BusinessMagazin

Tag: tutun

  • Legea antifumat a urcat România pe locul 7 în Europa la controlul consumului de tutun

    “Saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19 în 2013 pe locul 7 în acest raport, este accentuat în acest raport ca fiind un progres spectaculos se datorează adoptării legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum şi iniţierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spaţiul public o dată cu modificările legislative. Saltul este reflectat şi în nivelul de susţinere fără precedent în rândul populaţiei generale pentru politici de control al consumului de tutun, nivel evaluat în studii recente la peste 85%”, se arată într-un comunicat la Ministerului Sănătăţii.

    Raportul dat publicităţii joi, în cadrul celei de-a 7-a Conferinţe Europene Tobacco or Health, prezintă rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare de politici privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun. Ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale

    Ţara noatră se alătură grupului-lider al ţărilor europene care prioritizează şi acordă atenţia cuvenită luptei cu consumul de tutun ca una din dependenţele cu efecte devastatoare asupra sănătăţii publice.Raportul este publicat la fiecare 3 ani, ultimul, cel aferent anului 2013 fiind dat publicităţii în anul 2014 la A 6-a Conferinţă Europeană Tobacco or Health de la Istanbul, 26-29 Martie 2014. În Raportul 2013, România se afla pe un ruşinos loc 19, în scădere cu 3 locuri faţă de raportul precedent. De asemenea, România era prezentată ca una dintre cele 4 ţări care votase împotriva adoptării Directivei Europene privind Produsele din Tutun.

     

  • Statul a pierdut peste 670 de milioane de euro din cauza contrabandei cu ţigări

    „În 2016, statul a pierdut circa 672 de milioane de euro, bani care în loc să meargă către priorităţile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiştilor. Statul va trebui să implice toate autorităţile de control pentru a lupta cu tendinţa de creştere a pieţei negre din ultima jumătate de an. Şi asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului îşi va produce toate efectele, traficanţii vor putea aduce din ţările vecine ţigări nu doar la jumătate din preţul la care sunt vândute în România, ci şi neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naţionale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuţii în domeniu”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creştere faţă de media anuală din 2015, de 16%, procentul din 2016 reprezentând cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fără ardere, fum sau scrum

    Anul trecut, Philip Porris a lansat în România dispozitivul IQOS – un produs ce permite folosirea ţigaretelor fără ardere şi elimină, astfel, principalele substanţe nocive eliberate de ţigarete în timpul combustiei.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    IQOS este un dispozitiv cu un sistem electronic special conceput pentru a controla temperatura la care este încălzit tutunul, la o valoare constantă de 350 de grade Celsius, astfel încât să nu existe ardere (combustia începe, în mod normal, la o temperatură de peste 700 de grade Celsius). Pentru a încălzi tutunul, IQOS foloseşte o lamă unică, realizată din argint, aur şi platină, placată cu ceramică, şi, de asemenea, HEETS (rezerve de tutun umed care se folosesc exclusiv cu acest dispozitiv). Compania este prima de profil care a lasat un astfel de produs pe piaţa din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    În absenţa arderii, nu mai există gudron şi monoxid de carbon, unii dintre principalii constituenţi nocivi eliberaţi în timpul procesului arderii fiind eliminaţi. Pentru că nu există combustie, deci nici fum, dispozitivul are mai multă libertate pentru a fi utilizat în spaţiile închise (excepţie fac mijloacele de transport public).

    În timpul utilizării iQOS, vaporii de tutun se disipează mai repede decât fumul de ţigară, conform unui studiu online desfăşurat de Ipsos, în aprilie, pe 223 de utilizatori de iQOS. De asemenea, după utilizarea unui HeatStick, senzaţia şi gustul care rămân în gură sunt mai puţin neplăcute decât după fumarea unei ţigari, conform aceluiaşi studiu.

    DESCRIERE:

    Conceput şi dezvoltat la Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Philip Morris din Neuchatel, Elveţia, IQOS este rezultatul unui proces complex de inovaţie care a durat 13 ani şi a reunit de la oameni de ştiinţă până la ingineri, designeri de produs şi specialişti în marketing. IQOS a apărut ca răspuns la nevoia de a reduce riscul individual şi efectele nocive pentru populaţie, comparativ cu fumatul ţigărilor care ard. Între 2008 şi 2014, anticipând direcţia în care se îndreaptă societatea, compania a investit peste 2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea produselor cu risc redus (Reduced Risk Products), din care face parte si IQOS.

    Produsul a fost lansat pentru prima dată în 2014, în Japonia. În 2015, România a fost cea de-a patra ţară în care produsul a fost pus pe piaţă, după Japonia, Italia şi Elveţia. Astăzi, produsul este disponibil în România, Japonia, Elveţia, Italia, Portugalia, Germania, Monaco, Rusia şi Grecia. În 2017, planul de extindere cuprinde în jur de 30 de pieţe la nivel mondial.

  • Cum îşi petrece timpul cea mai tânără miliardară din lume

    La 19 ani, norvegianca Alexandra Andresen este cea mai tânără miliardară din lume, având o participaţie în compania Ferd evaluată la peste 1 miliar de dolari. Ea  face parte dintr-o familie extrem de bogată, care şi-a construit averea având activităţi în domeniul tutunului.

    Ea a absolvit recent liceul şi nu a dat semne cum că ar vrea ca în viitorul apropiat să se implice în lumea afacerilor. Mai degrabă este preocupată de pasiunea sa, echitaţia; dealtfel, a adunat numeroase trofee în concursuri europene de profil.

