BusinessMagazin

Tag: teste

  • Cea mai importantă maşină din lume la ora asta. 12 lucruri pe care nu le ştiai despre limuzina prezidenţială a lui Donald Trump

    Maşina prezidenţială al lui Donald Trump este noua Bestie (aşa cum e supraintitulată limuzina primului om din lume – teoretic). Cauciucurile Goodyear sunt testate la o viteză maximă de 115 km/h. Motorul este un V8 de 8.1 litri. Trebuie să ţinem însă cont că asta e o maşină care rezistă la cele mai neaşteptate şi periculoase tentative împotriva omului numărul unu al Planetei. Blindajul cântăreşte cel puţin o tonă. 

    IATĂ AICI CARE VA FI LIMUZINA PREŞEDINTELUI SUA DONALD TRUMP ŞI CELE 12 LUCRURI PE CARE NU LE ŞTIAI DESPRE MAŞINĂ

     

     

  • VIDEO Dacia 1300 la crash test înainte de 1990. Cum rezista maşina românească la impactul frontal cu un camion

    Înainte de 1989, Dacia folosea maşini rulate sau chiar conduse de şoferi adevăraţi, pentru a face teste de impact. Dacă vitezele de testare erau mai mari de 40 km/h, atunci maşinile erau goale.

    În cazul unor teste de impact mai serioase, precum izbirea frontală cu un camion, Dacia 1300 se comportă foarte slab, având rezultate dezastruoase. Testul din clipul video de mai jos a fost realizat înainte de 1989.

    IATĂ AICI CRASH TESTUL VIDEO CU DACIA 1300 LA IMPACTUL CU UN CAMION ÎNAINTE DE 1990

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • 10 crash teste la care te uiţi cu coada ochiului. Atât de dure, dar atât de utile. Acum salvează vieţi

    Unele dintre aceste teste sunt destul de banale, însă unele dintre ele ne arată nişte lucruri interesante care ne fac să le privim cu interes de mai multe ori la rând. Selecţia clipurilor a fost făcute de cei de la Jalopnik.com. Din aceste crash teste, producătorii învaţă cum ne salvează vieţile.

    IATĂ AICI CELE 10 CRASH TESTE EXTREM DE DURE

  • Maşina ta ar putea avea PROBLEME mari! SCANDAL monstru în industria auto după ce s-au făcut teste la aceste mărci. Cei de la Volkswagen au fost doar începutul

    Din cauza ineficienţei testelor de laborator, mentenanţa inadecvată şi altor factori, automobilele emit mai mult cu 4,6 tone de oxid de azot (NOx) decât permit standardele, conform unui nou studiu al cercetătorilor de la ”University of Colorado Boulder”.
     
    Cercetarea a constat în efectuarea a 30 de analize în condiţii reale în mai multe ţări precum Australia, China, Canada, India, Japonia, Mexic, Rusia, Statele Unite şi ţări din Uniunea Europeană.
     

  • Situaţie dramatică în România: 2 din 5 copii nu înţeleg ce citesc

    Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27).   Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia  falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.

    „În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex. 

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • Oraşul din România de unde se va putea extrage aur. Exploatarea începe în luna mai

    Vast Resources a demarat primele teste în ceea ce priveşte procesarea de metale preţioase, aur şi argint, la mina din Mănăila. Compania preconizează că va putea să extragă lunar aproximativ 30 de tone concentrat de aur şi argint începând cu luna mai 2017. Astfel, britanicii adaugă un nou tip de concentrat procesat la mina suceveană, ajungând la un total de 3 produse: cupru, zinc, aur şi argint.

    Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.

    Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.

    „La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.

    Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.

    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

    Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.