Tag: turisti

  • La doar 20 de ani, când pentru mulţi tineri cariera are încă de aşteptat, Mădălina Balaiban îşi înfiinţa deja prima afacere

    Mădălina Balaiban, fondator şi general manager al Hello Holidays şi Hello Holidays Transport, spune că a înfiinţat compania din dorinţa de a cunoaşte lumea. „Îmi aduc şi acum aminte: eram în clasa a XI-a la Liceul de Turism din Călimăneşti. Pe vremea aceea erau puţine licee cu profil de turism în ţară. Acolo am început să visez la un business al meu. Mi-am spus că vreau mai mult. Să călătoresc, să descopăr ce înseamnă crearea unei vacanţe şi ce implică serviciile hoteliere”, povesteşte ea.

    Astfel, a decis să se înscrie la Facultatea de Economie a Turismului, căreia avea să îi urmeze şi un master în turism. În timpul facultăţii, la 19 ani, s-a angajat într-o agenţie de turism, dar după două sezoane a hotărât să pornească propriul business, deoarece, spune ea, „voiam să ofer altceva, să pun în practică ceea ce observam că lipseşte pieţei, agenţiei unde lucram”.

    Aşadar, în 2007 a pus bazele Hello Holidays. Noutatea situaţiei spune că nu a speriat-o şi tocmai faptul că a pornit pe drumul antreprenoriatului fără să stea prea mult pe gânduri crede că i-a adus succesul. „Sincer, n-am pornit cu spaimă. Pot spune că m-am aruncat cu capul înainte şi cred că acesta este motivul pentru care am avut succes. Nu am stat foarte mult să îmi cântăresc deciziile, să calculez. Aveam o idee, o puneam în practică doar pentru că îmi plăcea. N-am stat să gândesc ce costuri ar implica, care ar fi rentabilitatea sau care vor fi rezultatele. Astăzi mă bucur că am avut această îndrăzneală, consider că am oferit vacanţelor clasice un plus prin entuziasmul şi ideile mele”, spune Balaiban.

    A pornit afacerea cu un credit de 10.000 de euro de la bancă şi cu sprijinul părinţilor, care i-au cumpărat apartamentul în care are şi în prezent sediul uneia dintre cele două agenţii. „Astfel, nu am avut grija chiriilor, cel puţin pentru început”, spune antreprenoarea. Iniţial, agenţia s-a numit Vilextur Travel şi ulterior, în 2011, antreprenoarea a decis să îi schimbe numele în Hello Holidays. În prezent, agenţia are două unităţi deschise în Capitală. În 2013 a decis să intre pe o nouă nişă, aşa că a pus bazele unei a doua firme, Hello Holidays Transport. „Până atunci am închiriat autocarele firmei părinţilor mei sau ale altor cunoscuţi. Mă pricepeam la piaţa de transport întrucât în acest domeniu crescusem. Chiar este prima mea dragoste. Păstrez în minte acum doar entuziasmul şi emoţia lansării primei curse. Un autocar plin de turişti spre Grecia. Pot avea cinci businessuri, dar tot nu aş renunţa la autocare”, povesteşte antreprenoarea.

    În 2018 agenţia de turism a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro, în creştere cu 94% faţă de anul precedent, creştere datorată lansării programelor de circuite cu autocarul, „programe care ne-au adus nu doar un suflu nou, ci şi noi oportunităţi de dezvoltare”, spune ea. Firma de transport a avut anul trecut venituri de peste 2,9 milioane de lei, potrivit site-ului Ministerului de Finanţe. „Pentru 2019 plănuim o creştere cu încă 40% faţă de anul precedent. Este o estimare făcută privind rezultatele primului trimestru”, adaugă antreprenoarea.

