Tag: tendinte

  • 100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

    ♦ 2020 va fi marcat de alegerile locale şi cele parlamentare, de aceea probabil că frânele fiscale vor fi apăsate abia în 2021 ♦ Situaţia internaţională tensionată de războaiele comerciale şi noile conflicte din Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale externe ♦ Băncile vor fi mai prudente în analiza dosarelor de risc.

     

    Macro şi fiscalitate

    ►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

    ►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

    ►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

    ►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

    ►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

     

    Infrastructură

    ►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

    ►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

    ►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

    ►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş – Iaşi.

    ►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

     

    Bănci

    ►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

    ►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

    ►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

    ►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

    ►Reglementări în sectorul bancar.

     

    Asigurări

    ►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

    ►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

    ►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

    ►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

    ►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

     

    Burse

    ►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

    ►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

    ►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

    ►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

    ►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

     

    Imobiliare

    ►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 – 70.000 de noi locuinţe.

    ►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

    ►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

    ►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

    ►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

     

    Agricultură

    ►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

    ►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

    ►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

    ►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

    ►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

     

    Industria alimentară

    ►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

    ►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

    ►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

    ►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

    ►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

     

    Construcţii

    ►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

    ►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

    ►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

    ►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

    ►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

     

    Piaţa muncii

    ►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

    ►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

    ►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

    ►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

    ►Învăţământul dual va lua amploare. 

     

    Turism

    ►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

    ►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

    ►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

    ►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

    ►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

     

    Industria auto

    ►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

    ►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

    ►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

    ►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

    ►Maşinile „verzi“ – electrice şi hibride – vor trece de 5% cotă de piaţă. 

     

    Retail

    ►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

    ►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

    ►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

    ►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

    ►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente – restaurante, drogherii – şi noi branduri.

     

    Fuziuni şi achiziţii

    ►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

    ►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

    ►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    ►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

    ►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

     

    Transporturi şi logistică

    ►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

    ►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

    ►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

    ►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

    ►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

     

    Energie

    ►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

    ►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

    ►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

    ►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

    ►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

     

    Sănătate

    ►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

    ►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

    ►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

    ►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

    ►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

     

    Telecom

    ►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

    ►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

    ►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

    ►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

    ►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

     

    IT

    ►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

    ►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

    ►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

    ►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

    ►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

     

    Externe

    ►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

    ►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

    ►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

    ►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

    ►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.

  • Care sunt cele mai la modă tendinţe de amenajare, potrivit fondatoarelor Lemon Interior Design


    O lumină ambientală concentrată pe zona de lucru, pe zona în care se serveşte masa sau unde se stă la discuţii când se pune un proiect la cale, precum şi o separare a spaţiului fără ajutorul pereţilor, doar prin lumină şi diferenţe de niveluri ale mobilei sunt câteva dintre elementele care caracterizează biroul studioului de arhitectură Lemon Interior Design. „Este un spaţiu care oferă atât intimitate, dar şi senzaţia că nu eşti izolat. Am vrut să fie un spaţiu lucrativ în care toţi să ne vedem, am vrut să fie un spaţiu elegant, ca şi abordările noastre în ceea ce priveşte designul, să fie un spaţiu plin de căldură, să ai o senzaţie bună când intri în el, fără să fie ostentativ”, descriu surorile Elena Oancea şi Cristina Căpitanu, completându-se, filosofia biroului lor, unde ne-am întâlnit pentru a discuta „ce se poartă” în materie de design interior.
    Departe de a sugera liniile de design „în tendinţe”, ele spun că acestea trebuie să poarte în ADN personalitatea proprietarului sau identitatea unui brand, dacă vorbim despre segmentul office, unde Lemon Interior Design a intrat în luna aprilie. Astfel, dacă iniţial discutau doar cu proprietarii locuinţelor pe care le amenajau şi dezvoltau proiecte după chipul şi asemănarea acestora, acum cele două surori-antreprenoare trebuie să desluşească şi personalităţile companiilor. Totuşi, în ambele situaţii, spun ele, e greu de vorbit despre tendinţe. „Noi tot timpul am spus şi spunem: contează momentul din viaţa clientului, fiindcă ceea ce îi place astăzi, poate mâine nu îi va mai plăcea, şi atunci folosim tendinţele doar ca accente în amenajările pe care le folosim”, spune Cristina Căpitanu.
    În rest, explică Elena Oancea, folosesc mai ales produse atemporale, cu linii care oarecum nu se demodează, culori calde, de pământ, folosesc şi destul de multe materiale naturale, cum sunt lemnul, marmura, care se regăseşte mult în amenajările lor şi în zona de birouri. Din rândul elementelor „la modă”, Elena Oancea menţionează însă elementele aurii, lemnul afumat şi multă piatră. 
    „S-a renunţat la acest trend industrial, în sfârşit oamenii de la noi din ţară au început să înţeleagă că nu este OK ca ceea ce vezi în toate barurile şi restaurantele să ai şi acasă. Industrialul rămâne foarte la modă, dar în locurile publice; casa este un loc unde te simţi bine, te relaxezi, trebuie să sugereze căldură”, spune Cristina Căpitanu. De asemenea, observă Oancea, natura este din ce în ce mai prezentă în amenajări, tiparele care te duc cu gândul la natură sunt la modă şi în Europa, dar şi în România. De asemenea, „în Europa şi în România există stilul acesta în care sunt combinate elemente din trecut cu cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul, ceva foarte glam poate fi combinat cu un stil puţin industrial – este cumva o definiţie a stilului eclectic, nu mai suntem în timpurile în care totul este foarte definit – toate se întrepătrund”, adaugă Cristina Căpitanu.
    În ceea ce priveşte zona de office, aceasta începe din ce în ce mai mult să se apropie de atmosfera de acasă şi devine mai călduroasă, mai relaxantă: „Se întrepătrunde viaţa personală şi din timpul liber cu cea de muncă – atunci aceste limite încep să dispară şi să se întrepătrundă”.
    De altfel, povesteşte Elena Oancea, aşa le-a venit şi lor ideea să intre pe zona amenajărilor de birouri. „Am observat tendinţa aceasta din ce în ce mai mare în Europa, în America, peste tot în lume, ca zona de birouri să nu mai fie atât de comercială, rece, sterilă, să devină mai personală – un loc în care interacţionezi mai bine şi cu ceilalţi membri ai comunităţii în care tu lucrezi şi nu doar un locuşor rece, gri, cu pereţi albi. Atunci, ne-am gândit că poate implicarea noastră din rezidenţial îşi va găsi un loc bine definit şi în zona de birouri.”
    Cristina Căpitanu subliniază şi ea că pe piaţa de office există această tendinţă de a face spaţiile mult mai confortabile, mai prietenoase. „Eu cred că tendinţa este ca toţi cei care lucrează să aibă două familii: una a lor şi una la birou, să vii cu plăcere şi să te simţi printre prieteni când vii la muncă, nu ca fiecare să fie în pătrăţica lui”, crede şi Cristina Căpitanu. Elena Oancea observă de altfel că şi companiile mari pun din ce în ce mai mult preţ pe spaţiul de lucru, mizând pe acesta pentru a-i atrage pe angajaţi într-o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă.
    Din luna aprilie a anului curent, de când a intrat pe segmentul amenajărilor de birouri, Lemon Interior Design a lucrat la un proiect de 3.000 de metri pătraţi, dar şi la alte câteva mai mici, de câteva sute de metri pătraţi pe care le vor finaliza până la sfârşitul anului, astfel că apreciază că vor încheia 2019 cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