    Alexandra împreună cu sora ei Katharina, 20 de ani, au apărut pentru prima dată în catalogul Forbes cu cei mai tineri miliardari din lume. Surorile se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia, în 1849. Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice peste 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings, fiecare dintre acestea deţinând un pachet de 42,2%. Tatăl fetelor, Johan Andresen, este preşedinte al companiei deţinută de familie de cinci generaţii, având şi el 15,2% din acţiunile Ferd; numele companiei înseamnă, în limba norvegiană, „călătorie” .

     

     

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
     

     

  • Philip Morris caută alternativa pentru ţigările tradiţionale

    Philip Morris International, cea mai mare companie internaţională de tutun, anunţă că ar putea renunţa la vânzarea ţigărilor tradiţionale, în contextul în care a lansat un produs alternativ în Marea Britanie, potrivit Reuters.

    Industria tutunului se confruntă cu presiuni în materie de reglementare. Mai mult, o instanţă de judecată din Marea Britanie a respins, miercuri, apelul împotriva noilor reguli care interzic folosirea elementelor de marketing precum logo-uri sau culori pe pachetele de ţigări.

    Victoria guvernului din Marea Britanie ar putea motiva alte state să urmeze exemplul şi să intenteze un proces. Astfel, este evidenţiată nevoia companiilor de tutun de a dezvolta opţiuni pentru ţigările tradiţionale, pentru a răspunde grijilor legate de sănătate care îi obligă pe oameni să renunţe la obiceiul care a provocat decese anuale estimate la şase milioane.

  • Adio, ţigări aromate! Legea privind comercializarea acestora a fost promulgată

    Punerea pe piaţă a ţigărilor şi a tutunului rulat cu aromă caracteristică, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie, va fi interzisă, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea care transpune Directiva 2014/40/UE.

    Legea stabileşte condiţiile pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a celor conexe, în scopul preluării în legislaţia naţională a reglementărilor europene şi internaţionale promovate pentru reducerea consumului de tutun, îndeosebi în rândul tinerilor. În termen de 30 de zile de la de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul va pune de acord toate actele sale de punere în aplicare cu dispoziţiile prezentei legi.

    Legea introduce noi condiţii privind ingredientele utilizate în fabricarea produselor din tutun, inscripţionarea şi prezentarea produselor din tutun, trasabilitatea, elementele de securitate şi comerţul transfrontalier la distanţă cu produse din tutun şi conexe.

    De asemenea, sunt reglementate şi nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon.

    Potrivit noului proiect de lege, va fi interzisă punerea pe piaţă a ţigărilor şi a tutunului rulat care au o aromă caracteristică, respectiv un miros sau gust diferite de cel al tutunului, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie.

    “Produsele cu aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii UE reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse vor fi interzise din 20 mai 2020. De asemenea, va fi interzisă punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun care conţin aditivi speciali, precum vitamine, cafeină, taurină şi creează astfel impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru aceasta, dar şi a celor care conţin arome în capsule, filtru sau în alte caracteristici tehnice”, preciza guvernul, în calitate de iniţiator al proiectului.

  • JTI: e nevoie de două proiecte de lege separate pentru prevederi referitoare la producţie şi comercializare

    „Solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a transpunerii Directivei Tutunului. Acest lucru se poate face prin separarea în două proiecte de lege distincte a prevederilor referitoare la producţie şi comercializare, în strictă conformitate cu reglementările UE, de prevederile legate de prevenţia şi consumul produselor din tutun (fumatul în locurile publice), care nu fac obiectul Directivei. 

    «Despărţirea apelor» este cu atât mai necesară cu cât al doilea mare contribuabil, care virează la buget peste trei miliarde de euro anual şi conduce topul exporturilor produselor agricole, se confruntă cu incertitudini fără precedent şi lipsă acută de predictibilitate în planificarea producţiei, atenţia publică fiind concentrată aproape exclusiv, la fel ca şi anul trecut, asupra fumatului în locurile publice.

    După mai mult de doi ani de la publicarea Directivei privind producţia şi comercializarea produselor din tutun în Jurnalul Oficial al UE, nu există încă o lege locală de transpunere şi nici norme de aplicare, iar România a fost deja notificată de Comisia Europeană pentru punere în întârziere.

    În acelaşi timp, proiectul de lege de transpunere a Directivei, aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, nu prevede o perioadă de tranziţie pentru adaptarea producţiei la regulile viitoare, ceea ce poate duce la blocaje, punând în pericol piaţa legală şi impulsionând contrabanda. Aşa cum s-a arătat pe parcursul dezbaterii publice de pe 7 septembrie, găzduită de Parlamentul României, întârzierea adoptării legii de transpunere va face practic imposibilă respectarea termenului de retragere a produselor actuale de pe piaţă (20 mai 2017), iar accizele şi taxele aferente plătite la buget vor trebui returnate.

    Considerăm că, prin separarea într-un «Proiect de lege pentru transpunerea Directivei  tutunului 2014/40/UE, privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a prevederilor corespunzătoare ale Directivei 2001/37/CE», pe de o parte, şi un «Proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun», care face obiectul Legii 15/2016, pe de altă parte, putem evita procedura de infringement generată de întârzierea transpunerii, asigurând totodată predictibilitatea cadrului de reglementare, dar şi a veniturilor bugetare pentru anul în curs şi pentru 2017. Totodată, măsura ar fi de natură să înlăture confuziile care se fac şi sunt întreţinute între o lege care reglementează producţia şi comercializarea, cu evident caracter economic şi bugetar, şi o lege antifumat (cu un pronunţat caracter social)”.

  • Analiză: profit record, în condiţii de piaţă de coşmar

    Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

    Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

    Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

    Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

    Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“. 

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.