Tag: traseu
-
S-a stabilit TRASEUL pentru cea mai aşteptată autostradă din România: Piteşti-Sibiu. Cât costă drumul şi când ar putea fi dat în folosinţă
Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.Autostrada Piteşti – Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro. -
Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO
Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”
Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…
-
Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO
Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”
Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…
-
CNADNR are o veste proastă pentru bucureştenii care vor să meargă la mare în august
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că până la data de 30 august 2016 circulaţia pe autostrada A2 se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală, din cauza unui transport agabaritic.
Potrivit comunicatului de presă trimis de CNADNR, până la data de 30 august 2016 se va efectua un transport agabaritic pentru care a fost eliberată autorizaţie specială de transport pe traseul: DNCB: INT (DNCB cu DJ401) ÷ INT (A2 cu DNCB); A2: INT (A2 cu DNCB) ÷ INT
(A2 cu DN21, Drajna); DN21: INT (A2 cu DN21, Drajna) ÷ INT (DN 2A cu DN21); DN2A: INT (DN2A cu DN21) ÷ Giurgeni ÷ M. Kogălnicenu ÷ INT (DN2A cu A4); A4: INT( DN2A cu A4) ÷ Constanţa Poarta 7.Convoiul va fi însoţit, conform prevederilor Autorizaţiei Speciale de Transport (AST), de două vehicule autorizate şi de un echipaj al Poliţiei Rutiere.Transportul se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală a circulaţiei rutiere. Detalii privind desfăşurarea transportului (perioade şi sectoare restricţionate) se pot obţine de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, lanumerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.
-
Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi
Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.
În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?
„Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.
De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.
„Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.
Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.
La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.
-
Cum arată şi cât de bine se mişcă noul Mercedes-Benz GLC Coupé
Organizarea celor din Stuttgart a fost impecabilă: am avut de ales, în prima zi, între două trasee similare ca distanţă dar diferite din punctul de vedere al dificultăţii. Am ales traseul cu ceva mai multe viraje şi cu 25 de kilometri mai lung, pentru că voiam să văd cât poate să ducă maşina. Ei bine, am primit răspunsul cu vârf şi îndesat.
Forţa modelului GLC 300 4MATIC Coupé, pe care l-am testat pe traseul montan timp de două ore şi jumătate, devine evidentă atunci când întâlneşti o pantă abruptă: cei 245 de cai-putere îşi intră în rol şi împing de la spate SUV-ul, care nu a avut nicio dificultate în a parcurge cei 156 de kilometri dintre Torino şi Valle d’Aosta. Peisajul este de vis: înconjurat de munţi, traseul te poartă pe lângă oraşe precum Settimo sau Verres; pe alocuri, drumul se deschide şi îţi prezintă panorama uluitoare a Alpilor. Am făcut câteva opriri pentru a admira vârfurile acoperite de zăpadă şi pentru a mă bucura de espresso-ul italian, faimos în toată lumea.
Revenind însă la maşină, direcţia este impecabilă: am mai întâlnit o asemenea uşurinţă la AMG S63, ceea ce pare puţin surprinzător având în vedere că vorbim de două clase aflate la mare diferenţă una de cealaltă.
Portbagajul este mare, iar faptul că scaunele pot fi pliate în mai multe moduri ajută la obţinerea unui spaţiu extins, la nevoie; fiind vorba de o maşină de tip SUV, producătorul german s-a asigurat că bifează şi această căsuţă.
Interiorul este exact aşa cum te-ai aştepta de la un Mercedes-Benz, fiind evidentă atenţia la detaliu. Singurul aspect negativ pe care l-am remarcat a fost punctul mort; caroseria blochează destul de mult unghiul de privire atunci când te uiţi în spate. La fel ca în majoritatea modelelor produse de Mercedes-Benz, sistemul Me connect este acum valabil şi pe noul GLC Coupé. Pe lângă funcţiile standard, sistemul permite acum conectarea cu un smartphone pentru a avea şi mai multe opţiuni: localizarea maşinii, controlul climei sau verificarea nivelului de combustibil. Am remarcat din nou utilitatea sistemului HUD (Heads-Up Display), ceva ce mă aştept să devină disponibil pe majoritatea maşinilor în câţiva ani. Locurile din spate beneficiază de un spaţiu surprinzător de mare, având în vedere că vorbim totuşi de un SUV de mărime medie.

GLC Coupé este cu 8 centimetri mai lung decât GLC-ul clasic şi cu 4 centimetri mai scund; mai exact, maşina măsoară 4,73 metri lungime şi 1,6 metri înălţime. Designul a fost gândit pentru a prezenta o ţinută sport, lucru pe care cred că cei de la Stuttgart l-au reuşit. Grilajul din faţă este un detaliu binevenit, care conferă maşinii o doză de agresivitate.