     


    Clienţii de pe acest segment sunt deopotrivă multinaţionale, cât şi companii locale. „De obicei, multinaţionalele care o pornesc pe drumul acesta al amenajărilor apelează la companii cu istoric în piaţă. Recunosc că, spre uimirea şi marea noastre bucurie, am fost şi noi solicitaţi să ne prezentăm la pitch-uri, la care ni s-a spus că suntem pe lista scurtă a unor proiecte destul de mari, care sperăm să se concretizeze la anul”.
    „Aducem acest concept nou; înţelegem foarte bine cerinţa nouă de a face birourile mai apropiate de atmosfera de acasă, faţă de alte companii cu care au lucrat în care totul era standardizat, astfel cred că avem o şansă destul de mare să acaparăm o bună parte din piaţă”, spune Elena Oancea referindu-se la modul în care se diferenţiază pe piaţa amenajărilor de birouri.
    În prezent, lucrează la finalizarea proiectului One North Gate, despre care spun că, deşi trebuia terminat în câteva luni, vor reuşi să îl finalizeze în două luni şi jumătate.
    În ceea ce priveşte preţurile pentru amenajare, cele două surori spun că variază foarte mult, standardul de piaţă pe segmentul office fiind, în situaţia unei amenajări de bază, la aproximativ 250 de euro/mp.
    Când vine vorba despre spaţiile de locuit, pe care Lemon Interior Design s-a concentrat, de la începutul businessului, aprilie, şi până în prezent, au amenajat 7 penthouse-uri, cu între 350 şi 1.000 de metri pătraţi fiecare, la care s-au adăugat alte câteva zeci de apartamente doar anul trecut. Au făcut proiecte şi în Viena şi spun că sunt în discuţii să realizeze unele şi în Spania, Paris şi chiar şi Dubai. Cristina Căpitanu spune că clienţii din această zonă cunosc deja brandul lor şi au început să le urmărească, inclusiv pe reţelele sociale: „Dacă faci bine ce faci şi eşti serios şi îţi vezi de treaba ta, până la urmă, în timp, munca ta este recompensată”, crede Cristina Căpitanu. Odată cu creşterea businessului Lemon Interior Design, au crescut şi cunoştinţele clienţilor în materie de amenajare: „Spre deosebire de anul 2007, când conceptul de design interior era aproape inexistent, deja lumea a înţeles că este o meserie pe care trebuie să o facă o persoană specializată în acest domeniu şi apelează din ce în ce mai mulţi la un designer de interior; este ca atunci când te duci la doctor, nu iei pastile după capul tău, te duci la doctor că el are specializarea în direcţia aceasta, se informează, caută, verifică, îşi face temele”. Cele două surori se feresc de recomandări şi în situaţia amenajărilor de locuinţe, fiindcă „scopul nostru este să îi arătăm clientului ceva frumos pe stilul lui, cum îşi doreşte”, spune Cristina Căpitanu. Totul pleacă de la discuţia cu acesta: „Punctul de pornire este să cunoaştem clientul, să cunoaştem ceea ce îşi doreşte el de la acea casă, care este funcţionalitatea spaţiului, care este componenţa familiei, să ne dăm seama, pe lângă ce ne povesteşte el, care este de fapt stilul pe care ar trebui să îl abordăm”, explică Elena Oancea. Poate să fie vorba despre un client care spune că vrea un stil modern în toată casa şi descoperă, din discuţia cu el, că acel stil nu îl reprezintă.
    Cristina Căpitanu precizează că primul lucru la care trebuie să fie atente în discuţia cu clientul se referă la funcţionalitate: „Ce îşi doreşte, câte dormitoare, dacă iau masa împreună sau nu – de la funcţionalitate trebuie să porneşti în amenajarea unei locuinţe, apoi ajungi la discuţii despre cum combinăm acele proiecte, despre cum le facem să arate bine şi să ajungem la spaţiul pe care şi-l doresc”. Deseori, rolul designerului interior împrumută şi din înţelegerea unui psiholog: „Activitatea noastră are o componentă psihologică destul de mare, pentru că nu este uşor să ghiceşti ceea ce nu îţi spune clientul; de multe ori, nici ei nu ştiu sau poate sunt două caractere diferite, soţ – soţie, şi cumva trebuie să vii şi să combini tot ce este în casă astfel încât să se regăsească gusturile amândurora şi să se întrepătrundă astfel încât, până la urmă, amândoi să convieţuiască într-o casă care e pe placul amândurora”, explică şi Elena Oancea. 
    „La partea de concept, noi putem să ne dăm seama şi dintr-o imagine ce le place clienţilor. Practica este definitorie – altfel nu am fi ajuns aici – este mama tuturor învăţăturilor”, punctează Cristina Căpitanu. Apoi, ordinea firească a unei amenajări, spune ea, este funcţionalitatea, realizarea conceptului, apoi execuţia şi punerea în practică.

