Armata rusă a ordonat efectuarea unor exerciţii pentru a testa pregătirea trupelor sale, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty în pagina electronică.
Districtul militar de sud al Rusiei a anunţat marţi că “o comisie va evalua pregătirea trupelor în vederea îndeplinirii sarcinilor desemnate”.
Ucraina continuă să comaseze trupe şi armament greu la graniţa cu Transnistria.
“Situaţia de aici este foarte gravă. Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă cu partenerii noştri moldoveni, care efectuează exerciţii militare cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte în fiecare zi”, a precizat Ignatiev, adjunctul ministrului transnistrean de externe.
“Se pare că autorităţile de la Kiev vor să arate că sunt încercuite de inamici, gata să atace”, a declarat un reprezentant al KGB din Transnistria pentru postul de televiziune rus Zvezda TV.
“Este greu de spus că vom avea un război aici mâine, dar nu excludem o provocare ucraineană. Ei ar putea folosi în acest scop una dintre numeroasele armate private care refuză să primească ordine de la Kiev”, a adăugat oficialul.
Adjunctul ministrului transnistrean de externe Vitali Ignatiev a declarat la 22 iunie că Ucraina îşi mută trupele către frontiera regiunii separatiste moldovene.
“Situaţia de aici este foarte gravă. Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă cu partenerii noştri moldoveni, care efectuează exerciţii militare cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte în fiecare zi”, a precizat Ignatiev.
El a menţionat de asemenea blocajul impus de Kiev tranzitului cetăţenilor transnistreni şi ruşi, dintre care aproximativ 200.000 trăiesc în Transnistria. “Ei nu pot călători din Rusia via Ucraina de mai mult de un an. Ei trebuie să treacă prin Moldova, dar Chişinăul creează de asemenea probleme, pe lângă sancţiunile economice”, a adăugat acesta.
Noul guvernator al regiunii ucrainene Odesa, Mihail Saakaşvili, a anunţat anterior planuri de consolidare a frontierei Ucrainei cu Transnistria. “Avem două sarcini majore: să consolidăm frontiera şi să combatem corupţia. Traficul de droguri şi arme peste frontieră nu este bun”, a declarat Saakaşvili într-o conferinţă de presă la Odesa. El a acuzat de asemenea autorităţile transnistrene că destabilizează situaţia din Ucraina.
“Acum, când Ucraina a întrerupt toate acordurile cu Rusia în domeniul cooperării tehnice şi militare, inclusiv tranzitarea transporturilor prin teritoriul ucrainean, Ministerului Apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare, apelând la aviaţia militară de transport. Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foamea”, a declarat pentru Interfax generalul Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, relatează Europa Liberă în pagina online.
Generalul rus a mai spus că interdicţia de tranzitare prin Ucraina a transporturilor destinate Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din Transnistria ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.
Parlamentul ucrainean a aprobat, joi, anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea ruşilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul GOTR şi a operaţiunii de menţinere a păcii. Legile adoptat de Parlament urmează să fie promulgate de preşedintele Petro Poroşenko.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la graniţa cu Ucraina. Anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creează o problemă logistică pentru Rusia.
“După cum se prezintă situaţia, trebuie să ne gândim şi să găsim o soluţie. Nu ar trebui să renunţăm la Transnistria şi Moldova”, a declarat Vladimir Komoedov, preşedintele Comisiei de apărare din Camera inferioară a Parlamentului rus, potrivit agenţiei de presă Interfax. El a adăugat însă că Rusia nu va lua măsuri de retorsiune pentru moment.
Şeful statului a cerut, astfel, “să se actualizeze până în vară Legea programării militare (LPM)” aferente acestei perioade, potrivit unui comunicat difuzat de către preşedinţie la finalul unei şedinţe a Consiliului Apărării.
Tăierile vor fi, astfel, cu 30% mai mici decât în proiectul iniţial, care prevedea desfiinţarea a câte 7.500 de posturi pe an în 2015, 2016 şi 2017 şi a 3.500 de posturi în 2018. Începând din acest an, numărul posturilor desfiinţate va fi redus la aproximativ 6.000.
Preşedintele a anunţat pe 14 ianuarie, când şi-a prezentat urările armatei, că ţinând cont de “situaţia excepţională” creată de atentate, “ritmul reducerii” efectivelor din Apărare urma să fie “revizuit şi adaptat”.
Adoptată în decembrie 2013, LPM prevede credite în valoare de 190 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2019 şi menţinerea bugetului anual la 31,4 miliarde de euro până în 2016, adică 1,5% din PIB, urmând ca ulterior să crească uşor.
Această “ajustare” bugetară a fost posibilă cu preţul a numeroase restructurări şi reduceri de efective, care vizau iniţial 33.600 de posturi, în cadrul legii programării aferente perioadei 2015-2019, dar care au fost reduse la aproximativ 26.000.
Armata franceză număra 280.000 de angajaţi civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 54.000 de posturi au fost deja desfiinţate în cadrul LPM precedente (2008-2014).
În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.
Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.
Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.
Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.
Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.
În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.
Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.
Cotidianul german Sueddeutsche Zeitung a relatat joi că Putin ar fi ameninţat, într-o conversaţie cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, că poate trimite trupe în Polonia, România şi ţările baltice.
“Nu confirmăm informaţia publicată de acest ziar”, a declarat secretarul de presă al lui Poroşenko, Sviatoslav Ţeholko. Autorităţile ucrainene au o “atitudine negativă faţă de orice speculaţie care ar putea periclita eforturile tuturor părţilor de a lansa un proces de pace”, a adăugat acesta.
“Dacă vreau, trupele ruse ar putea ajunge în două zile nu doar la Kiev, ci şi la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, ar fi afirmat Putin, potrivit ziarului german, care nu precizează data acestor afirmaţii.
Poroşenko l-ar fi informat despre aceste ameninţări pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în timpul vizitei efectuate de acesta la Kiev la 12 septembrie, afirmă publicaţia, care citează un document al serviciului diplomatic al UE.
Conform Sueddeutsche Zeitung, Vladimir Putin l-ar fi avertizat de asemenea pe Petro Poroşenko să nu conteze prea mult pe Uniunea Europeană, precizând că şi-ar putea utiliza influenţa pe lângă mai multe state membre pentru a obţine o “minoritate de blocaj” împotriva deciziilor defavorabile Moscovei.
Comisia Europeană a refuzat joi să comenteze informaţiile din presă privind declaraţiile ameninţătoare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, precizând că nu intenţionează să-şi “ducă diplomaţia în presă” şi nici să “comenteze extrase ale unor conversaţii confidenţiale”. “Ceea ce contează pentru UE este să contribuie la o pace durabilă, la prosperitate şi la stabilitatea Ucrainei”, a adăugat purtătoarea de cuvânt Pia Ahrenkilde Hansen.
Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, a respins informaţiile publicate de cotidianul german, ca fiind “o altă farsă a ziarelor”.
– ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –
Mişcarea Hamas a lansat numeroase rachete spre Israel ca reacţie la uciderea adolescentului palestinian Mohammed Abu Khder în Ierusalimul de Est. Asasinatul pare a fi un act de răzbunare faţă de uciderea celor trei adolescenţi israelieni în Cisiordania. Cei trei adolescenţi israelieni – Eyal Yifrah (în vârstă de 19 ani), Gil-Ad Shaer (16 ani) şi Naftali Frenkel (16 ani) – dispăruseră pe 12 iunie în Cisiordania. Naftali Frenkel avea şi cetăţenie americană. Israelul afirmă că cei trei au fost răpiţi de o celulă a mişcării islamiste Hamas, ameninţând cu operaţiuni militare în Cisiordania şi Fâşia Gaza.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.
Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.
Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.
De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.
Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.