GLC Coupé are pe versiunile standard suspensie sport de tip Dynamic Body Control şi poate fi echipat cu suspensie de tip Air Body Control; am avut ocazia să le testez, iar concluzia a fost că opţiunile de pe suspensia de bază (Eco, Comfort, Sport, Sport+ şi Individual) sunt mai mult decât suficiente.
SUV-urile se împart în următoarele categorii, numite şi subsegmente: mici, compacte, medii şi mari; odată cu dimensiunea, cresc şi puterea motorului, capacitatea de tractare şi, mai ales, preţul. Modele de lux există, de asemenea, în cadrul fiecărei categorii. În general, preţurile pentru SUV-uri mici sau compacte se află în jurul a 15-20.000 de euro, iar cele medii şi mari pot ajunge până la 40.000 de euro (fără a lua în calcul modelele premium, ce pot trece şi de 100.000 de euro).
Vânzările de SUV şi alte maşini mari sunt astăzi în creştere, iar acest lucru este evident în timpul unei plimbări printr-o parcare publică. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie. O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop. Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan.
În România, piaţa SUV-urilor s-a schimbat în mod semnificativ, iar cota lor a crescut de patru ori de la începutul crizei până în prezent, sub influenţa mai multor factori: cel mai important a fost apariţia Daciei Duster, urmat de creşterea segmentului SUV-urilor mici de oraş şi de ieftinirea SUV-urilor premium germane, categorie unde oferta s-a diversificat substanţial în ultimii ani.
Noul GLC Coupé va fi disponibil în opt variante – patru pe diesel, trei pe benzină şi o variantă hibridă. În ordinea puterii, acestea sunt: GLC 200 d Coupé (100 KW/136 cai-putere), GLC 220 d 4MATIC Coupé (125 KW/170 CP), GLC 250 d 4MATIC Coupé (150 KW/204 CP), GLC 350 d 4MATIC Coupé (190 KW/259 CP), GLC 250 4MATIC Coupé (155 kw/211 CP), GLC 300 4MATIC Coupé (180 KW/245 CP) şi GLC 350 e 4MATIC Coupé (235 KW/320 CP).
Personal, aştept cu nerăbdare varianta realizată alături de AMG, GLC 43 4MATIC, care promite un motor biturbo V6 ce ar urma să dezvolte 367 de cai-putere.
Am petrecut seara alături de inginerii de la Mercedes-Benz, dar s-a nimerit a fi una destul de tristă pentru ei; la umbra Alpilor, am urmărit împreună meciul Germania-Franţa din semifinalele Euro 2016. Şi chiar dacă Mannschaft nu mai e chiar ce-a fost, nemţii se pot mândri cu faptul că maşinile lor reprezintă, în continuare, nivelul de referinţă atunci când vine vorba de lux.
-
A refuzat să locuiască în New York ca să îşi facă propria afacere în ţară. Acum vinde România
„Traseu uşor: Bucureşti – Constanţa – Bucureşti – Bran – Braşov – Sinaia – Bucureşti – Constanţa – Bucureşti. Cred că mă pot angaja la Infotrafic“. Aşa arată o postare de pe pagina Ralucăi Mureşan, o tânără de 24 de ani care călătoreşte chiar şi 3.000 de kilometri pe lună în toate colţurile ţării şi munceşte 16 ore pe zi.
Antreprenoarea şi-a deschis anul trecut businessul Trip to Romania, un proiect care oferă tururi personalizate străinilor care ajung în România în vizite de afaceri.
Proiectul a pornit la Valencia, unde tânăra a plecat să studieze cu bursă Erasmus şi i s-a cerut să creioneze un plan de afaceri în turism pentru un business care s-ar preta în ţara sa de domiciliu. S-a întors în România în iulie 2013 şi a transformat ideea într-un business. A lansat trei luni mai târziu site-ul, în care a investit sub 1.000 de euro.
Tânăra le oferă mai întâi sugestii şi recomandări celor care ajung în Capitală şi, ulterior, le prezintă şi oferta Trip to Romania de petrecere a timpului liber, compania funcţionând ca un serviciu de concierge. Dincolo de transferul la şi de la aeroport, antreprenoarea oferă şi circuite turistice, în funcţie de programul clientului.
Află care sunt cele mai promiţătoare start-up-uri din România
-
Vezi cele mai frumoase 8 cascade din România – GALERIE FOTO
Ţara noastră are o colecţie impresionantă de cascade, care de multe ori au fost incluse şi în topuri internaţionale. Anul acesta când vă stabiliţi concediul încercaţă să includeţi în traseu şi câteva din cascadele româniei. Aveţi aici opt dintre cele mai impresionante cascade, aşezate într-o ordine aleatorie.