     


    Conceptul de „less is more“ este valabil şi în situaţia amenajărilor interioare, precizează şi Elena Oancea: „Cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine – important este nu să ceri ceva strălucitor şi să nu îţi placă sau să ceri ceva normal şi tu să vrei ceva strălucitor: este important să ştii ce vrei, ce îţi place, asta este cel mai important”.
    Cum arată însă locuinţele celor două surori? „Sunt ambele spaţii contemporane, cu accente glam, lumini arhitecturale, au şi accente clasice – sunt case confortabile, nu case muzeu, sunt case confortabile, în care şi prietenii noştri dacă ar veni, s-ar simţi tot la fel de confortabil ca şi noi, te îmbie să îţi petreci timpul cu familia, cu prietenii, nu sunt case în care nu îţi vine să te atingi de nimic.” De altfel, ele spun clienţilor care îşi doresc „case muzeu” că, dacă o casă nu este practică, nu te simţi confortabil în ea şi eşti permanent stresat că se strică, „atunci înseamnă că nu ne-am făcut treaba”.
    Orientarea din ce în ce mai mare a clienţilor spre spaţii confortabile, apropiate de mediul familial, chiar şi atunci când este vorba despre birouri, se potriveşte mănuşă surorilor din spatele afacerii Lemon Interior Design. „Deşi suntem foarte diferite ca structură, în acelaşi timp suntem şi foarte complementare, ne uităm una la cealaltă şi ştim ce vrem să spunem”, descrie Elena Oancea munca alături de sora sa. Originare din Bacău, au venit în Bucureşti la facultate şi s-a ivit oportunitatea de a cumpăra businessul care, la început, se axa pe retailul cu decoraţiuni şi mic mobilier. „Nu am făcut asta fiindcă a venit peste noapte ideea – au venit clienţii, ne-au cerut sfatul, ni s-a părut că este un domeniu foarte interesant şi frumos”, povesteşte Elena Oancea despre începuturile afacerii. Spun că în copilărie, de pildă, şi chiar şi în facultate, când s-au orientat pe discipline diferite, nu se gândeau că vor ajunge într-un astfel de business: „Nu ne imaginam în copilărie că vom ajunge aici, aveam un recamier, cu două birouri masive, cu dulapuri care ne picau în cap, cu afişe cu Melrose Place şi abţibilduri puse pe mobilă. Erau lipite pe toate dulapurile”, îşi amintesc ele, glumind. „Am pornit de jos, perseverenţa, determinarea şi munca bat orice. Probabil trebuie să ai şi un fler pentru aşa ceva, dar dacă nu e în combinaţie cu celelalte, degeaba ai flerul”, spune Cristina Căpitanu. 
    Şi în ceea ce priveşte rezidenţialul sfaturile lor sunt foarte personale: „Ce putem să le transmitem clienţilor este să se informeze, să încerce să descopere ce le place”. Referindu-se la sărbătorile care se apropie, de asemenea, îi sfătuiesc pe clienţi ca fiecare să amenajeze în funcţie de personalitatea sa: „Fiecare îşi trăieşte clipele acestea cum este el clădit – nu există o regulă pentru toată lumea, pe alb sau roşu”.
    „Cunoaşte-te pe tine însuţi, acesta este cel mai important sfat pe care noi îl dăm”, concluzionează ele, aceasta fiind regula principală şi când vine vorba despre designul interior.