    Anul trecut, Hello Holidays a vândut pachete de vacanţă pentru mai mult de 20.000 de turişti, dintre care 8.000 prin programele de circuite – „un produs nou îmbrăţişat cu succes de clienţii noştri şi care, în doar câteva luni de la lansare, a înregistrat peste 140 de plecări cu avionul şi cu autocarul.” În ceea ce priveşte firma de transport, de la deschidere până în prezent aceasta a înregistrat peste 2.000 de curse anual. Anul acesta compania a investit aproape 1 milion de euro în noile autocare. „Avem un total de nouă autocare, şase microbuze şi cinci autoturisme. Investiţiile continuă în privinţa dezvoltării numărului de destinaţii atinse, atât prin circuite, cât şi pentru sejururi. Vrem să oferim şi mai multe opţiuni de cazare, în destinaţii noi, apropiate şi accesibile românilor”, descrie fondatoarea businessului planurile pentru perioada următoare. Tot pentru anul în curs, reprezentanţii companiei au în plan mărirea echipei.

    „Va creşte numărul de agenţi de turism specializaţi pe rezervări, dezvoltăm partea de comunicare cu clienţii şi dezvoltăm imaginea companiei. De asemenea, ne dezvoltăm portofoliul de destinaţii. Am pregătit vacanţe în Egipt şi Maroc, avem locuri în zboruri charter spre Antalya, Izmir, Creta, Rodos şi Zakynthos, am lansat mai multe programe de circuite, în care străbatem trasee şi locuri noi. Este un an cu multe planuri de dezvoltare”, spune Balaiban.

    Echipa Hello Holidays numără 21 de persoane, însă pe perioada verii numărul de ghizi creşte, ajungând la peste 40 de angajaţi. Acestora li se adaugă şi personalul firmei de transport, de aproximativ 20 de angajaţi. „Per total, suntem 40 de angajaţi permanenţi şi aproximativ 60 pe timpul verii, cu tot cu colaboratori.”
    Clienţii cărora compania li se adresează sunt, potrivit fondatoarei, persoane cu venituri mici şi medii, uneori şi peste medie, cu vârste cuprinse între 22 şi 55 de ani. „Sunt oameni comunicativi şi veseli. Sunt oameni dornici de cunoaştere, care muncesc din greu poate pentru vacanţele cumpărate”, îi descrie Mădălina Balaiban pe cei care cumpără pachetele Hello Holidays.

    Cât despre preţuri, ea spune: „Oferim vacanţe de o zi în cadrul proiectului «O zi cât o vacanţă», unde preţurile variază între 160 şi 200 de lei, cu excursii de o zi în zone din România şi Bulgaria, precum Transfăgărăşan, Bran, Transalpina, Delta Dunării, Veliko Tîrnovo şi Balcic, pachete de vacanţă în Grecia, Turcia şi Bulgaria, unde costurile pornesc de la 200 de euro/familie, şi circuite în Europa cu autocarul sau cu avionul, care sunt împărţite pe categorii low budget sau cu preţuri medii, pentru o mai uşoară selecţie.” Ca marjă de preţ, pachetele companiei costă între 200 şi 500 euro/familie, în funcţie de hotelul, perioada şi destinaţia alese, preţul unei vacanţe ajungând însă şi la peste 1.000 de euro de familie, în cazul pachetelor cu servicii all inclusive şi transport cu avionul.

    În topul destinaţiilor alese de clienţii Hello Holidays se află Grecia, „dar situaţia este într-o continuă schimbare, mai ales anul acesta, când preconizez o uşoară modificare în trend datorită proiectelor noi lansate. Circuitele cu autocarul cântăresc şi ele puternic la schimbarea de trend. Într-adevăr, cerere mare este în continuare pentru Grecia, unde am lansat în premieră destinaţii noi cu autocarul: Maronia şi Pelion, iar pe locul doi se află clasicele staţiuni de pe riviera turcă, apoi Bulgaria, cu Nisipurile de Aur”, explică antreprenoarea. Mădălina Balaiban spune că în ultimii ani românii sunt mai atenţi şi analizează fiecare ofertă de pe piaţă înainte de achiziţionare. „Încă vorbim despre o piaţă de preţ, dar atentă la serviciile oferite. Există schimbări semnificative în bine, o evoluţie frumoasă. Mulţi clienţi încep să revină nu doar pentru tarifele mici, ci şi pentru atmosfera oferită, pentru siguranţă şi, bineînţeles, pentru proiectele noi pe care le lansăm. Am simţit asta în urma lansării proiectului «O zi cât o vacanţă» şi a circuitelor proprii cu autocarul.” 