Frumuseţiile naturale ale României depăşesc orice imaginaţie, iar cascadele de pe teritoriul ţării noastre sunt privite de multe ori ca o bijuterie a naturii. Cascadele constituie o atracţie pentru turişti datorită spectacolului pe care îl oferă.
-
La 21 de ani renunţa la facultate şi era PLIN DE DATORII. Acum îi învaţă pe alţii cum să devină MILIONARI
“La 21 de ani, am renunţat la colegiu, eram falit şi plin de datorii, iar până am împlinit 30 de ani, am ajuns milionar în dolari”, îşi descrie Grant Cardone, expert în vânzări şi autorul a patru cărţi, traseul prin care a ieşit din sărăcie. Să te îmbogăţeşti până la vârsta de 30 de ani pare o fantezie. Cardone este unul dintre exemplele care arată că acest lucru este totuşi posibil şi oferă 10 sfaturi legate de paşii pe care el i-a urmat:1. “Follow the money” (urmăreşte banii): Primul pas în mediul economic actal este să vă concentraţi pe creşterea veniturilor în trepte şi pe repetarea etapelor profitabile. “La început, câştigam 3.000 de dolari pe lună, iar nouă ani mai târziu, câştigam 20.000 de dolari lunar.”2. Nu vă afişaţi bogăţia: “Nu mi-am cumpărat primul ceas sau maşină de lux până când afacerile şi investiţiile mele aduceau venituri sigure. Conduceam o Toyota Camry când am devenit milionar. Fii cunoscut pentru etica ta în muncă şi nu prin lucrurile pe care le cumperi”.
3. Economiseşte pentru a investi, nu economisi doar de dragul de a economisi: Singurul motiv pentru a strânge bani este pentru a-i investi. Plasaţi-vă banii în conturi securizate, de care să nu vă atingeţi. Nu folosiţi aceste conturi pentru nimic altceva în afară de investiţii. Până în prezent, am ajuns falit de cel puţin două ori pe an din cauza unor acţiuni pe care nu le pot vinde.
4. Evitaţi datoriile care nu vă avantajează: Este bine să faceţi o regulă prin care să nu împrumutaţi bani care să nu vă aducă ulterior bani în plus. “Am împrumutat bani pentru o maşină doar pentru că ştiam că îmi va aduce venituri suplimentare”. Oamenii bogaţi folosesc datoriile pentru investiţii pârghie şi pentru a-şi creşte fluxrul de numerar. Oamenii săraci folosesc datoriile pentru a-şi cumpăra lucruri care îi îmbogăţesc pe oamenii bogaţi.
5. Trataţi banii asemeni unui iubit gelos: Milioane de oameni visează la libertatea financiară, dar doar cei care o transformă în prioritate o dobândesc. Dacă ignoraţi banii, aceştia vă vor « ignora » la rândul lor sau vă vor părăsi pentru cei care îi vor transforma în prioritate.
6. Banii nu dorm: Banii nu ţin cont de ceas, programe sau sărbători şi nici voi nu ar trebui să faceţi acest lucru. “Când aveam 26 de ani, lucram în retail şi magazinul în care lucram se închidea la 7 p.m. De cele mai multe ori, eu eram acolo până la 11 p.m.
încercând să fac vânzări suplimentare. Nu încerca să fii cea mai deşteaptă sau cea mai norocoasă persoană – asigură-te în schimb că munceşti mai mult decât ceilalţi.”
7. Sărăcia nu are nicicun sens: Eliminaţi orice idee care sugerează că este ok să fii sărac.Biil Gates spunea “dacă te-ai născut sărac, nu este vina ta. Dacă mori sărac, este greşeala ta.”
8. Găsiţi un mentor milionar: Este bine să găsiţi un milionar şi să studiaţi etapele prin care a trecut pentru a ajunge acolo. Majoritatea oamenilor bogaţi sunt generoşi în ce priveşte împărtăşirea cunoştinţelor dobândite.
9. Lăsaţi banii să facă greul: Investiţiile reprezintă un Holy Grail al transformării în milionari şi ar trebui să ajungeţi în punctul în care să faceţi mulţi bani din investiţii decât din munca propriu-zisă. “Am început a doua companie în urma unei investiţii de 50.000 de dolari. Compania respectivă mi-a adus apoi 50.000 de dolari în fiecare lună în ultimii zece ani. Am lansat apoi o a treia investiţie, în domeniul imobiliarelor, care a totalizat 350.000 de dolari, o mare parte din averea mea de atunci.”
10. Ţintiţi pentru 10 milioane de dolari, nu pentru un milion: Singura greşeală mare pe care am făcut-o a fost să nu gândesc în termeni suficient de mari. Vă încurajez să ţintiţi spre mai mult de un milion de dolari. Nu există un deficit de bani în lume, ci un deficit de oameni care să gândească “big” .
Sursa: Entrepreneur.com