    Carte de vizită

    Lemon Interior Design

    Înfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. În 2018, businessul a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei (14 angajaţi), cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 


    TENDINŢE ÎN DESIGN INTERIOR

    LA BIROU ŞI ACASĂ

    1. Contează momentul din viaţa persoanei sau a unei companii care face o amenajare, fiindcă „ceea ce îţi place astăzi poate mâine nu îţi va mai plăcea”.
    2. Punctul de pornire: cunoaşte-te pe tine astfel încât să ştii ce stil trebuie să abordezi.
    3. Funcţionalitatea spaţiului trebuie decisă înainte de realizarea conceptului.
    4. S-a renunţat la trendul industrial, oamenii preferă să îl regăsească în retail şi HoReCa, nu la birou sau acasă.
    5. În Europa şi în România se mizează pe combinaţia între elemente din trecut şi cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul.
    6. Natura este din ce în ce mai prezentă în stilurile de amenajare.
    7. Zona de birouri iese dintr-un stil rece, steril şi se îndreaptă către unul personal, mai călduros, apropiat de stilul unei locuinţe.
    8. „Less is more”: cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine.

  • Zece tendinţe în securitatea informatică pentru 2020. Ameninţările ating pragul de un miliard

    Iată cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate informatică Bitdefender se aşteaptă:

    Mai multe vulnerabilităţi cu impact mai mare

    Numărul vulnerabilităţilor raportate va creşte în 2020, o tendinţă similară cu cea din ultimii ani. Adopţia la scară largă a programelor cu sursă deschisă va duce la posibilitatea de a compromite o plajă mare de dispozitive de fiecare dată când o vulnerabilitate e descoperită într-o componentă folosită în masă, cu efecte grave asupra producătorilor de dispozitive şi clienţilor acestora.

    Cunoştinţe tot mai complexe pentru atac şi apărare

    Atacurile informatice eficiente, capabile să păcălească utilizatorii şi soluţiile de securitate, vor necesita cunoştinţe din ce în ce mai avansate, precum dezvoltarea de algoritmi de inteligenţă artificială, tehnici noi de inginerie socială şi chiar abilităţi de a depista erori în componente fizice ale dispozitivelor. Eforturile infractorilor se vor îndrepta spre găsirea de noi unelte şi tehnici pentru a scoate pe piaţă ameninţări din ce în ce mai agresive, profitabile şi greu de depistat.

    Dispozitive tot mai smart şi tot mai nesigure

    Totalul de 20 de miliarde de dispozitive inteligente conectate anul viitor e un stimulent bun pentru atacatori să găsească noi gadgeturi uşor de compromis. Câtă vreme standarde minimale impuse producătorilor lipsesc – mai ales cele legate de actualizări de securitate, politica de colectare şi procesare a datelor şi remedierea problemelor apărute pe durata folosirii – hackerii vor exploata vulnerabilităţi noi sau deja descoperite ca să-şi facă armate de dispozitive smart tot mai mari cu care să doboare infrastructuri. Interesul va creşte mai ales asupra celor industriale care odată atacate, chiar de căte grupări motivate de către guverne, pot întrerupe funcţionarea unor servicii sau infrastructuri critice.

    Statele se vor implica sub acoperire în atacuri informatice atribuite altor ţări

    Scurgerea de informaţii de către gruparea Shadow Brokers, cunoscută pentru dezvăluirea unor instrumente construite special pentru plantarea de indicii în ameninţări avansate cu scopul să pară că aparţin altor ţări, a ilustrat clar felul în care războiul cibernetic va fi din ce în ce mai greu de atribuit unei ţări specifice sau unui grup de criminalitate sponsorizat de actori statali. Contextul geopolitic global va alimenta dezvoltarea armelor informatice, fie în scopuri de spionaj, de manipulare politică sau de paralizare a obiectivelor ce pot afecta siguranţa naţională. Anul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, eveniment cu rol vital în politica mondială, va conduce la descoperirea unor noi ameninţări informatice ce urmează a fi atribuite unor terţi în funcţie de interesele politice de moment.

    Lupta pentru dreptul la intimitate se va intensifica

    Repercusiunile politicilor publice de slăbire a capacităţilor de criptare şi de sprijinire a cenzurii aparţinând anumitor state vor continua în 2020 ca urmare a eforturilor ONG-urilor şi militanţilor pentru apărarea vieţii private de a lupta contra acestora. În cazul guvernului australian, companiile de tehnologie s-au opus vehement încercărilor de a propune legi ce permit autorităţilor să decripteze anumite servicii de comunicaţii şi să obţină ajutor „voluntar” de la industrie legat de noi tehnologii şi servicii aflate în curs de dezvoltare. Pe acest fond, cererea utilizatorilor şi grupărilor criminale pentru instrumente de criptare a comunicaţiilor şi de protejare a activităţii online va creşte.

