Tag: termen

  • Companiile din Europa Centrală şi de Est intră în cursa pentru inovare

    Această concluzie a rezultat în urma raportului R&D realizat de Deloitte, menit să susţină analiza tendinţelor curente şi să identifice obstacolele majore din calea investiţiilor mai mari în domeniul cercetării şi dezvoltării. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondenţi reprezentând 329 de companii din nouă ţări din regiune (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

    Situaţia macroeconomică din regiune este relativ bună, dar există mai multe provocări în viitorul apropiat. Statele din Europa Centrală se află în pericolul de a cădea în capcana „venitului mediu“, care a ridicat numeroase dificultăţi în Spania şi Portugalia. Simplu spus, este vorba de situaţia în care un stat atinge un PIB pe cap de locuitor moderat, iar apoi nu reuşeşte să se mai apropie de statele bogate ale lumii. O soluţie la această capcană este acordarea unui grad sporit de atenţie sectorului de cercetare şi dezvoltare, notează autorii studiului.

    „Dacă gradul de inovaţie al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei ţări în domeniul inovaţiei este influenţat de finanţarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, remarcă Dinu Bumbăcea, partener coordonator al companiei de consultanţă Deloitte România.

    În privinţa cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, studiul arată că puţin peste jumătate dintre respondenţi (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) faţă de 2017, o creştere de şapte puncte procentuale faţă de ultima ediţie a studiului din 2016. Abordarea pro-inovaţie pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) din companiile intervievate au în plan să-şi crească investiţile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară).

    Optimismul intervievaţilor are la bază două motive: subvenţiile oferite companiilor care investesc în acest sector şi înţelegerea faptului că folosirea forţei de muncă ieftină nu mai dă rezultatele scontate.

    Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea, iar acest lucru se traduce prin faptul că un număr tot mai mare de proiecte pot genera profit. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că aceste subvenţii din partea Uniunii Europene vor scădea în cazul unor state (un exemplu fiind Polonia), astfel încât companiile din ţări cu o evoluţie pozitivă pe plan european ar putea fi avantajate.

    Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în R&D şi inovare: aproape o treime din cei intervievaţi au spus că au probleme în identificarea proiectelor pentru care ar putea primi subvenţii.

    Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de R&D un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 state din Uniunea Europeană; acestea se confruntă şi cu problema specialiştilor care se mută în ţările cu activităţi de cercetare mult mai bine puse la punct.
    Avansul înregistrat de sistemele de inteligenţă artificială (AI) face cu atât mai importantă cursa pentru inovare. Numeroase joburi repetitive vor dispărea în anii sau deceniile care vin, făcând astfel esenţială găsirea unei strategii de creare a locurilor de muncă în sectoare de activitate unde oamenii nu pot fi înlocuiţi de roboţi.

    Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.

    Principalii factori care ar putea duce la creşterea investiţiilor în R&D rămân aceleaşi ca şi în anii trecuţi. Lipsa personalului calificat reprezintă încă o mare problemă pentru statele din Europa Centrală şi de Est, iar o soluţie la aceasta ar putea fi angajarea specialiştilor străini. Pentru state care nu fac parte din Uniunea Europeană  Ucraina, Rusia sau chiar India  regiunea este una extrem de atractivă. Din punctul de vedere al costurilor, impactul ar fi unul destul de mic, doar o treime din companiile participante la studiu indicând acest aspect ca unul important.

    Un ultim subiect abordat de autorii studiului „Central European Corporate R&D Report 2018“ este acela al colaborării cu terţi, iar 76% din cei intervievaţi au declarat că au în curs astfel de parteneriate; este o măsură adesea necesară, pentru că structurarea unui departament intern de inovare poate dura ani de zile. Jumătate dintre companiile care nu lucrează cu parteneri externi au propriul centru de cercetare sau au acces la facilităţile deţinute de alte companii.

  • Adrian Enache, chief executive officer OmniPERFORM (RO) şi Angels Den Funding Limited (UK): „Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj”

    „Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”

    „Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.” 

  • Adrian Enache, chief executive officer OmniPERFORM (RO) şi Angels Den Funding Limited (UK): „Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj”

    „Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”

    „Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.” 

  • Guvernul a adoptat o OUG care prelungeşte până la 31 iulie termenul depunerii declaraţiei unice

    “Termenul a fost prelungit până la 31 iulie pentru depunerea declaraţiei unice. Termenul era iniţial 16 iulie. Cu alte cuvinte, toate acele modificări făcute de Guvern în acest an rămân în vigoare, dar cu schimbarea termenului prorogat. Bonificaţiile rămân în vigoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Tudor Barbu.

    Astfel, contribuabilii pot depune până la 31 iulie declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi impozitul pe venit datorate de persoanele fizice. Declaraţia poate fi depusă şi on-line.

  • Guvernul a adoptat o OUG care prelungeşte până la 31 iulie termenul depunerii declaraţiei unice

    “Termenul a fost prelungit până la 31 iulie pentru depunerea declaraţiei unice. Termenul era iniţial 16 iulie. Cu alte cuvinte, toate acele modificări făcute de Guvern în acest an rămân în vigoare, dar cu schimbarea termenului prorogat. Bonificaţiile rămân în vigoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Tudor Barbu.

    Astfel, contribuabilii pot depune până la 31 iulie declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi impozitul pe venit datorate de persoanele fizice. Declaraţia poate fi depusă şi on-line.

  • MS: Termenul de valabilitate al cardului naţional de sănătate a fost prelungit de la 5 ani la 7 ani

    „În şedinţa de Guvern de astăzi (n.r. – joi) a fost aprobată o Hotarâre de Guvern prin care se prelungeşte, de la 5 la 7 ani, termenul de valabilitate al cardurilor naţionale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018. De asemenea, pentru cardurile emise până la data de 31 decembrie 2012, cei 7 ani de valabilitate se vor calcula începând cu data de 1 ianuarie 2013”, se arată în sursa citată.

