BusinessMagazin

Tag: teritoriu

  • Insula cu 85.000 de locuitori şi 30.000 de firme. Care este motivul pentru care toată lumea vrea să-şi deschidă o firmă acolo

    Deşi Regina Angliei este şeful statului şi englezii sunt responsabili de apărarea teritoriului, Isle of Man nu este parte a Marii Britanii şi nici a Uniunii Europene. Nu este percepută ca e destinaţie de vacanţă, dar are toate coordonatele unui paradis fiscal.

    În 1961, parlamentul din Isle of Man a început să taie din taxele pe venit, încercând să atragă rezidenţi cu o putere financiară mare. Ca urmare a acestor măsuri, în anii ’70 pe insulă au apărut sedii ale mai multor bănci sau companii din retail.

    Una dintre cele mai importante decizii a fost eliminarea taxei pe venit pentru companii, care a atras numeroase companii din Marea Britanie, unde taxa este de 19%.

    Printre companiile prezente se numără KPMG, Zurich International Life şi Appleby – entitatea aflată în centrul controversei “Paradise Papers”. Cifrele sunt grăitoare: populaţia Isle of Man este de 85.000, iar numărul companiilor înregistrate aici se ridică la 30.000.

    În prezent, 17% din veniturile insulei sunt aduse de sistemul bancar, finanţe şi servicii corporative; alte 17 procente vin din domeniul asigurărilor.

  • Ironic: Atacatorul din New York a ajuns pe teritoriul SUA prin programul loteria vizelor

    ”Teroristul a venit în ţara noastră prin ceea ce se numeşte programul ”loteria vizelor. Vreau un sistem pe bază de merit”, a scris preşedintele american pe Twitter.

    Autorităţile americane au precizat că atacatorul este un imigrant din Uzbekistan care a venit în SUA în 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou pământ românesc. Întins cât Bucureştiul, dar accesul este interzis

    Cel mai nou pâmânt românesc oferă peisaje care îţi taie respiraţia. Totuşi, cel puţin pentru moment, locuirea acestui teritoriu şi simpla vizitare a lui sunt interzise.

    Guvernul României a interzis popularea insulei Sacalin, un teritoriu de 21.410 hectare (cam de dimensiunea capitalei ţării, Bucureşti) din Marea Neagră.

    Principalul scop al acestei măsuri este protejarea păsărilor rare care cuibăresc aici (229 de specii). Şi flora este una deosebită, sute de plante rare putând fi întâlnite în acest loc, relatează one.ro.

    Locuirea insulei a fost interzisă de autorităţile române încă din 1938.

    Insula Sacalin s-a format în urmă cu aproximativ 150 de ani. Iniţial, erau două insule, Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic, însă, în timp, cele două s-au unit şi formează acum un teritoriu compact de peste 210 kilometri pătraţi.

    Insula se află în Marea Neagră, la mică distanţă de coasta românească, în dreptul braţului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării.

    Pe insula Sacalin se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii. În apele din proximitate se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.

    Insula românească nu trebuie confundată cu insula Sahalin, cea mai mare insulă rusească, situată în nordul oceanului Pacific.

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Ţara din Europa care ar putea renunţa complet la cash din 2023

    Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.

    Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Ţara din Europa care ar putea renunţa complet la cash din 2023

    Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.

    Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Cine este Paul Stănescu, noul vicepremier şi ministru al Dezvoltării

    Paul Stănescu s-a născut pe 25 august la Vişina, localitate în care tatăl său a obţinut trei mandate de primar. Între 1978 şi 1982 a studiat agronomia la Craiova, iar după absolvire a devenit director la o fabrică de conserve din Caracal. În perioada 1988-1991 a fost directorul IAS Studina, pentru ca în 1992 să preia conducerea companiei Agromec Vişina, care exploatează terenuri agricole luate în arendă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noua armă a ruşilor, care poate distruge toată Franţa în câteva secunde şi evită orice radar

    Racheta RS-28, numită Satan 2 de către reprezentanţi NATO, are o viteză maximă de 7 kilometri pe secundă şi are rolul de a anihila sistemele de protecţie antirachetă. Preşedintele Putin, notează unele surse, vrea să înlocuiască fostele rachete SS-18 cu noile proiectile.

    Racheta poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

    Igor Sutyagin, expert în armament de la Royal United Services Institute din Londra, le-a declarat celor de la Mail Online că rachetele SS-18 au deja 30 de ani vechime, aşa că schimbarea cu un model mai performant era inevitabilă. “Chiar dacă ai fi avut o relaţie strânsă cu NATO, tot ai fi vrut să ai armamentul la zi”, a spus Sutyagin. “Dar Putin este mulţumit de faptul că media a perceput această investiţie ca pe o mişcare agresivă. El vrea să sublinieze caracterul său imprevizibil.”

    Ruşii au anunţat că noile rachete vor fi disponibile din 2018, iar cele vechi SS-18 vor fi retrase până la sfârşitul lui 2020.