    Perfecţionarea armelor deepfake şi fakenews

    Dezvoltarea tehnologiilor deepfake în scopuri de criminalitate informatică va genera o nouă plajă de atac pentru infractori. Apelurile telefonice bazate pe voci ale unor persoane reale sunt folosite în înşelătorii menite să păcălească angajaţi din companii să transfere bani către conturile atacatorilor. O asemenea grupare a reprodus recent vocea CEO-ului unei companii europene şi l-a convins pe directorul unei sucursalei să transfere unui furnizor fictiv 243.000 de dolari. Simultan, deepfake va juca un rol important şi în construirea de mesaje în timpul campaniei electorale din SUA.

    Ransomware ţintit către bun-platnici

    Destructurarea grupării GandCrab a dus la apariţia unor noi entităţi cu un model de business similar, precum Sodinokibi. Infractorii cibernetici vor ţinti mai mult în 2020 verticale specifice, precum servicii medicale, infrastructuri critice, educaţie, mai predispuse să plătească recompensă dacă li se restricţionează accesul la date. Dezvoltatorii de ransomware îşi vor diversifica şi mai mult căile de atac ca să rămână nedetectaţi de soluţiile de securitate şi să obţină profit mai mare.

    Serviciile financiar-bancare, victima perfectă

    Pe măsură ce instituţiile financiare sunt supuse presiunii de a-şi deschide infrastructurile către companii de fintech, infractorii cibernetici vor profita de fereastra de oportunitate, mizând pe măsurile de securitate slabe şi pe datele preţioase stocate în infrastructurile furnizorilor de servicii financiar-bancare. Start-up-urile de fintech sunt mult mai vulnerabile la înşelătorii şi atacuri către site-uri sau către aplicaţii mobile, unele folosesc programe depăşite şi nu au politici de securitate. Studii recente arată că paginile de internet ale acestor companii nu trec testele de conformitate, iar aplicaţiile au probleme serioase legate de protecţia datelor clienţilor sau sunt slab configurate în materie de securitate IT.

    Curier de ameninţări informatice, livrez orice victimelor

    Atacatorii informatici şi-au îmbunătăţit tehnicile şi instrumentele de infiltrare şi persistenţă în dispozitivele victimelor cu scopul de a permite altor infractori să le infecteze cu orice tip malware, de la mineri de monedă virtuală, până la ransomware şi aplicaţii de spionaj. Astfel, aplicaţiile instalate iniţial pe sistem sunt folosite către diferite grupări care pot infecta victimele cu orice tip de ameninţare informatică, în funcţie de specializarea fiecăreia.

    Suprafeţe tot mai mari de atac

    Expansiunea serviciilor de cloud va creşte suplimentar suprafaţa de atac a companiilor şi instituţiilor. În plus, infractorii se vor folosi de platforme legitime de cloud folosite la scară globală pentru a transmite instrucţiuni către sisteme deja infectate, rămânând nedetectaţi de sistemele de securitate responsabile de urmărirea traficului suspect.

     

     

  • Vehiculele comerciale se îndreaptă spre zona electrică

    Noi vehicule electrificate, soluţiile inovatoare de conectare şi parteneriatele strategice vor creşte productivitatea şi opţiunile disponibile pentru clienţii vehiculelor comerciale Ford în Europa şi o nouă furgonetă Transit complet electrică este aşteptată pe piaţă în 2021. În plus, transportorul de persoane Tourneo Custom Plug-In Hybrid ţinteşte 50 de kilometri de autonomie pur electrică şi va fi disponibil pe piaţa locală în primul trimestru al anului viitor.

    „Noua generaţie de Ford Transit este cea mai productivă şi smart lansată până acum. Vorbim de o scădere a consumului de combustibil la diesel de 7%, avem patru versiuni de putere de până la 185 CP şi gama va fi completată cu o cutie de viteze automată cu zece trepte pentru versiunile cu tracţiune spate, a spus Nick Manson, vehicle engineering manager la Transit. Gama va include şi motorizări mild-hybrid pentru dieseluri şi hibride plug-in. Cu ajutorul sistemelor mild-hybrid se obţine o economie de combustibil între 3% şi până la 8% în oraş. Sistemul permite creşterea sarcinii utile cu 80 kg în cazul versiunilor cu tracţiune spate şi 48 kg pentru cele cu tracţiune pe puntea faţă.

    Noile modele dispun inclusiv de moduri diferite de condus, precum Eco, Alunecos – pentru rulare pe ud sau traseu acoperit cu gheaţă, Noroi şi Remorcă – mod care optimizează folosirea frânei de motor. Printre noile funcţii se numără senzorul de unghi mort cu funcţie de remorcă, tempomat adaptiv cu recunoaşterea semnelor rutiere, sistem de păstrare a benzii de rulare, sistem de frânare la urgenţă, asistenţă la parcare.