    „Piaţa se dezvoltă constant datorită dorinţelor oamenilor de cunoaştere, de a explora destinaţii noi. În ultimii ani, consider că a fost un boom, a fost o dezvoltare bruscă, în special pe nişa circuitelor”, susţine antreprenoarea. Cât priveşte provocările pieţei, ea spune că „provocarea majoră din ultimii ani este dezvoltarea cu o rapiditate uimitoare a mediului online, cu care toate agenţiile încearcă să ţină pasul. Datorită tehnologiei s-a simplificat major modul de rezervare a unei vacanţe, ducând la o creştere substanţială a numărului rezervărilor. Însă aici apare şi compromisul. Oricine vrea să vândă mult, dar trebuie să existe timp şi pentru socializarea cu clientul”. Astfel, antreprenoarea spune că încearcă în cadrul agenţiei să ţină pasul cu tehnologia, dar să păstreze în acelaşi timp relaţionarea cu clienţii, menţinând sediile şi crescând numărul de angajaţi, pentru ca disponibilitatea de a comunica cu clienţii să fie mai mare.
    Mădălina Balaiban îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să aibă încredere în instinctele lor, să asculte sfaturile şi îndrumările celor din jur, dar să aplice doar ceea ce cred ei de cuviinţă că li se potriveşte. „Când îţi place businessul pe care îl faci, pe care l-ai creat, este imposibil ca instinctul să te înşele. Ascultă, fii deschis, cerne şi apoi ia o hotărâre.”

  • O nouă modalitate de a atrage turişti: Locul superb în care poţi sta pe GRATIS, cu o singură condiţie. Care este aceasta

    Oricine îşi ia o vacanţă pe insula Elba poate primi banii înapoi prin programul ”Elba No Rain” (”Elba Fără Ploaie”) dacă plouă mai mult de două ore în timpul zilei, în intervalul 10:00 – 20:00.

    Totuşi, este important de menţionat că nu toate hotelurile au fost de acord cu iniţiativa autorităţilor. Lista cu hotelurile partiipante la iniţiativă poate fi accesată online pe visitelba.info, în limba italiană. Totodată, iniţiativa o să ţină până pe 31 mai.

    Potrivit site-ului Lonely Planet, vremea pe Elba este imprevizibilă, aşadar este foarte probabil ca unii turişti să se bucure de cazare gratuită, în timp ce alţii nu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top

    În doar cinci ani de când şi-a deschis porţile, o staţiune din România a reuşit să atragă sute de mii de turişti. Anul trecut peste 200.000 de turişti din Ardeal dar şi din Moldova au trecut pragul complexului balnear. Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul. Istoria staţiunii a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată. 

    Află aici care este staţiunea din România care s-a transformat în doar 5 ani dintr-o dintr-o baltă de nămol într-o locaţie de top

     

     

  • Câţi bani au generat turiştii care au vizitat regiunile în care s-a filmat Game of Thrones

    Dincolo de dragoni, cavaleri, regine sau nepătaţi, Game of Thrones şi lumea din Westeros au o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în lumea imaginaţiei lui George RR Martin.

    În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnik, care, după apariţia începând cu sezonul doi, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. Anul trecut numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuito

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • De ce nu mai au voie ghizii turistici să îi ducă pe vizitatori în Cartierul Roşu din Amsterdam

    „Nu mai este permis, în epoca aceasta, ca persoanele care oferă servicii sexuale să fie privite ca o atracţie turistică”, a declarat Udo Kock, consilier municipal.

    Rezultatele unui sondaj recent au arătat că 80% dintre persoanele care oferă servicii sexuale spun că faptul că turiştii se „holbează” la ele le afectează negativ afacerile, iar consilierii municipali au sugerat anul trecut să mute acest cartier în altă parte a oraşului.

    Numărul turiştilor care vin în Amsterdam – un oraş cu 850.000 de locuitori – a crescut la 19 milioane în 2018, iar primarul Femke Halsema spune că cifra va creşte la 29 de milioane până în 2025.

    Citiţi mai mult pe mediax.ro.

  • Autorităţile din Veneţia au aprobat taxa de intrare pentru turiştii de o zi, impusă din luna mai

    Veneţia devine primul oraş italian unde este impusă o astfel de taxă pentru turiştii de o zi.Începând din 2020, taxa va creşte la 6 – 10 euro, în funcţie de sezon.
     
    Oraşul este vizitat anual de aproximativ 25 de milioane de turişti, din care circa 14 milioane sunt vizitatori de o zi.Oaspeţii hotelurilor tradiţionale plătesc deja o taxă locală pe perioada şederii.
     
    Populaţia Veneţiei a scăzut dramatic în ultimele decenii, de la 175.000 după cel de-Al Doilea Război Mondial, la aproximativ 50.000 în prezent. Rezidenţii se plâng de faptul că oraşul este invadat de turişti, în timp ce ei trebuie să achite facturile pentru curăţenie şi servicii de securitate.
     
  • Autorităţile din Veneţia au aprobat taxa de intrare pentru turiştii de o zi, impusă din luna mai

    Veneţia devine primul oraş italian unde este impusă o astfel de taxă pentru turiştii de o zi.

    Începând din 2020, taxa va creşte la 6 – 10 euro, în funcţie de sezon.

    Oraşul este vizitat anual de aproximativ 25 de milioane de turişti, din care circa 14 milioane sunt vizitatori de o zi.

    Oaspeţii hotelurilor tradiţionale plătesc deja o taxă locală pe perioada şederii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenori locali. Gheorghe Mărginean face afaceri de 12 mil. euro din aducerea de turişti străini în România. „Cei mai mulţi turişti vin din Germania, Austria, Elveţia.“

    „A fost un an bun, am avut creştere atât pe incoming, cât şi pe outgoing. Pentru acest an sunt programate mai multe vase de croazieră pe Dunăre, 1.376 de vase, faţă de 1.340 anul trecut, asta înseamnă aproape 206.000 de turişti“, a spus pentru ZF Gheorghe Mărginean, un antre­prenor discret care a pus bazele Karpaten Turism în 1996. Grupul Karpaten este format din agenţia Karpaten Turism (raportează la Ministerul de Finanţe comisionul ca şi cifră de afaceri), Karpaten Outgoing (raportează comisionul), Karpaten Hotels (două hoteluri) şi Karpaten Logistics&Tours, firmă ce operează 11 autocare, şapte pontoane de acostare, patru nave de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume vrea să taxeze turiştii care vin în concediu

    În anii ce vor urma, taxa ar putea să crească la 6 euro, respectiv chiar 10 euro în zilele cu trafic intens.
     
    Cei care aleg să se cazeze la hoteluri cu preţ redus (hostel) sunt exceptaţi de la plata acestei taxe. Oaspeţii hotelurilor tradiţionale plătesc deja o taxă locală pe perioada şederii.
     
    “Nu vrem să facem bani. Scopul este de a contribui financiar la administrarea şi curăţenia din oraşul istoric”, a declarat, luni, primarul Veneţiei.
     
    Proiectul de aplicare a acestei taxe trebuie să fie aprobat de consiliul local.