BusinessMagazin

Tag: televizoare

  • ProTV la vârsta majoratului

    Andreea Esca a lansat în eter o nouă poveste, frumoasă, adevarată şi fără sfârşit prin cuvintele: „Bună seara, România, bună seara, Bucureşti!„. Acestea au marcat începutul ProTV, un post pentru toţi românii, care avea să revoluţioneze termenul de televiziune comercială în România, apropiindu-l încă din start de profesionalismul practicat în acest domeniu în ţările occidentale.

    Mereu atent la dorinţele privitorilor, preocupat de dorinţa de a asigura libertatea de gândire a acestora, ProTV şi-a propus să informeze, să distreze, dar şi să responsabilizeze. 18 ani au însemnat sute de mii de minute în direct, la ştiri, mii de filme, sute de seriale, sute de emisiuni şi evenimente speciale. 18 ani de ProTV au însemnat milioane de români mai informaţi, mai conectaţi la adrenalina realităţii şi alte milioane care au petrecut aici clipe încântătoare. Totodată, milioane de români au fost mobilizaţi de campaniile de suflet iniţiate de ProTV, al căror impact incredibil rămâne fără precedent în istoria ultimilor ani.

    În urmă cu 18 ani se năştea nu numai cel mai vizionat post de televiziune, ProTV, ci şi un vis. Visul de a schimba lumea şi de a o transforma într-un loc mai bun. Acum, la vârsta majoratului, când românii gândesc mai liber ca oricând, ProTv construieşte o nouă mentalitate, un context cât se poate de proaspăt şi de inovator, care să-i motiveze pe români să trăiască aici, în ţara lor. ProTV dă glas Visului Românesc şi devine el însuşi vocea care-l îndeamnă pe fiecare român să spună: „Eu fac România!„.

    La 18 ani de la lansare, ProTV rămâne singurul post de televiziune din Europa de Est care se poate mândri cu un prestigios premiu Emmy câştigat de redacţia Ştirilor ProTv, dar şi cu cele mai mari cifre de audienţă înregistrate vreodată de o televiziune din România cu emisiuni precum „Românii au talent„, „Vocea României„, „Ştirile ProTV„ şi multe altele.
     

  • Secretul vânzătorului de gadgeturi: miza pe video online

    “Anul acesta în România vom avea peste 4 milioane de smartphone-uri capabile să redea conţinut video. Va fi o explozie a vânzărilor de tablete anul acesta şi la anul, iar la sfârşitul acestui an 750-800.000 tablete vor fi conectate online, ceea ce înseamnă mai mult de o dublare faţă de 2012. Estimăm că vor fi în jur de 330.000 de televizioare inteligente conectate la internet anul acesta”, a declarat Pantazescu. “Investiţiile în reţele mobile vor duce şi la creşterea penetrării internetului mobil. Estimăm că se vor depăşi 8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă până la sfârşitul lui 2013”, a adăugat el.

    Direct One este un furnizor de servicii de comunicaţii “en gros” către marii operatori din telecom care a lansat şi Seenow – un serviciu de video on demand propriu, disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete, cu afaceri de 10 milioane de euro în 2012.

    În prezent, în România circa 200.000 de utilizatori plătesc pentru a accesa servicii video online, dar numărul acestora va creşte până la un milion într-un interval mai scurt de cinci ani, a estimat Pantazescu. El a adăugat că în prezent în România circa 60% din traficul de pe internet este reprezentat de conţinutul video, la fel ca la nivel global, iar evoluţia continuă să fie puternic ascendentă.

    Direct One a realizat investiţii de aproape 40 de milioane de euro în reţeaua de fibră optică naţională, care are peste 6.000 de kilometri. Pantazescu a precizat că instalarea unui kilometru de fibră optică poate varia între 10.000 şi 20.000 de euro. “Vor fi cerinţe în zone noi din ce în ce mai mari şi care vor necesita un upgrade de la transmisiuni radio la fibră optică. Reţelele de fibră optică se vor dezvolta în continuare”, a spus Pantazescu la ZF Live.

    El apreciază că dezvoltarea infrastructurii va fi alimentată de creşterea consumului de conţinut video, sporirea numărului de utilizatori de smartphone-uri şi tablete, dar şi datorită comerţului electronic şi gaming-ului.

  • Flanco a vândut 25.000 de produse până la ora 10.00 în prima zi de Black Friday

    Cele mai căutate categorii de produse au fost tabletele, televizoarele smart şi ultrabook-urile, pentru care Flanco s-a pregătit cu stocuri de trei ori mai mari faţă de anul trecut.
    Dintre cele 2000 de repere incluse în oferta de Black Friday, la patru dintre acestea s-au epuizat stocurile.
    Stocurile disponibile pentru Black Friday au crescut cu 80% faţă de anul anterior, potrivit Violetei Luca, CEO al Flanco.

    Dintre cele 3500 de televizoare vândute, 57% au fost televizoare Smart, iar dintre camerele foto vândute, 33% au fost DSLR. Clienţii s-au orientat pentru produse performante şi pe segmentul de telefoane – dintre acestea, 92% au fost smartphones.

    .

     

  • Arme de panoplie, televizoare şi biciclete, găsite la persoane fără adăpost, în zona Gării de Nord

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, poliţiştii Sectorului 1, împreună cu echipe ale Poliţiei Locale, RADET, Enel, Administraţiei Domeniului Public, Protecţiei Copilului Sector 1 şi Poliţiei Animalelor, au descins joi în canalizarea din zona Gării de Nord.

    În urma raziei au fost ridicate 35 de persoane fără adăpost, acestea fiind duse la sediul Secţiei 3 Poliţie, unde li s-au luat amprente şi au fost fotografiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arme de panoplie, televizoare şi biciclete, găsite la persoane fără adăpost, în zona Gării de Nord

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, poliţiştii Sectorului 1, împreună cu echipe ale Poliţiei Locale, RADET, Enel, Administraţiei Domeniului Public, Protecţiei Copilului Sector 1 şi Poliţiei Animalelor, au descins joi în canalizarea din zona Gării de Nord.

    În urma raziei au fost ridicate 35 de persoane fără adăpost, acestea fiind duse la sediul Secţiei 3 Poliţie, unde li s-au luat amprente şi au fost fotografiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple va lansa curand produsul despre care Steve Jobs a vorbit chiar inainte sa moara

    Cu putin timp inainte sa moara, Steve Jobs ii marturisea celui care ii scria biografia ca “a prins in sfarsit ideea” despre cum sa construiasca un televizor cu o interfata simpla, care sa se sincronizeze wireless cu continutul altor device-uri Apple. Iar Tim Cook spunea la randul sau in luna mai ca TV-ul este o zona pe care compania “se concentreaza intens”, dorind sa construiasca si alte produse care sa se ridice la succesul Mac-urilor, iPhone-urilor si ipad-urilor.

    Compania americana ia in acesta perioada ultimele decizii privind specificatiile tehnice ale produselor, iar televizoarele Apple vor avea probabil un design fara rama (marimea televizorului va coincide aproximativ cu marimea ecranului), a declarat Masahiko Ishino, analist la Advanced Research, refuzand sa precizeze sursa informatiilor. Reprezentantii Apple din Japonia nu au raspuns intrebarilor transmise de Bloomberg. Ishino sustine ca printre furnizorii de ecrane si piese pentru televizoarele Apple s-ar putea numara LG Display, Samsung Electronics si compania americana Corning, specializata in productia de sticla rezistenta. 

    Cititi mai multe pe incont.ro

  • Pasărea Phoenix a televizoarelor vine în România pe o piaţă care încă suferă

    “Sharp nu s-a concentrat foarte mult pe Europa. Afacerile din Asia au fost dintotdeauna puternice, ca şi cele din SUA, iar Europa a rămas în plan secund, lucrurile mergând dintr-o oarecare inerţie. Lucru care se va schimba însă din acest an”, spune Bogdan Pasat, directorul general al Sharp pentru prima reprezentanţă directă a mărcii pentru România şi Bulgaria. Brandul este prezent însă pe piaţa televizoarelor de mai bine de 23 de ani, prin dealeri, iar cota de piaţă atinsă este de mai puţin de 2% dintr-o valoare totală a vânzărilor de televizoare estimată în 2012 la circa 257 milioane de euro. Pe plan mondial, Sharp este al patrulea producător de televizoare, în Japonia se află pe locul unu la capitolul vânzări, iar în SUA acoperă circa 10% din piaţa de profil.

    Demersurile pentru deschiderea de operaţiuni directe în toate ţările unde nu au fost sucursale până acum au început la
    1 aprilie, ca parte a strategiei de extindere la nivel european. Sharp Electronic România va fi astfel una dintre noile filiale de pe harta japonezilor de la Sharp, iar Bogdan Pasat va fi responsabil cu repoziţionarea pe piaţă a mărcii.

    Experienţa lui Pasat în industria de retail electronice şi electrocasnice a început în 2002, când lucra la Cora, iar piaţa de retail traversa o perioadă înfloritoare. A făcut parte din echipa care a deschis primul magazin din Pantelimon, fiind unul dintre cei câţiva oameni care au pus piatra de temelie a magazinului emblemă din lanţul de retail. „Lucram cam 14 ore pe zi şi au fost luni întregi în care nu am avut nicio zi liberă. Motivaţia de a munci mult era însă foarte puternică, pentru că rezultatele veneau cu viteză şi erau foarte vizibile„, îşi aminteşte el. A urmat un curs de specializare de şase luni în Franţa, unde a învăţat ce înseamnă de fapt retailul. Inginer de profesie şi fără prea multă experienţă în domeniu, s-a format pentru o industrie care evolua într-un ritm exploziv şi care ducea lipsă de manageri comerciali cu cunoştinţe solide şi expertiză. Îşi aminteşte de ritmul intens în care a lucrat atunci ca fiind „o şcoală de care n-aş fi avut parte nicăieri altundeva„. Între 2002 şi 2005 a fost o perioadă în care, într-un singur magazin, se vindea un tir de televizoare pe zi, „pe când acum o întreagă reţea de magazine din ţară nu mai are astfel de vânzări„. Aproximativ 500 de televizoare se vindeau pe atunci într-o singură zi, aproape toate cu tub catodic, pe vremea când LCD-urile şi plasmele erau considerate un adevărat lux.

    După Cora, unde a traversat toate etapele, de la vânzare propriu-zisă şi până la resurse umane sau marketing, s-a mutat la Flanco, în poziţia de product manager.

  • Cel mai mare televizor din lume, acum în magazinele din România

    Printre dotările televizorului  LED de 90 inci Sharp AQUOS se numără cea mai recentă generaţie de tehnologie 3D, un sistem de accesare a  internetului printr-un browser gratuit, posibilitatea sincronizării cu dispozitivele mobile  şi accesarea de servicii voce şi Skype la cerere.

    Sharp este lider în domeniul cercetării şi dezvoltării electronicelor de ultimă generaţie. ‪Gama de produse electronice a companiei include televizoare LCD, sisteme audio şi electrocasnice albe, precum şi purificatoare de aer. 

  • Bunurile de folosinţă îndelungată, o piaţă de 349 mil. euro în T1 2013

    Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă de 105 milioane de euro după o creştere de 0,9% faţă de primul trimestru din 2012. Cea mai mare creştere din punct de vedere valoric, de 18,2% a fost înregistrată în sectorul Telecom. Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru al lui 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.  Noile modele de smartphone-uri lansate în ultimele perioade au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Piaţa foto a atins o valoare totală de 9 milioane de euro în T1 2013, o performanţă cu 11% mai bună faţă de primele trei luni din 2012. În timp ce camerele foto compacte au crescut cu 2% în valoare, segmentul de DSLR-uri a avut rate de creştere de două cifre şi a salvat sectorul. Aparatele compacte au înregistrat o apreciere a preţului de două cifre, deşi numărul de unităţi vândute a fost mai mic, preţul mai mare al produselor vândute a dus la creşterea în valoare a segmentului. Când vine vorba de camere cu caracteristici mai bune, există o cerere tot mai mare pentru DSLR-uri, în special cele entry level şi pentru compacte de top.

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale a înregistrat o uşoară creştere de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 8 milioane de euro. Segmentul care a generat creşterea a fost acela al imprimantelor şi multifuncţionalelor laser care a depăşit nivelul echilibrat la care s-a aflat în ultimele trimestre. întregul segment al tehnologiei ink continuă trendul descendent.

    În primul trimestru al anului piaţa de IT a înregistrat o uşoară creştere de 0,9% faţă de T1 2012, ajungând la o valoare de 105 milioane de euro. Segmentul cu cea mai mare creştere a fost cel al tabletelor media, o piaţă tânără aflată în plină expansiune. în acest context, piaţa de computere portabile a înregistrat o uşoară descreştere. Perifericele (tastaturi, mouse-i) sunt de asemenea pe un trend crescător, dar calculatoarele desk şi monitoarele au scăzut mult şi continuă să piardă teren pe piaţa de IT.

    Din punct de vedere al valorii, piaţa de electrocasnice mici a crescut în T1 2013 cu 0,9% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Totuşi, comparând cele două trimestre, cererea de electrocasnice mici s-a redus. Consumatorii au ales produse mai scumpe, fapt ce a dus la creşterea în valoare a întregului sector.

    Cererea pentru aparate de îndepărtat părul a crescut în acest trimestru cu ocazia celor două sărbători: Valentine’s Day şi Ziua Femeii. Categorii de produse precum aparate de ras, trusele complete de îngrijire pentru îndepărtarea părului corporal şi facial, aparate pentru femei de îndepărtare a părului care folosesc tehnologia laser/IPL au înregistrat creşteri.

    Concentrarea pe produse mai scumpe precum expresoarele fullautomate şi roboţii de bucătărie cu motoare puternice au adus valoare adăugată pe piaţă. Totodată preferinţa consumatorilor pentru dispozitive cu caracteristici mai bune, precum blenderele de mână metalice, blenderele de mână cu accesorii incluse, aspiratoarele cu motoare mai puternice şi expresoarele fullautomate care au carcasă de metal au adus modelele cu preţuri mai mari în centrul atenţiei.

    Electrocasnice mari: Debut lent pentru piaţa de electrocasnice mari

    Sectorul de electrocasnice mari a înregistrat o scădere a valorii vânzărilor de -2,1% în primul trimestru al lui 2013 faţă de T1 2012, ajungând la o valoare totală de 58 milioane de euro. Acest început de an lent a fost cauzat în principal de continuarea trendului din 2012: pieţele de aragazuri, frigidere şi maşini de spălat rufe au scăzut uşor, în timp ce pieţele de cuptoare, plite şi hote au înregistrat creşteri importante.

    Piaţa de frigidere este marcată de o tendinţă clară spre frigiderele cu sistem No Frost incorporat care reprezintă 19% din totalul de unităţi vândute şi spre dispozitivele cu o eficienţă energetică mai mare. Totuşi această categorie se dezvoltă într-un ritm lent. în timp ce maşinile de spălat rufe cu încarcare frontală au suferit o scădere uşoară, vânzările din segmentul de semiautomate au scăzut puternic, fapt ce a dus la o scădere totală a pieţei de maşini de spălat rufe cu 3% în T1 2013 faţă de T1 2012.

    Privind la tendinţele din sectorul de electrocasnice mari, este vizibilă o preferinţă în creştere pentru aparatele incorporabile, ce au crescut cu 13% în T1 2013 faţă de acelaşi trimestru din 2012. Totodată în această categorie tot mai mulţi consumatori au ales produsele cu caracteristici mai bune precum plitele cu inducţie şi cuptoarele cu autocurăţare catalitică, produse ale căror vânzări au crescut cu mai mult de 20%.

    Primul trimestru al lui 2013 a adus o scădere de 2,3% pentru sectorul de electronice, valoarea totală a vânzărilor ajungând la 57 de milioane de euro. Majoritatea segmentelor din cadrul sectorului de electronice au înregistrat rate de creştere negative de două cifre, mai puţin piaţa de televizoare cu ecran plat care a încheiat primul trimestru la o valoare a vânzărilor foarte apropiată de cea din T1 2012. Scăderea cererii vine după un ultim trimestru foarte bun al lui 2012, susţinut de numeroase activităţi promoţionale care au impulsionat cererea şi au scăzut nevoia de achiziţii pentru următoarele luni.

    Faptul că performanţa de pe piaţa televizoarelor, una dintre cele mai mari pieţe din cadrul sectorului de electronice, a depins mult de diferite activităţi promoţionale, toate având în vedere reducerea preţurilor, a avut consecinţe atât pozitive cât şi negative asupra producătorilor şi retailerilor. Un rezultat pozitiv a fost acela că au influenţat dorinţa de a cumpăra într-o perioadă de criză, când tendinţa consumatorilor este de a amâna achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Părţile negative sunt eroziunea preţului, scăderea valorii adăugate şi a profitabilităţii promoţiilor şi apariţia unei rezistenţe a consumatorilor în faţa promoţiilor tradiţionale. Este de aşteptat ca în 2013 să crească cererea pentru televizoare cu ecrane mari şi pentru cele ce permit conexiune la internet, televizoarele „smart”.

     

  • Filozofic vorbind, telemeaua nu-i vapor!

    În 1945, după capitulare, Japonia a intrat sub administraţie americană, iar schimbările pe care le-au adus ofiţerii generalului Mac Arthur au atins multe zone din societatea niponă. Inclusiv sărutul în cinematograf. Cinematograful japonez era în acel moment mai preocupat de samurai, săbii şi lupte cât mai artistice, iar amorul, fie el exprimat doar prin sărut, nu cadra cu spiritul războinicilor.

    Americanii, în schimb, aveau ceva experienţă în domeniu, spune criticul care a scris istorioara, pentru că, unu, scenele cu săruturi erau gustate de public şi doi, maeştrii de la Hollywood aveau de furcă serios cu cenzorii guvernamentali. În Japonia, deh, ţară ocupată, lucrurile au mers mai simplu: cineaştilor japonezi li s-a ordonat să includă episoade de pupături în filme. Iar japonezii s-au conformat, chiar dacă fără chef. Aşa au apărut, între două scene de luptă, săruturi, care se potriveau în acţiune ca nuca în perete. Dar modernizarea şi occidentalizarea societăţii japoneze au triumfat, nu-i aşa? Iar aghiotanţii generalului, specialişti, evident, în pupături au instruit, indirect, gheişele cum e cu occidentalii.

    Trecând la lucruri serioase, aş vrea să remarc un adevăr simplu: societatea românească abundă de analişti, explicători, specialişti sau cum vreţi să le spunem. Problema este că sunt prea puţini inşi care să pună osul la treabă şi chiar mai puţini inşi care să ştie că creeze un mediu favorabil şi prietenos cu cei care pun osul la treabă. Un exemplu concret, pe scurt: dacă veţi analiza componentele exporturilor româneşti din ultimii ani, veţi vedea că şantierele navale şi construcţia de nave au crescut în mod constant, fără să ţină cont de criză, şi au ajuns să reprezinte câteva procente bune din vânzările la extern, în aceeaşi zonă cu exporturile de automobile sau cabluri electrice sau produse petroliere.

    Dar dacă studiem strategia de export a României, aflată într-un soi de proiect pe site-ul Ministerului Economiei, vom vedea că oamenii de acolo au explicat frumos, pe 175 de pagini, ce, cum, de ce, ce va fi, dar nu iau domeniul mai deloc în calcul; apar, în schimb, de sprijinit, artizanatul, mierea de albine şi telemeaua de oaie. Foarte bune, nimic de zis, dar parcă secolul este altul, iar oamenii aceia cu navele poate au şi ei ceva probleme, cu TVA-uri, cu materii prime, cu infrastructura sau cu cine mai ştie ce. Aşa că zic experţilor din minister să coboare în lumea reală şi să se pupe mai des, odată între ei, interdepartamental, cum ar veni, şi odată cu economia reală.

    Ilustrez textul cu un sărut clasic, care nu mai există în această formă pentru că au intervenit nişte experţi: este un grafitti al artistului rus Dimitri Vrubel, care a existat pe Zidul Berlinului între 1990 şi 2009. Este o reproducere a unei fotografii celebre, sărutul liderilor comunişti Leonid Brejnev şi Erich Honecker, la a 30-a aniversare a RDG. Un memento cât se poate de folositor al modului în care trece gloria. Iar un expert din primăria Berlinului a avut la un moment dat o idee cât se poate de creaţă: ca să conservăm picturile, le dăm jos, cu abur, şi îi rugăm pe desenatori să o mai facă odată, cu vopseluri mai bune. Filozofic privind lucrurile, pictura nu mai este, pur şi simplu, aceeaşi, cam în acelaşi fel în care mierea şi telemeaua nu-s vapoare. Filozofic vorbind, repet.