    Noile modele vin cu sistemul FordPass Connect, cu modem de date şi hotspot cu conectivitate permanentă. Cei care deţin un IMM cu până la cinci maşini pot opta pentru sistemul FordPass Pro, prin care se poate verifica starea maşinii, nivelul combustibilului şi al AdBlue, statusul maşinii şi locaţia sa. În plus, maşinile pot fi încuiate, descuiate şi motorul pornit de la distanţă. În cazul flotelor de mari dimensiuni, există opţiunea Ford Commercial Solutions.

    De ce o utilitară plug-in hybrid? Pentru că piaţa se schimbă şi există dorinţa de a reduce emisiile de noxe şi dioxid de carbon. În mediul urban există opţiunea de a nu avea niciun fel de emisii atunci când se merge în modul electric, iar în caz de urgenţă, există opţiunea utilizării motorului termic.

    Bateria sistemului electric poate fi încărcată atât la priză, cât şi la frânare sau la rulare cu viteză constantă, iar motorul ecoboost joacă rol de generator. Motorul termic nu este conectat la transmisie, ci joacă doar rol de generator.

    „Clienţii doresc flexibilitate, vor şi mod electric, dar şi o autonomie mare în cazul distanţelor lungi. Şi toate acestea fără vreo modificare adusă compartimentului de încărcare – 6 metri cubi capacitate şi 1.130 kg sarcină utilă, a spus Ian Porter, chief engineer la Transit PHEV.

    În cazul sistemului plug-in hybrid există patru sisteme de condus – EV Auto – optimizează bateria, EV Now – modul electric, EV Later – păstrează nivelul bateriei – şi EV Charge – încarcă bateria din mers. Cu ajutorul acestui sistem, consumul mediu scade la 2,7 litri/100 km sau 60 g CO2 per kilometru.
    Sistemul hibrid plug-in este instalat şi pe versiunea de pasageri – pe Tourneo Custom cu opt locuri.

    În urmă cu 18 luni Ford a demarat un proiect în Londra de utilitare plug-in, în cadrul căruia 20 de maşini au rulat peste 240.000 km timp de 12 luni, iar 75% din rute au fost operate în mod electric.

    Următoarele oraşe vizate de proiect sunt Köln în Germania şi Valencia în Spania. Cum arată piaţa la nivel local? În primele opt luni ale acestui an s-au livrat pe piaţa locală 14.500 de vehicule comerciale, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut – fără a lua în calcul camioanele. Ford este în continuare cel mai bine vândut brand pentru al patrulea an consecutiv.

    Potrivit datelor Ford, diferenţa de preţ dintre un Transit cu motor diesel „simplu şi unul hibrid va fi de 700 de euro, diferenţă care va fi amortizată prin consumul mai redus şi valoarea reziduală mai mare. În cazul versiunii plug-in hybrid avem în plan o ofertă de leasing operaţional şi financiar, iar costul de întreţinere va fi inclus în rată.

    Pe piaţa locală sistemul plug-in hybrid va fi disponibil din primăvara anului viitor.

    Sistemul FordPass Pro va fi lansat în România în primul trimestru al anului viitor, când va fi integrat pe toate autvehiculele mărcii. Acestea vor dispune de modem cu router Wi-Fi şi conexiune de date printr-un abonament Vodafone.

    Segmentul comercialelor cu sarcină utilă de 2 tone reprezintă aproape jumătate din volumul total, cu aproape 6.900 de unităţi, segment din care Ford are 18% cotă de piaţă, iar pe trei din cele cinci segmente ale vehiculelor comerciale Ford este pe primul loc.

    „Piaţa auto locală are nevoie de un program Rabla pentru vehiculele comerciale, există o necesitate cu privire la reînnoirea parcului de utilitare. Vorbim de 78% din parcul auto naţional de utilitare care are o vechime de peste 10 ani. Programul Rabla actual nu permite achiziţia unei utilitare noi, însă prin programul Ford în urma casării vehiculului vechi poate fi obţinut un discount la o utilitară nouă, a spus Cristian Prichea, directorul general al Ford România.

    Ford a fost din nou brandul de vehicule comerciale numărul 1 în Europa în 2018, al patrulea an consecutiv când compania reuşeşte această performanţă la nivelul vânzărilor anuale pe cele 20 de pieţe europene. Ford a comercializat 380.900 de maşini din gama utilitară în aceste 20 de pieţe, în creştere cu 8% faţă de anul 2017.

  • Business Magazin împlineşte 15 ani – VIDEO

    De-a lungul anilor, sub umbrela Business Magazin, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse, cum sunt cataloagele anuale: 100 de tineri manageri de top, ajuns anul acesta la a 14-a ediţie, 100 Cei mai admiraţi CEO, ajuns în 2019 la a zecea ediţie, Cele mai puternice femei din afaceri, proiect care a bifat deja opt ediţii, Cele mai inovatoare companii din România, ajuns la a şasea ediţie. Am organizat conferinţe, dezbateri şi gale; evenimentele Meet the CEO au găzduit până acum peste 120 de invitaţi, cei mai puternici conducători ai afacerilor de pe piaţa românească.

    Poveştile Business Magazin nu au cum să lipsească din mediul online şi de opt ani site-ul revistei înlesneşte cititorilor accesul la subiectele pe care le prezentăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, Business Magazin este prezent şi pe Facebook. Cel mai nou „pui” al revistei este emisiunea Smart Business, lansată în vara lui 2017.

     

     

    Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. A pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi am scris despre bani şi stăpânii acestora.

     

    Pentru noi 15 ani sunt doar primii dintr-o poveste (mai) lungă.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • Fier, inele şi intarsii

    Casa germană Hemmerle a expus bijuterii din fier, aur şi diamante, în timp ce designerul italian Fabio Salini a atras atenţia prin cerceii săi care seamănă cu nişte inele atârnate unul de altul, care combină pietre preţioase, metale lustruite oglindă, fibră de carbon şi piele, scrie The Telegraph, în timp ce Bulgari şi Piaget s-au prezentat cu ceasuri şi brăţări cu fosile şi diamante. Au existat şi galerii de artă care au expus lucrările unor creatori atent selectaţi pentru eveniment, ca Objet d’Emotion. Printre aceştia se numără Francesca Villa, care foloseşte pentru bijuteriile sale tot felul de obiecte neobişnuite pentru aşa ceva, cum ar fi jetoane vechi de pocher şi timbre, Melanie Georgacopoulos, care propune coliere de sidef cu perle ce par să se afunde în suportul lor, sau Silvia Furmanovich, care preferă intarsiile cu coral, turcoaze şi aur pentru cercei mari sau brăţări rigide.
    Printre creatorii prezenţi la festival s-a numărat şi francezul James de Givenchy, a cărui companie din New York, Taffin, s-a pregătit pentru această ocazie cu bijuterii care combină pe lângă metale şi pietre preţioase sau semipreţioase sticlă, ceramică, piele, lemn, un exemplu în acest sens fiind o pereche de cercei cu aur roz, oţel albastru, peridote şi ceramică gri, care arată ca nişte pandantive prinse de urechi.

  • Business Magazin împlineşte 15 ani – VIDEO

    De-a lungul anilor, sub umbrela Business Magazin, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse, cum sunt cataloagele anuale: 100 de tineri manageri de top, ajuns anul acesta la a 14-a ediţie, 100 Cei mai admiraţi CEO, ajuns în 2019 la a 10 ediţie, Cele mai puternice femei din afaceri, proiect care a bifat deja 8 ediţii, Cele mai inovatoare companii din România, ajuns la a patra ediţie. Am organizat conferinţe, dezbateri şi gale; evenimentele Meet the CEO au găzduit până acum peste130 de invitaţi, cei mai puternici conducători ai afacerilor de pe piaţa românească.

    Poveştile Business Magazin nu au cum să lipsească din mediul online şi de opt ani site-ul revistei înlesneşte cititorilor accesul la subiectele pe care le prezentăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, Business Magazin este prezent şi pe Facebook. Cel mai nou „pui” al revistei este emisiunea Smart Business, lansată în vara acestui an.

    Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. A pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi am scris despre bani şi stăpânii acestora.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • (P) Îngrijirea personală şi drumul către o viaţă sănătoasă

    Roy Jakobs are o experienţă de
    20 de ani în strategii de business şi inovaţie prin tehnologie, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi executivi ai Philips. Aflat la conducerea diviziei Personal Health, care dezvoltă produse pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor (electrocasnice, aparate de îngrijire personală şi altele), el a oferit o perspectivă globală asupra a tot ceea ce înseamnă sănătatea personală.
    „Vedem o creştere semnificativă a interesului consumatorilor faţă de propria sănătate, ei încep să exploreze activ ce moduri au la dispoziţie pentru a-şi monitoriza sănătatea, sunt tot mai bine informaţi în ceea ce priveşte accesul la date”, descrie Jakobs modul în care oamenii pun tot mai mult preţ pe prevenţie şi îngrijirea personală. „Există apoi anumite zone de care consumatorii sunt, în mod special, interesaţi: poluarea e un subiect extrem de important în regiune. Oamenii discută despre asta, devin interesaţi şi apoi încep să caute produsele disponibile. Rolul nostru este de asemenea extrem de important, trebuie să îi educăm pe oameni şi din acest motiv derulăm numeroase programe de conştientizare despre cum îi afectează aceste lucruri şi ce pot face în acest sens.” Un exemplu este iniţiativa din 2018, când Philips a dezvoltat o reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului, instalând 15 senzori în Bucureşti. Astfel, populaţia are access la informaţii în timp real, într-o aplicaţie de mobil, despre calitatea aerului pe care îl respiră.
    Telemedicina este din ce în ce mai apreciată, mai ales pe segmentul celor vârstnici, mobilitatea lor fiind una redusă. „O soluţie de telemedicină e potrivită pentru a-ţi asigura o îngrijire mai bună. Avem dispozitive pe care cei vârstnici le poartă asupra lor şi care detectează dacă persoana în cauză a căzut şi nu se poate ridica; intră apoi sistemul de telemedicină care apelează serviciile de specialitate, iar în cazul în care pacientul nu poate fi contactat, o echipă e trimisă la faţa locului”, explică executivul de la Philips. „Pe de altă parte, pentru probleme legate de somn sau ale sistemului respirator avem o platformă digitală unde conectăm pacientul, doctorul, spitalul şi pe cel care are grijă de pacient. Avem în prezent 8 milioane de pacienţi pe platformă, iar asta permite un flux continuu de date – iar în ziua de azi, acestea sunt din ce în ce mai importante pentru a asigura cele mai bune servicii.”
    O altă zonă care câştigă din ce în ce mai multă importanţă, spune el, este legată de mâncarea sănătoasă şi de un stil de viaţă sănătos. Există o tendinţă ca oamenii să aibă mai multă grijă de ei, să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă. Tradiţional, producătorul olandez a fost implicat pe segmentul de gătire, având numeroase electrocasnice destinate uzului zilnic în bucătărie. Este însă vorba şi de cum îţi poţi schimba comportamentul, folosind tehnologia pentru a găti altfel sau pentru a monitoriza ce nutrienţi conţine mâncarea, arată el.
    „Există câteva trenduri globale bine definite – dacă vin în România şi văd cât de importante au devenit obiceiurile legate de mâncare, o să observ acest lucru şi în multe alte locuri ale lumii”, spune Jakobs. „Spre exemplu, în România, tot mai mulţi oameni renunţă la consumul de carne – e un trend care există şi în Olanda, dar şi în Argentina. Apoi există trenduri locale, spre exemplu în China sunt extrem de atenţi la mâncare, dar au o problemă uriaşă cu fumatul. În majoritatea statelor lumii oamenii fumează mai puţin, dar aici lucrurile s-au dezvoltat altfel.”
    Oamenii au înţeles că accesul la sistemul de sănătate reprezintă o problemă, spune executivul, fie că vorbim de ţări mature sau de unele în curs de dezvoltare; problema poate fi diferită ca dimensiune, dar există peste tot. „Statele Unite au cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor, în alte ţări nu există destule spitale sau destui doctori. Acesta este şi motivul pentru care lumea a devenit mult mai interesată de prevenţie, pentru că oamenii au înţeles că e extrem de important să rămână sănătoşi pentru a nu avea nevoie de îngrijire medicală.”
    Este motivul pentru care cei de la Philips şi-au setat patru obiective: îmbunătăţirea calităţii serviciilor în sănătate, cu focus pe prevenţie şi sprijinirea unui stil de viaţă sănătos, scăderea costului aferent îngrijirii medicale şi îmbunătăţirea experienţei în sistemul de sănătate atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.
    „Suntem una dintre puţinele companii care lucrează atât pentru consumatori, cât şi pentru instituţii (spitale), prin urmare este în interesul nostru să urmărim cu atenţie parcursul unei persoane. Misiunea noastră este să îmbunătăţim vieţile oamenilor”, subliniază Roy Jakobs. „Astfel, trebuie să vedem cât de mult putem să îi ţinem sănătoşi, cum îi putem susţine în prima parte a «călătoriei» lor, iar apoi să le oferim diagnosticare, tratament şi îngrijire acasă. Privind la tot parcursul, înţelegem ce trebuie optimizat; cele patru obiective nu sunt doar pentru noi, ci şi pentru alte companii, dar noi susţinem cu tărie că trebuie să te concentrezi pe rezultat şi să priveşti toate părţile unui ecosistem – la pacienţi, la doctori, la asistenţi. Atunci când am venit cu această ecuaţie a sănătăţii, în urmă cu câţiva ani, a fost considerată una foarte progresivă; astăzi, luând în calcul dezvoltarea rapidă a tehnologiei, pare că multe aspecte devin normalitate.”
    În cele din urmă, sistemele de sănătate au o componentă locală extrem de importantă, deci trebuie să te gândeşti cum funcţionează în fiecare zonă, explică el. „Cu tehnologia noastră şi soluţiile pe care le oferim, putem însă să exportăm bunele practici în toate colţurile lumii.”
    Datele reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea tehnologică, opinează Roy Jakobs. Există atât datele anonimizate, care sunt extrem de importante pentru avansul ştiinţific şi tehnologic, dar şi datele personalizate – iar în acest caz este extrem de important să existe consimţământul persoanei. „Fiind o companie din tehnologie şi din zona inteligenţei artificiale, la Philips încercăm să conectăm şi să analizăm volume cât mai mari de date pentru a extrage informaţii şi pentru a genera algoritmi mult mai precişi.”
    Datele pot ajuta la oferirea unor diagnostice sau tratamente mult mai exacte, dar trebuie protejate de eventualele abuzuri. „Prin urmare, avem reguli extrem de stricte în ceea ce priveşte atât intimitatea pacienţilor, cât şi tehnologia pe care o folosim.”
    Care va fi următorul trend în sănătate? „Cred că personalizarea este cel mai important trend – bazându-se pe revoluţia digitală, oamenii ştiu că pot primi şi se aşteaptă să primească o experienţă mai bună, mai relevantă pentru ei, iar companii precum Philips trebuie să confirme aceste aşteptări. Oamenii se aşteaptă să vii la ei acasă atunci când vor ei, să livrezi produsul sau soluţia cu numele lor şi adaptate nevoilor lor – acesta e viitorul pentru care trebuie să ne pregătim şi pentru care lucrăm, unul personalizat”, încheie Roy Jakobs.

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.