    Ministerul Sănătăţii anunţă că prin prelungirea duratei de valabilitate a cardului până la data expirării valabilităţii certificatului digital necalificat emis de Autoritatea de Certificare a CNAS, se degrevează bugetul de stat pentru anul 2018 – 2019 cu cheltuielile aferente tipăririi unui număr de aproximativ 14,2 milioane carduri naţionale de asigurări de sănătate, precum şi a bugetului FNUASS de cheltuielile aferente distribuirii acestora.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cât de bogaţi sunt acum cei care conduc primăria unuia dintre cele mai oraşe din România

    Primarul Nicolae Robu, viceprimarii Dan Diaconu si Farkas Imre, precum si consilierii locali ai edilului sef si-au publicat toti declaratiile. Li se adauga o buna parte dintre consilierii locali. Insa mai sunt destui cei care nu au documentele inca la vedere, asa cum cere legea integritatii in exercitarea de functii ori demintati publice.
     
    Primarul Nicolae Robu a adus in familie 309.753 de lei, potrivit declaratiei de avere, venituri de la Primaria Timisoara (151.129 lei), de la Universitatea Politehnica (145.418 lei) unde are activitate didactica si de la AOSR (10.044 lei) unde e membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta. Sotia sa Florica a castigat 3162 lei din niste diferente salariale de la Scoala Gen 30, dar si din pensie 24.000 de lei.
     
    Primarul are in conturile familiei 41.338 de lei, fata de aproximativ 3000 in urma cu un an, potrivit declaratiei de avere, iar la capitolul bunuri are trecute 2 apartamente in Timisoara, pe care le detine impreuna cu sotia, si 3 masini: un Daewo Cielo din 2003, un Renault Laguna 2 din 2001 si un Renault Latitude din 2013.
     
    Viceprimarul Dan Diaconu a castigat de la primarie anul trecut 101.822 de lei, iar in conturi are impreuna cu sotia aproape 100.000 de lei. Viceprimarul are insa si datorii, intrucat are un credit luat din banca, de 15.000 de euro. Dan Diaconu are un teren de 1000 mp in Giarmata Vii, comuna Ghiroda, pe care l-a mostenit, un apartament in Timisoara si o casa in Giarmata Vii, impreuna cu sotia.
     
    Viceprimarul Farkas Imre are un apartament in Timisoara si o casa de vacanta la Baia de Fier, un autoturism Hyundai din 2016 si un BMW din 2003. Nu are datorii si nici bani in conturi. Farkas Imre a castigat de la Primaria Timisoara 101.822 de lei, iar sotia, medic dentist, doar 2.084 lei. Din chirii, a mai incasat 9900 de lei.
     
    Si consilierii personali ai primarului Nicolae Robu si-au publicat declaratiile de avere.
     
    Cel mai nou dintre ei, Ciprian Trocan, nu are case, nu are masini. A castigat 10.000 de lei ca expert parlamentar in Parlamentul Romaniei si alti 1683 de lei din activitatea de agent de vanzari la o firma.
     
    Ioan Nasleu a castigat 37.571 de lei de la Primaria Timisoara si alti 19.980 lei ca membru in Consiliul de Administratie de la Retim. Nu are bani in conturi si nici locuinte ori terenuri. Are o datorie de 23.000 de euro la o banca. Are un Land Rover di 1993 si o motocicleta Yamaha din 2001, potrivit declaratiei de avere.
     
    Dorel Borza are impreuna cu sotia mai multe terenuri: unul in Ghiroda, unul in Urseni si altul in Arad, toate dobandite inainte de 2006, si o casa in Timisoara. Familia sa detine bijuterii de 9.300 de euro si obiecte de arta de 14.900 de euro.
    Dorel Borza noteaza ca a vandut o casa de vacanta de 15.000 de euro in comuna Balint.
     
    Cat priveste banii din conturi, la mai multe banci, are 508.091 lei, 16.900 de euro si 5.758 de dolari. Li se adauga actiuni la 2 firme.
     
    Consilierul personal al primarului are si datorii de aproximativ 300.000 de lei.
    Dorel Borza a castigat de la Primaria Timisoara 43.607 lei, alti 31.716 lei ca membru in CA al Retim, iar sotia Claudia Borza, ca profesor 136.176 de lei si ca medic alti 80.341 de lei. Acestor venituri li se adauga pensia lui Dorel Borza de 41.796 de lei si indemnizatia de senator 40.206 lei.
     
  • Iohannis, despre suspendare: Nu va exista, pentru că nu există temei

    “Unii politicieni s-au grăbit să vorbească despre suspendare. Nu va exista nicio suspendare, pentru că nu există niciun temei pentru suspendare, iar dacă unii pesedişti se trezesc vorbind de suspendare ca să pară mai intersanţi la televizor, atunci este problema lor”, a afirmat preşedintele.

    Întrebat când ar trebui să dea un răspuns, Iohannis a spus: “Sigur este nevoie să reacţionez într-un timp rezonabil. Nu putem să stăm de exemplu până în decembrie, dar nu cred că cineva serios aşteaptă de la mine să aplic mecanic o decizie într-o zi sau două. Nu-mi doresc să ajungem un stat care se bazează pe o formă fără fond, ci doresc, dacă aceste teme acum au apărut, să avem o dezbatere, să avem o discuţie, să ne lămurim înainte să facem un pas”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care e acuzat de mărturie mincinoasă

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.

    Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

    Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro