BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • I love my job. Planşeta din CV

    O veche pasiune pentru desen şi vecinătatea campusului Facultăţii de Arhitectură din Iaşi, în curtea căruia cutreiera în copilărie, şi unde i-a văzut pe studenţi proiectându-şi schiţele, l-au determinat pe Matius Ichim să renunţe la visul de a deveni cadru militar şi să aleagă, în schimb, meseria de arhitect, specializându-se pe zona de retail. Între timp, a strâns în portofoliu nume binecunoscute ca Victoria’s Secret, Mango, Farmaciile Dona, Noriel şi Jolidon. Cum împleteşte acum arhitectura cu antreprenoriatul?

    Am absolvit Facultatea de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi, secţia arhitectură G.M. Cantacuzino. Întotdeauna am zis despre mine că am plecat din facultate cu un paşaport de antreprenor în alb. De ce? Fiindcă în primii ani de facultate şi în primii ani de stagiu am deschis un PFA iniţial, apoi o firmă. De atunci activez eu în domeniul arhitecturii comerciale, iar acestui lucru i s-a adăugat din 2020 şi faptul că am devenit fondatorul platformei www.prioretail.ro,  primul ecosistem de servicii de retail din România”, îşi descrie Matius Ichim, într-o frază, evoluţia în industrie.

     

    Spaţiul de joacă, devenit spaţiu de studiu. El povesteşte că dintotdeauna i-a plăcut desenul, „ca expresie, ca libertate de creaţie”, dar când era elev a cochetat şi cu ideea de a deveni ofiţer în Armata Română. „Ideea era sădită în minte fiindcă am un unchi care a absolvit Academia Tehnică Militară şi se ocupa ca ofiţer de coordonarea procedurilor de testare şi de întreţinerea avioanelor la Unitate Militară din Ianca (jud. Brăila), unde mergeam des în vacanţă, iar asta m-a făcut să îmi placă foarte mult ordinea şi oarecum farmecul vieţii de militar.” Câţiva ani mai tarziu, în adolescenţă, a descoperit însă că în parcul din cartierul unde mergea foarte des cu gaşca de băieţi de la bloc, pe malul Bahluiului, se afla sediul Facultăţii de Arhitectură. „De acolo începea campusul universitar Tudor Vladimirescu şi, în timp, am devenit interesat de acel spaţiu al facultăţii. Copii fiind, mergem vara să prindem guşteri pe malul Bahluiului, să ne mai urcăm prin sălcii sau să explorăm pur şi simplu vecinătăţile. Parcul dintre cele două facultăţi era un loc cu nişte sălcii foarte mari şi paznicii nu era foarte stresaţi, ne lăsau să ne jucăm pe acolo. Vedeam des prin geamul facultăţii de arhitectură luminile aprinse, iar când am prins curaj am intrat,  m-am apropiat de studenţi, le puneam întrebări despre desene şi machete, îi admiram cum stau şi desenează până târziu, îmi părea foarte atractivă viaţa aceasta şi am zis că ce ar fi să încerc să fac arhitectură. Şase ani mai târziu, am devenit arhitect, cu diplomă.”

    Prima lecţie pe care a învăţat-o după ce a devenit arhitect cu acte-n regulă a fost că nu este doar el în meseria sa, ci trebuie să se raporteze la un studio întreg. Practic, spune că studioul de arhitectură ce îi poartă numele a luat naştere cu adevărat atunci când a învăţat să devină mai eficient, mai performant cu ajutorul celor de lângă el şi se referă aici la partenera sa de business,  Alina Andrieş. „Ea este partenera mea în tot şi în toate, iar acest lucru nu doar că mi-a schimbat cariera, mi-a schimbat viaţa. Dacă n-ar fi fost pasul pe care l-am făcut în 2013, când am rugat-o să fie parte din Matius Studio, cu siguranţă, astăzi lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Deci aceasta ar fi lecţia pe care aş spune că am învăţat-o, cea de a de a cere ajutor, de a împărţi sarcinile, de a te baza pe cel de lângă tine, de a creşte împreună cu cel de lângă tine, de a mai da o şansă unui subcontractor dornic de performanţă, de a mai crea  posibilitate de dezvoltare cu furnizorii etc.”

     

    Un proiect de referinţă în general şi în particular. Dintre ramurile industriei în care activează, Matius Ichim a ales să facă carieră în arhitectura de retail, a cărei dinamică a urmărit-o încă de pe băncile facultăţii, iar unul dintre proiectele de referinţă nu doar pentru piaţă, ci şi pentru traiectoria pe care avea să o ia cariera sa a fost al doilea mall al ţării. „Eram în Iaşi, unde am făcut facultatea, şi tot pe malul Bahluiului, în partea de est a râului, adică în aval de campusul universitar se ridica Iulius Mall, pe fostul loc al cantinei studenţeşti. M-au atras din prima forţa şi viteza cu care avansa şantierul. Vedeam zilnic forfotă în zona unde după cursuri vizitam colegii din căminele studenţeşti la terasele din Campus. În câteva săptămâni s-au făcut demolările, iar în doar câteva luni pe fostul loc al cantinei era deja construit acest mall, al doilea din România şi primul din provincie. Am văzut cum această investiţie prinde contur şi acest lucru a însemnat pentru mine un studiu de caz interesant, inspiraţional pot să spun.” În plus, spune că îl atrage dinamismul arhitecturii de interior, complexitatea tehnologiei încorporate într-o amenajare interioară. „Îmi place foarte mult că în zona retailului te întâlneşti cu specialişti, te întâlneşti cu oameni educaţie în zona aceasta. Deci din punctul ăsta de vedere, lucrurile funcţionează un pic mai uşor. Cu toate acestea are totuşi un dinamism şi un grad alert de a se adapta la tehnologie, de a căuta mereu formule noi de expresie, pentru că, iarăşi, un lucru care m-a atras la spaţiile comerciale este că aceste spaţii sunt menite creării unui spectacol, unei experienţe cât mai memorabile şi mai fidele brandului comercializat. Magazinele sunt un spectacol al formelor, un spectacol al texturilor, al culorilor. Sunt o explozie de lumină controlată evident, reprezintă o lume fascinantă în ansamblu şi în detaliu în egală măsură. Practic acesta e farmecul ei, faptul că arhitectura comercială, arhitectura de retail îţi oferă o experienţă completă.” O altă caracteristică a arhitecturii de retail, adaugă el, este faptul că aceasta integrează foarte multă tehnologii de tipul augmented reality, virtual reality, gemeni virtuali, metaversuri şi personas, „deci avataruri, practic euri ale noastre în extensie, în lumea digitală, au intrat şi ele în arhitectura comercială, iar în curând ne vom armoniza foarte bine”. Un exemplu pe care îl dă, şi „o provocare astăzi în lumea retailului”, sunt cabinele de probă cu oglinzi care au integrate ecrane.

    Carte de vizită

    Matius Ichim, 46 de ani, arhitect, proprietar al Matius Studio, fondator al platformei online Prioretail

    A absolvit Facultatea de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi, Secţia arhitectură G.M. Cantacuzino

    Normative învechite, antreprenoriat de actualitate. Vorbind despre provocările meseriei sale, el spune că o caracteristică a arhitecţilor este „să ne plângem uneori de provocările pe care le reprezintă pentru breasla noastră normativele învechite, deci legislaţia neadaptată noilor contexte economice, procedurile neeficiente ale birocraţiei şi aşa mai departe”. Exemplifică aici cu normativul P 118, după care arhitecţii proiectează clădirile civile şi în mod special cele cu un grad mai mare de aglomerare urbană, cum sunt centrele comerciale. „Acest normativ este alcătuit în 1998, când nici nu existau malluri, ci erau doar acele clădiri din centrul oraşelor, denumite patriotic Moldova, Nada Florilor, Unirea ş.a.m.d. P 118 este foarte foarte departe în timp, dar noi suntem obligaţi să lucrăm după el.”

    Retailul, adaugă Matius, este un domeniu foarte pragmatic, „iar pentru universul acesta în perpetuuă reinventare şi mişcare am creat în 2020 platforma www.prioretail.ro, spre a uşura căutările de diverşi specialişti din spectrul amplu al celor care lucrează cu prioritate în retail: fie că ne referim la corpuri de iluminat, finisaje de pereţi, finisaje de pardoseli, la integratori, furnizori de parfumuri ambientale dedicate spaţiilor comerciale, furnizori şi integratori de tehnologie pentru echipamente de self check-out la case de marcat fără asistent vânzător.” Practic, spune că această platformă creează o punte între lumea operatorilor în retail, inclusiv centre comerciale şi cea a furnizorilor de materiale, servicii, specializaţi în retail. „Săptămânal aderă membri noi, fie că sunt arhitecţi, ingineri, furnizori de soluţii de printere şi cititoare de coduri de bare, senzori electromacnetici, porţi antifurt, rulouri, sisteme audio etc. E o provocare să fii mereu în pas cu ceea ce este necesar în industrie, acest lucru te face competitiv şi te motivează să te identifici aproape simbiotic cu segmentul pe care îl reprezinţi. Îmi doresc foarte mult ca primul lucru la care se gândeşte un retailer când are o nevoie să fie platforma Prioretail.” Antreprenoriatul, la rândul său, recunoaşte că a venit cu nevoile reale de a fi mereu în pas cu cerinţele retailerilor – „care evident sunt foarte atenţi la ce se întâmplă în societate” – şi care sunt cele mai eficiente forme de a răspunde acestora.

    Potrivit lui, în 2022, deşi se anunţa un an catastrofal, odată cu debutul operaţiunii militare din Ucraina, lucrurile au intrat într-o zonă din inerţie. „Mă gândeam că va fi un an greu, că se vor stopa proiecte, dar nu a fost aşa: la foarte scurt timp au revenit cererile de actualizare a contractelor şi de deblocare, astfel încât studioul nostru a înregistrat în cele din urmă cel mai bun an din parcursul său din anul 2000, anul nostru de debut. În 2019 am avut o cifră de afaceri de 235.000 euro, în 2022, după pandemie, atacuri, criză energetică, financiară am reuşit să depăşim această cifră, ceea ce ne-a dat încredere şi pentru acest an.”

    „Meseria de arhitect este încă o meserie respectată şi vine încă cu nişte avantaje sociale. Este o meserie bine privită, destul de bine remunerată. Ce le-aş recomanda celor care vor să aleagă această profesie ar fi să îşi aleagă o nişă, o zonă din arhitectura mare care îi atrage mai mult sau o tehnică de lucru care îi atrage. Pot fi foarte buni creatori de metaversuri, astfel nu mai au treabă cu structurişti, cu proiectanţi de instalaţii, doar crează. Este important să îşi promoveze lucrările, să fie vizibili, să fie informaţi şi în tendinţe, atât cât se poate.”

    Matius Ichim, arhitect

    Matius Studio, în cei 23 de ani de activitate, a fost autorul şi coautorul a peste 500 de proiecte în toate centrele comerciale şi mallurile din România. „Ponderea este de un proiect pe săptămână, adică în medie în România se deschide săptămânal, cu ajutorul Matius Studio, un magazin, fie că vorbim de mall, galerie comercială, family center, street mall.” Pe pieţele externe au intrat în 2016, odată cu un proiect în parteneriat cu specialişti din Statele Unite, Austria, România şi Rusia, iar în 2022 au desenat magazinele brandului de fashion Made by Society: unul la Londra şi încă două în Sofia. „Ne aşteptăm să desenăm mult mai mult în exterior – avem deja proiecte în derulare, iar unul dintre ele va fi cu franciza Made by Society care se extinde pe plan internaţional.”

    În plus, spune că a desenat, adaptat şi coordonat, de-a lungul timpului, concepte de branduri internaţionale, dintr-o mare varietate de industrii, având printre clienţi magazine de jucării, de fashion, farmacii umane, farmacii veterinare, fitofarmacii, cosmetice, papetării, bijuterii, locuri de joacă, bricolaj, locuri de joacă etc. „Portofoliul depăşeşte la ora actuală peste 120 de nume şi peste 30 de categorii de produse. Majoritatea clienţilor sunt recurenţi, revin la noi.” Aminteşte aici de nume precum Victoria’s Secret, Farmaciile Dona, Bath and Body Works, Noriel, Jolidon şi Mango.

     

    Siguranţa pe primul loc. Legat de cele mai frecvente cerinţe venite din partea clienţilor, acestea sunt pentru consultanţă în implementare şi pentru facelift sau concept de spaţiu de retail. „La noi la studio vin retaileri care ori ştiu foarte bine ce şi cum vor să vândă, ori sunt la început de drum şi practic, împreună explorăm, căutăm soluţia cea mai bună, soluţia optimă pentru  prezenţa sa în mediul acesta extrem de concurenţial. Ca un exemplu în acest domeniu aş folosi Vagabond Studio (Made by Society) şi Autograf 64, magazine care nu aveau un precedent în România şi au performat şi o fac în continuare, la un nivel foarte înalt.”

    Potrivit lui, bugetul minim care ar trebui investit de un retailer se poate încadra între 600 şi 1.000 de euro pe metru pătrat. „Din ce în ce mai des se întâlneşte situaţia în care un spaţiu gata amenajat sau un spaţiu care pare gata amenajat este închiriat de departamentele de leasing ale operatorilor de malluri ca spaţiu de retail cu toate condiţiile de operare: în viziunea leasingului practic, noul retailer nu are decât să-şi schimbe sigla, să-şi mobileze, să-şi zugrăvească şi nu mai trebuie să facă absolut nimic pentru autorizare. Or lucrurile nu sunt chiar aşa. De cele mai multe ori spaţiile preluate ca fiind de-a gata au diverse probleme, fie la instalaţia de detecţie, fie la instalaţia de stingerea incendiilor, fie la compartimentările care nu sunt realizate corespunzător cu pereţii etanşi la incendiu şi uşi la fel proiectate, iar aici pot continua cu foarte multe exemple tehnice. Elementele care nu trebuie să lipsească sine qua non dintr-un proiect implementat corect sunt instalaţiile ISU, spuneam mai înainte de detecţie sprinklere, hidranţi, centrală de incendiu iluminat antipanică, butoane de alarmare, buton de delestare manuală.”

     

    O meserie în care vizibilitatea e definitorie. La capitolul work-life balance, arhitectul spune că îmbină chestiunile administrative şi de business cu provocările ce vin odată cu statutul de părinte, el având şi doi băieţi. Iar de când a a lansat platforma ww.prioretail.ro în 2020, îşi permite luxul de a-i aloca între o oră şi 24 de ore în funcţie de complexitatea provocărilor zilnice. „Mă ocup foarte îndeaproape de bunul mers al proiectele Matius Studio fie că îmi aparţin, fie că le gestionează colegii ai mei arhitecţi şi ingineri (Răzvan, Matei, Corina M., Sandra, Corina F., Fabiola, Florin, Andrei, Ana, Vlad şamd), care au rol şi de project manageri mulţi dintre ei, oferind şi asistenţă de şantier. Deci practic însoţim un spaţiu comercial pe tot parcursul inserţiei sale într-un centru comercial. De foarte multe ori mergem să facem relevee la spaţii comerciale, ne vedem cu reprezentanţii spaţiilor comerciale, vizionăm împreună şantierul, spaţiul, povestim despre provocările proiectului. Investim multă energie în toate aceste proiecte. În restul timpului avem întâlniri şi desenez foarte mult în continuare, chiar şi pe hârtie, căci îmi place să am contact în continuare cu creionul, hârtia, cu mediile de desen.”

    Cât espre hobby-uri, îi plac foarte mult filmele, citeşte poezie, memorialistcă, critică literară, îi place să ascult muzică, să meargă cu bicicleta, să înoate „şi, în mod previzibil probabil, ar zice mulţi, fireşte, îmi place foarte mult să desenez”.

    În încheiere, Matius Achim spune că meseria de arhitect este încă o meserie respectată şi vine încă cu nişte avantaje sociale, fiind o meserie bine privită, destul de bine remunerată, deşi „este mult loc de mai bine pe acest segment financiar”. Aşa că le recomandă tinerilor care vor să o aleagă să îşi aleagă o nişă, o zonă din arhitectura mare care îi atrage mai mult sau o tehnică de lucru care îi atrage. „Pot fi foarte buni creatori de metaversuri, astfel nu mai au treabă cu structurişti, cu proiectanţi de instalaţii, doar crează. Este important să îşi promoveze lucrările, să fie vizibili, să fie informaţi şi în tendinţe, atât cât se poate.”   

    „I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business Magazin, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d.) de aceea ne-am hotărât să le acordăm o rubrică specială în revista noastră.

  • Zestrea din dressing. Metoda găsită de o româncă pentru a reinventa hainele din dulapul clienţilor

    Inspirată de propria experienţă din străinătate, Ioana Nicolau şi-a luat „zestrea” acumulată în anii în care a lucrat în vestul Europei şi a făcut trecerea către antreprenoriat, dezvoltând o aplicaţie mobilă menită să le ofere utilizatorilor deopotrivă o soluţie prin care să-şi vândă hainele pe care nu le mai poartă, dar să şi cumpere articole vestimentare, încălţămintea sau accesoriile la preţuri mai mici. Aplicaţia, numită chiar Zestre, a fost lansată în aprilie anul trecut, în urma UNEI INVESTIŢII INIŢIALE DE 150.000 DE LEI, iar până în prezent s-a dezvoltat exclusiv din fonduri proprii.

    La peste un an de la lansare, aplicaţia Zestre a ajuns la peste 100.000 de utilizatori, numărul de conturi înregistrate crescând rapid în ultimele luni. În aplicaţie sunt listate peste 200.000 de articole de fashion în valoare de peste 3 milioane de euro, iar cele mai bune luni pentru Zestre au fost aprilie-mai, când vânzările intermediate au ajuns la circa 70.000 de euro. „Am sărit deja de 100.000 de utilizatori. Este un număr frumos din punctul nostru de vedere, un număr care practic ne-a ajutat să testăm conceptul, să înţelegem mai bine clienţii şi ce-şi doresc utilizatorii. Majoritatea persoanelor înregistrate pe platformă sunt şi active, ceea ce ne bucură foarte mult pentru că nu e suficient să te uiţi la creştere, să te uiţi la numărul din baza de date, ci contează şi cât de mult le place aplicaţia, iar asta se poate măsura în primul rând prin cât de des o folosesc. A fost o călătorie de a înţelege partea de «engagement», cum să-ţi activezi şi reactivezi comunitatea, practic este un întreg mecanism în spate care a fost destul de nou pentru noi. Acum ne îndreptăm destul de repede spre 150.000 de utilizatori. Puteam creşte mai agresiv, dar consider că am făcut bine să creştem suficient de mult încât să testăm conceptul până acum“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ioana Nicolau, fondatoarea Zestre. Proiectul Zestre a fost demarat şi susţinut până în prezent din fonduri proprii, echipa Zestre, formată doar din două persoane, reuşind să ţină costurile la un nivel redus, dar să crească atât în ceea ce priveşte atragerea de utilizatori, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea produsului. Comparativ cu primăvara-vara anului trecut, în prezent utilizatorii Zestre au la dispoziţie o serie de noi funcţionalităţi în aplicaţie, printre cele mai importante fiind partea de plată şi livrare a comenzilor plasate.

    „Aplicaţia are un design cu totul nou. Funcţionalităţile de bază sunt aceleaşi – poţi căuta un produs, ai un overview referitor la ce ai vândut, ce ai comandat etc., dar pot să spun că între timp am întregit-o cu foarte multe funcţionalităţi. În primul rând, cea mai important ar fi sistemul de logistică din aplicaţie, care înainte lipsea. Plata şi logistica lipseau. Un sistem care este foarte important, este poate chiar inima aplicaţiei pentru că acolo se întâmplă de fapt tranzacţiile şi acest sistem trebuie să fie foarte bine pus la punct. Mai avem încă de lucru acolo. Suntem pe cale să lansăm o nouă versiune în care continuăm să îmbunătăţim”, a precizat ea, adăugând că aplicaţia are de asemenea implementate acum şi alte funcţionalităţi utile precum cea prin care poţi face o ofertă unui vânzător sau cea prin care poţi cumpăra mai multe articole din aceeaşi gardderobă.

    „Am făcut inclusiv o funcţionalitate prin care poţi să dai «swipe left or right» la hainele care îţi plac.” Cum funcţionează mai exact partea de livrare şi plată pe Zestre? „Dacă tu eşti o platformă şi tu de fapt nu verifici produsele pentru că nu trec pe la tine, este foarte important să te asiguri că nu nedreptăţeşti pe nimeni. Deci momentan sistemul se rezumă fix la plata unui AWB şi e ceva cu care probabil vom continua, iar articolul se plăteşte la ramburs şi vânzătorul primeşte banii la două zile lucrătoare după ce articolul a fost livrat. Deci odată ce se încasează rambursul, mai durează aproximativ două zile lucrătoare până când firmă de curierat îl procesează şi transferă banii”, a explicat Ioana Nicolau. Din luna iunie, Zestre a început să şi monetizeze, introducând un comision de 5% din preţul produselor comercializate pe platformă. „Este un comision mult mai mic, aş spune, decât ce percep alţi competitori din vest, de exemplu, sau decât standardul de pe piaţă, care este mai sus. Înainte, aplicaţia a fost gratuită, nu o monetizam, iar pe viitor modalitatea de monetizare s-ar putea să se schimbe. S-ar putea să renunţăm la comision şi să optăm spre exemplu pentru promovarea anunţurilor. Deja avem cerinţă pentru «boosted listings». Oamenii vor să plătească ca să îşi propulseze puţin articolele în catalog. Poate pe viitor vom implementa acest «feature» şi poate vom putea renunţa la comision pentru a fi mai competitivi. Momentan însă  percepem acest comision ca să menţinem platforma funcţională, să plătim infrastructura şi tot ce este în spatele ei pentru a funcţiona. Pe viitor, vrem să investim mai agresiv în creştere.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Laurenţiu Mutu, cofondator inSHAPE.

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie prin care utilizatorii pot face diverse activităţi sportive – precum alergat, jucat fotbal, tenis sau baschet – şi primesc recompense şi reduceri la diverse produse şi servicii integrate în marketplace-ul din cadrul platformei.

    „Avem o rundă de finanţare deschisă în valoare de 525.000 de euro, bani care vor fi folosiţi pentru dezvoltarea noilor funcţionalităţi şi integrarea inteligenţei artificiale în aplicaţie. Iar o parte destul de mare din investiţia pe care vrem să o atragem va merge către partea de marketing, pentru că ne dorim să atragem din ce în ce mai mulţi utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Ioana Nicolau, fondatoarea Zestre – marketplace de articole „pre-owned”.

    Ce e nou? Start-up-ul local, lansat în aprilie 2022, se îndreaptă în prezent spre 150.000 de utilizatori, numărul de conturi înregistrate crescând rapid în ultimele luni. luni pentru Zestre au fost aprilie-mai, când vânzările intermediate au ajuns la circa 70.000 de euro.

    2. Alexandra Roată, cofondator al Softlead – aplicaţie pentru alegerea softului potrivit.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca în a doua jumătate a acestui an să continue creşterea pe piaţa din România, dar în acelaşi timp să dezvolte businessul şi peste graniţă, atrăgând în portofoliu primii clienţi internaţionali pentru platforma Softlead Digital DNA. Echipa Softlead a lucrat intens în ultima perioadă la dezvoltarea aplicaţiei Softlead Digital DNA, adăugând o serie de noi funcţii.

    „Avem trei obiective mari pentru partea a doua a anului. Unul dintre ele este că din toamnă Softlead Digital DNA va avea primii clienţi internaţionali. Platforma este deja gata, a fost testată anul trecut în Dublin, la conferinţa SaaStock la care mergem de vreo câţiva ani, dedicată 100% aplicaţiilor software şi companiilor din industrie. Am primit primele validări şi acum deja ne pregătim să semnăm cu primii clienţi la nivel internaţional. Al doilea obiectiv mare este în continuare creşterea pe piaţa din România şi închiderea unor proiecte şi contracte cu companii mari şi foarte mari. Al treilea obiectiv ar fi numărul de utilizatori pe care îi are Softlead Digital DNA, care să fie etalonul pentru rezultatele pe piaţa din România. Deci acesta să fie elementul care validează interesul şi avantajele pe care le aduce soluţia.“

    3. Bogdan Moldovan, CEO al companiei Axigen Messaging

    Ce e nou? Furnizorul de software pentru servere de e-mail s-a aliat cu o altă companie deţinută de un antreprenor local – ROMARG – cel mai mare jucător de pe piaţa locală de găzduire de date, pentru a crea un pachet de servicii de e-mail care oferă stocare locală a datelor, într-un centru de date din Braşov, ceea ce oferă o protecţie ridicată a confidenţialităţii datelor.

    „Noi credem şi am crezut dintotdeauna, şi pentru asta continuăm să oferim şi să lucrăm la acest software pe care noi îl dezvoltăm şi îl licenţiem peste tot în lume, că oamenii trebuie să aibă oportunitatea de a alege unde sunt găzduite datele lor. Iar căsuţa de e-mail a unui om, a ta, a mea, ajunge să fie de-a lungul anilor una în care se acumulează mail-uri pe care le trimitem, pe care le primim, e un fel de ADN digital al nostru.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ioana Zenaida Popp, KPMG: „Tehnologia simplifică dar nu înlocuieşte acţiunea, natura şi amprenta umane”

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ioana Zenaida Popp, associate partner la KPMG, este unul dintre managerii al căror profil apare în cadrul acestui proiect.

    Ioana Zenaida Popp are experienţă în gestionarea auditurilor pentru numeroase companii româneşti, precum şi pentru grupuri internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România. S-a implicat în proiecte din diverse industrii – comerţ, producţie industrială, agricultură, farma, sectorul energetic, atât prin furnizarea de servicii de audit, cât şi prin participarea la proiecte de consultanţă financiară.

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

    Este associate partner în cadrul departamentului de audit din KPMG, în aceeaşi companie în care şi-a început cariera în 2006, imediat după absolvirea primei facultăţi. A dobândit prima specializare în domeniul economic, iar pe a doua în cel juridic. Pe parcurs, a obţinut şi alte certificări – este membru al ACCA (Association of Certified Chartered Accountants), CCF (Camera Consultanţilor Fiscali), membru al Camerei Auditorilor Financiari din România şi auditor financiar acreditat de către ASPAAS.

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Până în 2030 mi-ar plăcea să dezvolt şi să conduc o ramură a departamentului de audit care să adreseze nevoile clienţilor locali. Ar fi o dezvoltare naturală, nu doar o provocare a carierei mele.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Tehnologia simplifică dar nu înlocuieşte acţiunea, natura şi amprenta umane. Pentru mine, capitalul uman înseamnă creativitate, spontaneitate, empatie şi capacitate de asumare a riscurilor. În contextul utilizării IA, liderul e cel care produce strategii, scenarii de lucru, pe care IA le poate modela şi simula. Totodată, liderul viitorului e cel care îşi convinge angajaţii să îmbrăţiseze schimbările şi să participe activ la implementarea soluţiilor bazate pe IA. Liderii sunt cei care fac angajaţii mai flexibili şi atenţi în faţa schimbărilor asistate de IA. De fapt, IA e o unealtă care mediază şi amplifica performanţele interumane. IA nu vine doar cu scenarii de lucru flexibile şi simplificate: impune, la rândul său, riscuri de securitate, de transfer de informaţii, de gestionare a proprietăţii intelectuale. Un lider bun este cel care promovează încrederea şi colaborarea între angajaţi pentru a soluţiona toate aceste provocări deloc facile.

    IA aduce cu sine oportunităţi de învăţare şi dezvoltare constante. Un lider trebuie să fie un promotor al învăţării continue, să stimuleze angajaţii să-şi dezvolte abilităţile digitale şi să se adapteze la noile tehnologii, astfel încât să poata lucra eficient şi să valorifice avantajele oferite de IA. A descoperi şi a inventa, aceste două sarcini epistemice sunt cele care determină fiinţa umană şi IA-ul să producă noi valori şi standarde pentru cunoaştere. Într-un mediu în care IA este implicată în procesele de luare a deciziilor, un lider trebuie să aibă abilităţi solide de gândire strategică şi să fie capabil să evalueze informaţiile furnizate de IA în contextul obiectivelor organizaţiei. Soluţiile pot fi configurate algoritmic de IA, însă responsabilitatea este pur umană. Într-un mediu în care IA şi angajaţii umani colaborează, este important să se construiască echipe diverse şi multidisciplinare. Un lider trebuie să fie capabil să identifice şi să atragă talente cu competenţe complementare, să promoveze colaborarea şi să valorifice cunoştinţele şi experienţele necesare pentru a obţine rezultate de succes.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Tehnologia avansează mai repede decât putem noi asimila aceste schimbări. Automatizarea şi digitalizarea sunt provocările unei societăţi în expansiune în care liderii trebuie să înţeleagă avantajele competitive oferite de ecosistemele 2.0.

    Până în 2030, forţa de muncă va fi din ce în ce mai diversă şi va include mai multe generaţii şi culturi. Liderii vor trebui să abordeze provocările asociate gestionării unei forţe de muncă diverse, inclusiv să promoveze echitatea şi incluziunea în organizaţie şi să beneficieze de potenţialul adus de diversitate. Prin IA, ele pot fi acomodate, obţinând ecosisteme de lucru mai participative şi mai inclusive. Schimbările climatice vor continua să fie o problemă majoră în anii următori. Liderii vor fi implicaţi în abordarea provocărilor legate de sustenabilitate şi să dezvolte strategii pentru reducerea impactului asupra mediului, inclusiv în ceea ce priveşte implementarea inovaţiilor care contribuie la combaterea schimbărilor climatice. Liderii vor trebui să navigheze într-un mediu globalizat şi competitiv, gestionând relaţiile şi colaborarea cu organizaţii şi parteneri din întreaga lume. Ei vor trebui să înţeleagă şi să răspundă la schimbările economice şi politice globale pentru a-şi menţine organizaţiile relevante şi competitive pe piaţă. Arbitrajul dintre local şi global va face deliciul generaţiilor următoare.

    Tehnologiile digitale şi schimbările culturale vor continua să reformeze modul în care oamenii lucrează şi se deplasează. Liderii vor trebui să găsească noi modalităţi de a gestiona echipe virtuale şi de a facilita colaborarea la distanţă, adaptând modelele de lucru la evoluţiile sociale şi tehnologice.Ca urmare a creşterii cantităţii de date şi dependenţei tot mai mari de tehnologie, protejarea datelor şi securitatea informaţiilor vor fi preocupări majore pentru lideri. Legile orientate către confidenţialitate şi securitate reprezintă o platformă de lucru generoasă pentru următoarele decenii.

    Liderii care vor reuşi să navigheze cu succes printre toate aceste provocări vor putea să construiască organizaţii rezistente, inovatoare şi orientate către sustenabilitate, capabile să prospere într-un viitor complex şi aflat în permanentă schimbare.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri datorită avansului tehnologiei?

    Tehnologiile avansate, cum ar fi automatizarea şi inteligenţa artificială, vor îmbunătăţi eficienţa operaţională şi productivitatea organizaţiei. Exploatarea acestor tehnologii va automatiza procesele, va reduce potenţialele erori umane şi va elibera timp pentru activităţile strategice.

    Tehnologiile emergente deschid noi oportunităţi de inovaţie şi dezvoltare a serviciilor. Ca lider, voi putea conduce eforturile de inovare, utilizând tehnologia pentru a crea produse noi şi îmbunătăţite, pentru a identifica noi pieţe şi pentru a stimula creşterea organizaţiei. Lumea digitală înseamnă capacitatea de a oferi servicii relevante oriunde e necesar; şi poţi face diferenţa, la numai un click distanţă.

    Tehnologia furnizează cantităţi masive de date şi instrumente de analiză avansate. Utilizarea ei va oferi acces la informaţii relevante şi actualizate în timp real, permiţându-mi să iau decizii mai bine fundamentate şi să identific tendinţe şi oportunităţi pe care le-aş putea pierde în absenţa tehnologiei.Avansurile tehnologice facilitează comunicarea şi colaborarea la distanţă. Voi avea mai uşor acces la echipe şi experţi din întreaga lume, facilitând colaborarea eficientă şi schimbul rapid de idei. Tehnologia va permite să lucrăm mai bine în timp real, cu echipe din toată lumea, indiferent de locaţia în care ne aflăm. Tehnologia va permite colectarea şi analizarea optimă a datelor despre clienţi şi o agregare îmbunătăţită a serviciilor având în vedere preferinţele acestora. Vom putea să dezvoltăm mai uşor soluţii personalizate care vor perfecţiona relaţiile cu clienţii.

    5. Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Randamentul angajaţilor va fi apreciat tot mai mult prin prisma rezultatelor şi a productivităţii. Tehnologia avansată va facilita lucrul flexibil şi remote, oferind liderilor şi angajaţilor mai multă libertate în privinţa locaţiei şi a programului de lucru. În 2030, liderii vor avea o mai mare flexibilitate în a-şi organiza activităţile şi a lucra de la distanţă, atunci când este posibil. Lucrul online nu înseamnă neimplicare, ci eficientizare. Va dispărea prejudecata că în mediul online se desfăşoară doar activităţi care contează mai puţin. Cu avansul tehnologiei, procesele repetitive şi de rutină vor fi în mare măsura automatizate, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale. Acest lucru va permite liderilor să-şi concentreze mai mult timpul şi energia asupra aspectelor strategice, inovării şi relaţiilor cu angajaţii şi clienţii. Acest proces a început deja, dar în viitor se va accelera conştientizarea asupra balanţei dintre dezvoltarea profesională şi împlinirea umană. Liderii vor fi mai implicaţi în promovarea acestui echilibru, oferind flexibilitate în programul de lucru, susţinând sănătatea mentală şi sprijinind dezvoltarea personală şi profesională a angajaţilor. Cu ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice şi sociale, liderii vor trebui să fie mai orientaţi către inovare şi adaptabilitate. Agenda unui lider din viitor va include prioritizarea cercetării şi dezvoltării, explorarea noilor oportunităţi de afaceri şi adaptarea organizaţiei la schimbările de pe piaţă.

    Paradigmele life-long learning vor fi tot mai mult orientate către formarea unor noi competenţe şi către educaţie interdisciplinară. În viitor, liderii vor avea o răspundere sporită în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi responsabilitatea socială a organizaţiilor lor. Vor fi implicaţi în dezvoltarea şi implementarea strategiilor de sustenabilitate, în reducerea impactului asupra mediului şi în abordarea provocărilor sociale. Tot ei sunt cei care vor îndrepta atenţia mediului politic la mediul privat care poate oferi o expertiză profesională în formularea unor noi pachete de legi favorabile sustenabilităţii în diferite domenii.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

    Interviurile de angajare vor implica utilizarea mai extinsă a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei pentru a evalua abilităţile şi competenţele înainte de interviu, dar şi în timpul acestuia. Anumite calificări şi abilităţi cheie pentru postul urmărit vor fi evaluate automat înainte de interviu. Profilul candidatului va putea să fie construit din analiza CV-ului, din rezultatele testărilor, iar timpul pentru recrutarea persoanei potrivite pentru un rol va scădea considerabil. În 2030, vom fi deja o societate preponderent digitală. Cu cât automatizarea este mai mare, cu atât capacitatea de gândire critică şi creativă, rezolvarea de probleme complexe, adaptabilitatea, învăţarea continuă, colaborarea virtuală şi abilităţile tehnologice relevante pentru industria în care operăm, vor fi mult mai apreciate. Odată cu dezvoltarea automatizării şi digitalizării, comunicarea emoţională şi empatia – ca resurse ale dialogului interuman – vor fi tot mai necesare pentru a armoniza lucrul în echipele marcate de diversitate şi interculturalitate.  

    În 2030, vom fi deja o societate preponderEnt digitală. Cu cât automatizarea este mai mare, cu atât capacitatea de gândire critică şi creativă, rezolvarea de probleme complexe, adaptabilitatea, învăţarea continuă, colaborarea virtuală şi abilităţile tehnologice relevante pentru industria în care operăm vor fi mult mai apreciate.

    Odată cu dezvoltarea automatizării şi digitalizării, comunicarea emoţională şi empatia – ca resurse ale dialogului interuman, vor fi tot mai necesare pentru a armoniza lucrul în echipele marcate de diversitate şi interculturalitate.

    Interviurile de angajare vor implica utilizarea mai extinsă a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei pentru a evalua abilităţile şi competenţele înainte de interviu, dar şi în timpul acestuia. Anumite calificări şi abilităţi cheie pentru postul urmărit vor fi evaluate automat înainte de interviu. Profilul candidatului va putea să fie construit din analiza CV-ului, din rezultatele testărilor, iar timpul pentru recrutarea persoanei potrivite pentru un rol va scădea considerabil.

     

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
     

     

  • Predictibilitatea, mână-n mână cu digitalizarea

    În contextul creat de criza COVID, cuvântul predictibilitate a început să dispară din vocabularul multor persoane, mai ales al celor din mediul de business. Iar asta înseamnă că fiecare zi este ca „un joc de şah” pentru antreprenorii români, consideră Roxana Epure, managing partner al firmei de software contabil NextUp Solutions, care are în portofoliul de clienţi nu mai puţin de 6.000 de companii.

    Piaţa locală o văd dezorganizată, cu interes mic faţă de predictibilitate şi scalabilitate pentru businessul propriu. Nu ajută deloc nici faptul că instituţiile statului fac schimbări bruşte, dese, explicate puţin spre deloc. Practic, mergem înainte, dar nu ştim unde vrem să ajungem. Cred într-o lume în care să contribuim cu toţii la educaţia financiară a antreprenorului, la un mediu de business în care ownerii (proprietarii de businessuri) ştiu ce urmează. Nu ghicesc, ştiu. Asta se face doar cu cifrele în faţă. Cifre în timp real, care să ajungă la tine cu efort zero. E ca jocul de şah: pentru fiecare mişcare de cash, de vânzări, de lipsă stoc, ştiu ce să fac. Asta te pune într-o stare de siguranţă, de «nestres» zilnic, care te invită la creaţie şi la inovare”, spune Roxana Epure, managing partner al NextUp Solutions, una dintre cele mai mari companii locale de soluţii software pentru business, cu afaceri de peste 2 mil. euro în 2022, în creştere cu 50% faţă de anul precedent.

    Potrivit ei, predictibilitatea ajută, practic, în mai multe moduri: în primul rând, permite pregătirea unor planuri pentru viitor – prin puterea de anticipare a evenimentelor sau rezultatelor posibile, aceasta putând fi utilă în planificarea financiară, în luarea deciziilor de afaceri sau în organizarea activităţilor personale. De asemenea, predictibilitatea permite evitarea unor surprize neplăcute sau evenimente neprevăzute şi luarea unor măsuri preventive pentru a minimiza riscurile. În plus, predictibilitatea poate ajuta la stabilirea unor obiective realiste şi la monitorizarea progresului în atingerea acestora. Astfel, dacă există o înţelegere clară a aşteptărilor şi a tendinţelor, pot fi ajustate strategiile şi acţiunile pentru a îmbunătăţi şansele de succes. „Partea bună este că avem dinamism şi vin tineri din urmă care par să vrea să facă business raţional, cu cifrele în faţă, cu planificări strategice şi predictibilitate”, a punctat Roxana Epure.

    Despre începutul anului 2023 Roxana Epure spune că a început „haotic”, având în vedere „surprizele” pe care instituţiile statului le-au făcut jucătorilor din piaţă înainte de sărbătorile de iarnă din 2022. „Anunţurile făcute de instituţiile statului înainte de Crăciun au venit cu surprize pentru mulţi. Publicarea la mijlocul lunii decembrie 2022 a listei contribuabililor mijlocii obligaţi să depună declaraţia SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fişierul Standard de Audit pentru Taxe sau declaraţia 406 – n. red.) din ianuarie 2023 a bulversat mediul de business. Statul nu arată că ar avea o strategie pentru modificările de legislaţie pe termen mediu şi face schimbări în paşi inutili, în loc să planifice şi prin urmare să protejeze mediul de afaceri prin stabilitate şi predictibilitate.”

    Pe de altă parte, este de părere că predictibilitatea poate accelera procesele de digitalizare. Spre exemplu, companiile mici şi mijlocii (IMM-urile) sunt tot mai interesate de tehnologizare şi de a implementa soluţii digitale – softuri de contabilitate, software-uri de salarizare sau ERP-uri (Enterprise Resource Planning) – prin fonduri europene, însă planurile lor de digitalizare se „împiedică” de întârzierea granturilor de la stat, a explicat reprezentanta NextUp Solutions, care are peste 6.000 de companii în portofoliul de clienţi.

    „Trebuie să încurajăm antreprenorii să se digitalizeze, fie că accesează fonduri sau nu. De exemplu, poţi investi între 4.000 şi 8.000 de euro pentru un câştig de 50% la nivel de productivitate. Chiar dacă în calendarul oficial pentru acordarea granturilor destinate digitalizării IMM-urilor, din fonduri europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), depunerea proiectelor este estimată pentru începutul lunii iulie, totuşi, firmele care sunt interesate de aceste fonduri mai au luni bune de aşteptare, având în vedere că evaluarea proiectelor este preconizată să se încheie anul viitor. Până în prezent, 150 de companii şi-au arătat interesul să deruleze proiecte prin fonduri europene. Printre cele mai solicitate servicii sunt cele de implementare adaptate specificului industriilor de producţie, distribuţie şi servicii.”

    Prin acest program IMM-urile din România au şansa să acceseze bani europeni pentru digitalizare, prin granturi cu valori cuprinse între 500.000 euro – 3.000.000 de euro, a menţionat Roxana Epure. De asemenea, în prezent, un alt program prin care firmele non-IT pot obţine granturi de până la 100.000 de euro pentru digitalizare este în stadiul de depunere.

     

    Digitalizarea, soluţia pentru antreprenorii care au nevoie de o vacanţă. De asemenea, în prezent, companiile se află în căutare de „plusvaloare”, astfel că antreprenorii şi managerii caută să îşi crească nivelul de control şi vor ca businessurile lor să continue să crească în acelaşi ritm şi dacă sau când sunt plecaţi în vacanţă, a mai adăugat Roxana Epure. Iar aici intervin din nou digitalizarea şi automatizarea. „Antreprenorii au nevoie să ştie că dacă lipsesc două săptămâni, lucrurile sunt sub control. Pentru asta, au nevoie de cifre şi raportări în timp real. Dincolo de softurile de bază pe care le oferim noi, este exact accesul la rapoarte personalizate, tocmai pentru a-i ajuta să obţină această libertate.”

    În prezent, NextUp Solutions are în portofoliul de clienţi aproape 6.000 de jucători care activează în industria serviciilor, producţie, retail, ecommerce, distribuţie, toate companiile fiind din România, a punctat Roxana Epure. „Echipăm doar afaceri din România pentru că softurile noastre depind de legislaţie. Cele mai multe companii din portofoliul nostru au crescut şi au trecut de la un soft mai mic la al nostru, atunci când au simţit că cel precedent «le-a rămas mic». Şi softurile noastre au crescut odată cu afacerile clienţilor noştri care, în timp, au avut nevoi din ce în ce mai sofisticate, fluxuri de lucru care necesitau maparea pe funcţionalităţi în soft, pentu a câştiga timp şi mai ales vizibilitate şi control pentru management.”

    De asemenea, profilul-ţintă al clienţilor pe care îi vizează NextUp sunt companiile de dimensiuni medii, cu până la 50 de angajaţi şi cifre de afaceri de până la 8-10 milioane de euro pe an. „Cel mai mare plus de valoare pe care softurile noastre le aduc sunt pentru companiile medii din România, cu până la 50 de angajaţi şi cifre de afaceri de până la 8-10 milioane de euro pe an. Momentul de tranziţie este când foloseau un soft mai mic sau mai multe softuleţe, care însă le consumau timp şi  nu aduceau rapoarte în timp real, deoarece afacerea a crescut şi nu mai e posibil să fie controlată «din ochi» sau din experienţă. Le recomandăm clienţilor să facă şi puţină reorganizare a proceselor lor interne, înainte să se echipeze cu softurile noastre, deoarece asta ne asigura şi nouă, dar mai ales lor succesul implementării. Astfel se pot bucura cu adevărat de acel plus de valoare”, a explicat Roxana Epure.

    Ea a adăugat că în urma pandemiei din 2020 comportamentul clienţilor s-a schimbat, accelerând procesele de digitalizare. „Schimbarea a fost mare. Am trecut de la un 20% suport online la 100% suport online, iar acum ne-am stabilizat la 70%. Toate cursurile noastre, inclusiv cele gratuite pentru utilizatorii nou veniţi în comunitatea noastră sunt acum sub formă de webinarii. Comunicăm mai des cu clienţii, pentru că scutim timp şi resurse. Totuşi, din când în când sunt binevenite întâlnirile faţă în faţă, pentru că avem cu toţii nevoie de contact direct şi de multe ori suntem şi mai eficienţi aşa.”

     

    În căutarea unui „perfect match” cu angajatul

    În cadrul NextUp (denumită anterior, până anul trecut, CIEL) lucrează în prezent o echipă de 50 de persoane, prezente atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară. De la începutul anului 2023 până în prezent compania şi-a crescut numărul de angajaţi cu 22% faţă de anul trecut. „Lucrez cu profesionişti contabili care au făcut reconversie profesională, cu oameni de vânzări care au acumulat mult business acumen, cu programatori talentaţi şi pasionaţi. Când aducem un membru nou în echipă, ne uităm la cât de deschis către învăţarea continuă este, pe lângă skillurile specifice industriei. Am recrutat mai mulţi angajaţi la început de an, faţă de anul trecut, adică 22% din personalul actual. Suntem aproape 50 acum, egal ca pondere bărbaţi şi femei, cu plajă de vârstă între 20 şi 55 de ani. Îmi place mult această diversitate. Oamenii tineri au dorinţă, entuziasm, un vibe molipsitor, iar seniorii au experienţă şi sunt siguri de know-how-ul lor. Ne-am atins obiectivele de recrutare pentu anul acesta, însă în industria IT & software, cred că e înţelept să recrutezi când găseşti un «perfect match», nu neapărat când ai poziţia deschisă.”

    Întrebată cum atrage NextUp noi specialişti în echipă şi ce beneficii salariale caută candidaţii, Roxana Epure a spus că aceştia caută ca pe lista de beneficii să fie trecută munca de la distanţă, iar compania pe care o reprezintă a adoptat deja acest mod de lucru.

    „În IT, locaţia nu mai este atât de importantă. Fizic, suntem doar în Bucureşti, însă avem clienţi în toată ţara şi aducem anual clienţi din toate zonele României, fără nicio limită geografică. Avem şi o reţea de parteneri care fac suport local, cu prezenţă fizică la clienţii noştri, care de anul acesta se extinde, mai ales în oraşe mari, precum Timişoara, Constanţa sau Iaşi. Anul acesta am observat mult mai frecvent fenomenul de reconversie profesională. E un lucru fantastic, căci oamenii care vin din alte industrii au o viziune de ansamblu, au termene de comparaţie. Alte beneficii sunt mediul de lucru hibrid, combinaţia dintre lucrul de la distanţă şi de la birou. Pentru cei care vin la birou e foarte importantă şi poziţionarea acestuia. Pentru cei care au ales să se alăture echipei noastre sunt importante echipa, proiectele şi chimia.”

    De asemenea, la finalul anului 2022, NextUp Solutions a înregistrat o cifră de afaceri cu 50% mai mare faţă de anul precedent, depăşind astfel pragul de 10 milioane de lei (2 mil. euro). „Estimăm o creştere de cel puţin 50% pe anul acesta şi ţintim o cifră de afaceri de 15 milioane de lei (3 mil. euro). Obiectivul nostru este să asigurăm utilizatorii că sunt în siguranţă din punct de vedere legislativ şi că ne îndeplinim misiunea în mod elegant şi complet. Adică, le asigurăm siguranţa legislativă cu efort minim din partea echipelor lor. De aceea vom prioritiza dezvoltările legislative mereu. În acelaşi timp, pregătim surprize pentru piaţă în general, produse noi care să le scutească timp şi nervi antreprenorilor în relaţia cu statul, dar care să fie şi o punte pentru o relaţionare mai bună între contabili şi business owneri.”

     

    Un parcurs natural. Roxana Epure spune că evoluţia ei în industria tehnologiei a avut un parcurs natural. Astfel, după ce a absolvit Facultatea de Psihologie, Sociologie şi Istorie din cadrul Universităţii Piteşti şi-a continuat studiile în Franţa, timp de opt luni, cu o bursă Erasmus, iar în toamna anului 2002 a preluat rolul de technical support în cadrul companiei Softwin. „Am făcut studii de psihologie şi asistenţă socială, am fost o tânără visătoare şi am devenit un adult cu obiective. Prin 2007-2008, acumulasem experienţă în e-tourism şi ar fi fost uşor să rămân în industrie, mai ales că aveam oportunităţi de a activa în companii globale. Am ales însă o cale mai grea, să fac software B2B pentru piaţa românească. Desigur, la acea vreme, nu ştiam cât de complexă este dezvoltarea unui soft modularizat pe industrii. În 2010 m-am alăturat companiei NextUp şi imediat m-a cucerit lumea programării, pe care am perceput-o ca pe o artă modernă a lui «pot să fac orice din liniile de cod». Am avut norocul, poate inspiraţia, de a mă înconjura de oameni pasionaţi, alături de care fiecare propunere sau sugestie venită de la clienţi putea fi o implementare, o funcţionalitate nouă. Visez la o lume în care tehnologia să ne servească şi degreveze de activităţile repetitive, care ne «consumă neuronii».”

    Întrebată ce sfaturi şi recomandări are pentru femeile care vor să aleagă o carieră în acest domeniu, Roxana Epure a spus că cel mai important este ca cele care îşi doresc să facă „paşi” spre industria de IT&C trebuie să înţeleagă că feminitatea şi capacitatea de multifocus sunt atuuri pe care le pot folosi în activitatea lor. „Ca sfat aş spune să nu se teamă de calităţile specifice nouă. Nici feminitatea, nici capacitatea de multifocus nu sunt dezavantaje, ba din contră. Alte sfaturi nu ştiu să dau. La rândul meu sunt o femeie care se descoperă, care evoluează şi învaţă atât de la bărbaţi, cât şi de la femei.”

    În prezent, după mai bine de un deceniu, Roxanei Epure descrie o zi ideală ca fiind una în care găseşte echilibrul între „operaţional” şi „strategic” şi „cifre” şi „viziune”. „De ceva timp, mă uit pe agenda mea în săptămâni. O săptămână ideală e una în care am bifat ce mi-am propus săptămâna anterioară şi am făcut ceva în plus. Încerc să am şedinţe scurte, de cel mult 30 de minute, pentru ca echipele să facă mai mult decât să vorbim. Consider, însă, că planificarea şi follow up-ul pe proiectele pe care le desfăşurăm trebuie să pornească de la mine. Încerc să fac întâi eu ce le cer oamenilor cu care lucrez”, povestit Roxana Epure.

    Ea se consideră un om care vrea să le aibă pe toate: o familie, prieteni, timp de concerte, dar şi să fie mamă, să crească ca manager şi să inoveze ca antreprenoare. „Dorinţa mea cea mai mare este să fiu un om echilibrat care să obţină maximum din orele în care nu doarme. În proiectele mele pe termen lung vreau să mă bucur de libertate, să am loc să creez, să inovez, să produc schimbări reale în lumea în care trăiesc. Tehnologia poate să facă asta pentru noi, în primul rând prin colaborare cu consumatorul”, a spus Roxana Epure.

    De asemenea, executiva spune despre ea că este un călător activ şi îi place să simtă cultura locurilor prin care trece. „Caut locuri frecventate de localnici pe oriunde merg, îmi plac zonele rurale, mai degraba decât oraşele, iar în ultimii ani am descoperit farmecul vacanţelor spontane. Pe lista mea anul acesta au fost Spania maură şi zona Costa del Sol. Alte destinaţii de pe lista mea sunt Toscana şi America de Sud, însă nu pentru plaje, ci pentru diferenţele culturale şi vizuale. Asta mă ajută să îmi pun mintea pe pauză, să gust o altă cultură, o altă viaţă.”    ■

    Carte de vizită

    Roxana Epure, managing partner al NextUp Solutions

    1. A absolvit Universitatea din Piteşti, unde a studiat psihologie, sociologie şi istorie, apoi şi-a continuat studiile în Franţa, timp de opt luni, cu o bursă Erasmus;

    2. În toamna lui 2002, a preluat rolul de technical support în cadrul companiei Softwin, iar în 2004 a intrat în echipa companiei QCNS GROUP;

    3. Prin 2007-2008, Roxana Epure acumulase experienţă în e-tourism şi spune că i-ar fi fost uşor să rămână în acea industrie, însă a ales o cale „mai grea” şi anume să facă software B2B pentru piaţa românească;

    4. Astfel, din octombrie 2009 până în noiembrie 2010, a lucrat în cadrul CIEL România, pe poziţia de client relationship manager, iar în 2010 a preluat conducerea companiei, care anul trecut a devenit NextUp Solutions;

    5. Roxana Epure se consideră un om care vrea să le aibă pe toate: o familie, prieteni, timp de concerte, dar şi să fie mamă, să crească ca manager şi să inoveze ca antreprenoare.

  • Ana Maria Ciortan, Alpha Bank România: „Diversitatea, viteza de reacţie şi sustenabilitatea vor fi principalele provocări ale liderului anului 30”

    Ana Maria Ciortan are o experienţă de peste 16 ani în domeniul bancar, iar începând cu 2013 coordonează aria creditelor ipotecare oferite clienţilor persoanelor fizice.

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

    Din poziţia ocupată în prezent coordonează aria creditelor ipotecare oferite clienţilor persoanelor fizice. A făcut parte din echipa Alpha Bank Romania ce a implementat în 2019 primul program de obligaţiuni ipotecare, o premieră pentru sectorul bancar din România, iar începând cu 2020 este implicată în iniţiativa europeană Energy Efficient Mortgage Initiative, pentru a oferi clienţilor Alpha Bank România produse sustenabile, aliniate la standarde europene.

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Rolul exploratorului, pregătit pentru necunoscut, deschis la idei noi şi capabil să îşi schimbe cursul pe măsura ce lumea din jurul lui evoluează. Îmi doresc să îmi antrenez permanent curiozitatea şi să generez, inclusiv la nivelul echipei, energia pentru a face lucruri la viteză maximă.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    În contextul unui mediu dominat de digitalizare, tehnologie şi informaţii de procesat, cred că un loc important revine abilităţilor interpersonale de a motiva echipa, de a gestiona momentele de nesiguranţă şi incertitudine, de a transforma orice eşec într-o oportunitate de a deveni mai buni şi de a naviga prin zone gri, de a inspira membrii echipei în a forma viitori lideri, de a genera o cultură de învăţare continuă şi un mediu transparent şi competitiv.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Diversitatea, viteza de reacţie şi sustenabilitatea. Viitorul ne va pune faţă în faţă cu un mix de generaţii şi culturi, cu soluţii tehnice revoluţionare şi cu schimbări climatice din ce în ce mai importante. Toate aceste aspecte vor influenţa orice produs, serviciu sau proces implementat.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri cu avansul tehnologiei?

    Cu siguranţă inovaţia va fi una din principalele oportunităţi. Într-o lume în continuă schimbare cu o viteză ameţitoare, accesul la tehnologie ajută la o mai bună înţelegere a nevoilor clienţilor şi a preferinţelor acestora, conducând ulterior la produse, opţiuni sau soluţii personalizate, pentru o experienţă a clientului superioară.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Pandemia ne-a arătat că modul de lucru, de organizare şi de colaborare cu clienţi interni sau externi se poate schimba „peste noapte”. Şi cred că viitorul va continua să ne surprindă în această privinţă. De la modul de lucru hibrid, la săptămâna de lucru de 4 zile lucrătoare, la program flexibil, adaptat fiecărui angajat, cu focus pe deadline-uri, nu neapărat asupra numărului de ore lucrate, la munca fără frontiere, cred că orice este posibil.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

    Alegerea unui candidat potrivit pentru o anumită poziţie se va baza din ce în ce mai mult pe potenţialul şi aptitudinile acestuia şi mai puţin pe experienţă. Pentru echipa pe care o coordonez, la un viitor coleg aş aprecia creativitatea şi curajul de a pune în aplicare idei noi, “out of the box”, precum şi dorinţa de dezvoltare continuă şi autodepăşire.   

     

    Ana Maria Ciortan, director adjunct, Direcţia Banking Persoane Fizice ALPHA BANK ROMANIA

    40 de ani.

    Active (2022): 4,3 mld. euro

    Profit net 2022: 33 mil. euro

    Număr de angajaţi 2022: 1.910

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ana Maria Ciortan, director adjunct, Direcţia Banking Persoane Fizice la Alpha Bank România, este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.

  • (P) Simbioza smartphone – maşină: cum se îmbină cele două pentru o experienţă integrată la volan

    Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în vieţile noastre, permiţându-ne să ne bucurăm de un plus de confort, să fim mai eficienţi şi să gestionăm mai simplu activităţile cotidiene. Iar dacă vorbim de tehnologie, primul lucru care ne vinde de obicei în minte este smartphone-ul, un instrument indispensabil pentru comunicare şi în acelaşi timp un adevărat asistent personal, capabil să ne asiste când avem nevoie.

    Ce legătură este între telefoane inteligente şi automobile? În ultimii ani, evoluţia tehnologiei a permis simbioza celor două, astfel încât funcţiile smartphone-urilor să poată fi utilizate inclusiv când eşti la volan, în deplină siguranţă. Acest aspect reprezintă un mare plus în ceea ce priveşte navigaţia, conectivitatea şi divertismentul atunci când călătoreşti. Află în continuare mai multe despre cum se combină smartphone-ul cu maşina pentru a-ţi oferi o experienţă de condus şi mai plăcută.

    Smartphone-ul şi navigaţia te ajută să găseşti mereu traseul corect

    În condiţiile actuale de trafic, indiferent că te deplasezi în localitate sau în afara ei, un sistem de navigaţie modern este necesar pentru a ajunge în timp util la destinaţia propusă. Simbioza smartphone-maşină prezintă o serie de avantaje în acest sens, făcând ca deplasările să fie mai sigure şi mai eficiente. Beneficiind de o ghidare precisă, actualizată în permanenţă, poţi ajunge la destinaţie rapid, utilizând cea mai bună rută.

    În plus, prin conectarea la internet, sistemul de navigaţie îţi oferă în timp real informaţii despre traseu, aşa că poţi fi mereu la curent cu condiţiile de trafic, astfel încât să alegi rute alternative pentru a eivta aglomeraţia sau blocajele de pe şosea. De asemenea, ai posibilitatea de a obţine informaţii despre parcările disponibile sau alte obiective de interes. Totodată, primeşti notificări în legătură cu condiţiile meteo.

    De exemplu, sistemul de navigaţie al noului Opel Astra include trafic online, informaţii legate de parcare, căutarea punctelor de interes, ghidul traseului, precum şi actualizări meteorologice. Este important ca toate aceste date să îţi fie cât mai la îndemână, aşa că atunci când te afli la volanul Opel-ului tău le poţi viuzaliza pe Intelli-HUD (Head-up Display), pe panoul de bord sau ecranul tactil, astfel încât să le poţi accesa în funcţie de preferinţe. Pentru şi mai multă siguranţă, sistemul inteligent este capabil să urmeze comezile tale vocale – tot ce ai de făcut este să spui ’’Hey Opel!’’ pentru a le activa. Te pregăteşti să porneşti la drum şi vrei să primeşti informaţii de ultimă oră în legătură cu traseul sau să afli care este cea mai simplă rută de urmat? Este suficient să trimiţi destinaţia către maşină, de pe smartphone şi aplicaţia myOpel. Cu ajutorul serviciilor de navigaţie conectate conduci inteligent şi ai acces inclusiv la actualizarea hărţilor pe cale aeriană.

    Divertismentul şi conectivitatea transformă orice drum într-o călătorie plăcută

    Pe lângă navigaţie, integrarea smartphone – maşină aduce şi o serie de opţiuni de divertisment şi conectivitate, astfel încât să te poţi bucura din plin de fiecare călătorie. Îţi place să asculţi muzică la volan? Pentru a-ţi oferi o experienţă sonoră de calitate, maşinile moderne sunt echipate cu sisteme audio performante, iar integrarea smartphone-ului îţi oferă posibilitatea să redai piesele preferate direct de pe telefon. Poţi accesa şi controla aplicaţiile tale de streaming muzical direct de pe ecranul maşinii, pentru a putea să selectezi playlist-urile favorite.

    Comunicarea dintre smartphone şi maşină este esenţială şi atunci când ai nevoie să păstrezi legătura cu cei dragi sau să rezolvi diverse aspecte de la birou. Prin intermediul smartphone-ului şi al comenzilor vocale, poţi apela persoanele din agendă, le poţi transmite mesaje, ori poţi răspunde la apeluri fără a fi nevoie să iei mâinile de pe volan. Vei avea astfel posibilitatea să comunici în timp ce eşti pe drum, dar şi să conduci confortabil şi în siguranţă.

     

    Sincronizarea smartphone-ului cu maşina îţi oferă acces rapid la contactele din agendă şi la evenimentele din calendar, direct de pe ecranul automobilului. Poţi gestiona întâlnirile şi poţi comunica fără să manevrezi telefonul în timp ce conduci.

     

    Un bun exemplu de simbioză smartphone-maşină se poate observa la modelele recente Opel Astra, unde noul Panou Pure Panel complet digital integrează smartphone-ul wireless prin aplicaţiile Apple CarPlay şi Android Auto. Sistemul Multimedia cuprinde funcţii precum radio AM/FM/DAB+, streaming audio Bluetooth 3 şi porturi USB-C duble. Te poţi bucura cu adevărat de melodiile favorite, muzica fiind redată de sistemul audio HIFI, prevăzut cu 8 difuzoare. Interfaţa de utilizator este intuitivă şi poate fi personalizată complet, cu gestionarea individuală a profilului, putând inclusiv să recunoască şoferul.

    Asistenţă la conducere şi securitate te ajută să te bucuri de călătorii sigure

    Pe lângă navigaţie, conectivitate şi divertisment, integrarea smartphone-ului în maşină aduce îmbunătăţiri semnificative siguranţei şi asistenţei la conducere. În general maşinile de ultimă generaţie îţi pun la dispoziţie funcţii de asistenţă a şoferului, precum avertizarea de coliziune, asistenţa la menţinerea benzii de rulare sau controlul adaptiv al vitezei. Toate aceste funcţii pot fi îmbunătăţite şi personalizate prin integrarea cu smartphone-ul, ajutându-te astfel să conduci mai sigur şi mai relaxat.

     

    Comunicarea între smartphone şi maşină poate fi de o importanţă vitală în situaţii de urgenţă sau în caz de accident. Maşina poate trimite cînd este cazul notificări de avarie şi poate apela serviciile de urgenţă automat, prin intermediul aplicaţiilor şi funcţiilor dedicate. Vei avea parte astfel de o intervenţie promptă şi eficientă. De exemplu, maşinile Opel îţi pun la dispoziţie serviciile Open Connect, care îţi oferă un plus de siguranţă în orice situaţie limită: în cazul în care eşti implicat într-un accident sau maşina ta are o problemă, ţi se face legătura în mod automat cu serviciile de urgenţă.

     

    Aşa cum observi, simbioza între smartphone şi maşină înseamnă mai mult decât s-ar crede: confort, siguranţă crescută, simplificarea traseului şi călătorii cu adevărat dinamice, fără momente de plictiseală. Profită şi tu de aceste avantaje şi bucură-te de o experienţă de condus desăvârşită, utilizând funcţiile telefonului tău inteligent atunci când porneşti la drum.

     

     

     

     

     

    .

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Generaţia super-liderilor

    Discuţia despre inteligenţa artificială a devenit o temă recurentă – chiar şi la ieşirile în oraş, e atât de des întâlnită cam ca discuţiile despre vreme. L-am întrebat pe ChatGPT despre reţeta de sarmale, am desenat oameni-pisici cu DALL-E, dar totuşi, niciun răspuns referitor la felul în care un lider ar putea să îşi conducă businessul într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, nu va fi generat de niciun AI. De aceea am ales să primim un răspuns de la „inteligenţa umană”, respectiv cea mai nouă generaţie de tineri manageri de top din România. I-am întrebat (şi am publicat în mod aleatoriu) răspunsurile promoţiei cu numărul 18 de tineri manageri de top cum cred ei că arată viitorul leadershipului.  Din răspunsurile lor, am aflat că fără o transformare a stilului de conducere, AI nu îşi va atinge niciodată potenţialul şi nici echipele care vor lucra, vrând nevrând, tot mai mult cu tehnologia: problemele, dilemele şi, mai ales noutăţile creative nu pot fi rezolvate de niciun algoritm. În acest context, liderii trebuie să fie din ce în ce mai înţelepţi, mai rapizi, mai agili – aş zice că e ca şi cum ar trebui să îşi adauge o nouă dimensiune abilităţilor pe care le au, indiferent de industria în care şi-au construit cariera. Dacă înainte se vorbea despre specialişti vs. abilităţi de conducere, acum în discuţia despre leadership trebuie să introducem această nouă dimensiune: un lider nu poate fi doar bun specialist sau un bun lider, ci trebuie să devină un lider multidimensional, adică să înţeleagă cel mai bine schimbările prin care trecem, să fie capabil să rezolve şi să înţeleagă contradicţii, paradoxuri, probleme umane într-o lume din ce în ce mai haotică (zicea asta Stephen Hawking, nu eu), să aibă şi maturitatea emoţională şi generozitatea să îi inspire şi să îi mobilizeze pe alţii în direcţia schimbărilor despre care nici el nu are încă idee. Să fie, practic, un super-lider. Cum va arăta cea mai nouă revoluţie industrială a lumii, potrivit liderilor viitorului, aflaţi în paginile următoare.

    Ioana-Luciana Matei, editor BUSINESS Magazin

    Metodologie: Anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP include în fiecare an poveştile a circa 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Criteriile de înscriere includ detalii precum: vârsta de până în 40 de ani (inclusiv), un rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (o multinaţională de top sau un business antreprenorial cu venituri de peste 1 mil. euro sau cu un model de afaceri atipic), precum şi să nu mai fi apărut în ediţiile anterioare ale catalogului, fie şi activând într-o altă companie. Ordinea prezentării acestor tineri în catalog este aleatorie şi NU reprezintă un clasament.
     

     

  • Costi Perricos, global analytics & cognitive leader în cadrul companiei de consultanţă şi audit, Deloitte: „Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel

    Costi Perricos este global analytics & cognitive leader în cadrul companiei de consultanţă şi audit Deloitte şi a început să studieze inteligenţa artificială încă din vremuri în care conceptul nu era cunoscut, cel puţin în România, cândva pe la începutul anilor ’90. Astăzi, deşi „lucrăm” zilnic cu inteligenţa artificială, indiferent că este sub forma recunoaşterii faciale de pe telefon sau a deblocării dispozitivelor cu ajutorul amprentei, lumea pare că abia descoperă această revoluţie. Noutatea vine din partea inteligenţei artificiale generative, iar Costi Perricos este de părere că nu există un viitor fără implicarea acestei forme de tehnologie.

    Un om poate bate un computer la şah, la fel cum un computer poate bate un om la şah. Dar când un om şi un computer lucrează împreună, nimeni nu-i poate bate”, este deviza lui Costi Perricos când vine vorba de viitorul inteligenţei artificiale şi despre temerea că multe joburi existente astăzi vor dispărea. Exemplul lui este inspirat de la Gari Kasparov, campion mondial la şah, şi ilustrează modul în care ar trebui să ne raportăm la AI – numele de cod al inteligenţei artificiale. Oamenii nu vor deveni inutili, ci va fi nevoie ca ei să găsească forme de colaborare cu inteligenţa creată artificial. Cot la cot cu tehnologia, piaţa muncii va trebui, treptat, să se transforme.Costi Perricos şi-a început cariera în mediul universitar în domeniul ingineriei informaţionale, având peste 20 de ani de experienţă în livrarea de programe tehnologice complexe în calitate de partener în cadrul Deloitte Marea Britanie. Expertiza lui include managementul informaţiilor referitoare la inteligenţa artificială, dezvoltarea de software şi transformarea IT.

    A lucrat şi pentru sectorul public, şi pentru cel privat, în administraţie derulând programe la nivel central, dar şi local, şi ajutând organizaţiile să se transforme prin utilizarea eficientă a inteligenţei artificiale. „Am trecut pe la Ernst & Young, apoi am ajuns la Anderson, iar în prezent lucrez la Deloitte. Am urmat un program de doctorat în inteligenţa artificială încă de la începuturile acestui concept, în perioada 1991-1995. Dacă cineva mi-ar fi spus că, la un moment dat, o voi putea întreba pe Siri cum e vremea şi că voi primi şi un răspuns la asta, aş fi spus că e nebun”, povesteşte Costi Perricos, grec la origine, dar cu cetăţenie britanică. El a fost prezent la Bucureşti la finalul lunii iunie.

    Perricos a început aşadar să aprofundeze domeniul inteligenţei artificiale încă de la începutul anilor ’90, în vremuri în care conceptul nu era cunoscut, iar lumea nu era pregătită pentru o asemenea transformare. Astăzi, aplicaţiile inteligenţei artificiale generative (generative AI) – noua revoluţie din lumea AI – sunt valoroase pentru foarte multe domenii, medicina şi domeniul bancar fiind printre cele mai vizate. „Dacă, de exemplu, eşti bancă şi lucrezi cu instrumente vechi, din care vrei să transferi date către alte aplicaţii mai noi, inteligenţa artificială o poate face pentru tine. Tot cu ajutorul AI, pe baza unor date istorice, pot fi identificaţi potenţiali clienţi problematici.”

    Tehnologia vine şi cu riscuri, completează Costi Perricos, cele mai multe referindu-se la dificultatea de a discerne între datele reale şi cele false, însă, pe baza unor arhive bogate de informaţii, pot fi create tipare care să anticipeze comportamente şi situaţii, iar asta se traduce în eficienţă. „Businessurile tradiţionale vor putea supravieţui doar dacă acceptă schimbarea. Foarte puţine afaceri vor putea supravieţui în viitor fără să implementeze inteligenţa artificială în general şi inteligenţa artificială generativă în mod special. Va trebui să reconsiderăm inclusiv modul în care învăţăm să facem o anumită muncă, pentru un anumit job.”

    Eficienţa nu vine însă fără provocări, iar una dintre ele, mai ales pentru companiile care gestionează bănci mari de date, va fi referitoare la cum pot crea algoritmi de lucru fără să genereze „scurgeri” de informaţii, unele dintre ele confidenţiale. „Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel după inteligenţa artificială generativă, asta trebuie să înţelegem. Toate lucrurile din viaţa noastră se bazează pe date, aşa că nu putem face abstracţie de AI.” Inteligenţa artificială nu va putea totuşi să existe fără sprijinul oamenilor, vine cu asigurări Costi Perricos, într-un context în care omenirea se teme ca tehnologia să nu lase forţa de muncă umană fără joburi. „Cred că va fi dificil, în viitor, să-ţi dai seama dacă vorbeşti cu un om sau cu un robot atunci când suni în call center, de exemplu. Trebuie totuşi să ţinem cont că un robot este 100% sigur pe ceea ce spune, dar numai 70% din ce spune este adevărat”, conchide Costi Perricos.   

  • Bun venit în viitor. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, vrea o revoluţie a inteligenţei artificiale. Nu îi este frică de ea ci, din contră, vrea mai multă şi o vrea la Paris. Vrea să facă din capitala ţării sale capitala europeană a viitorului, a inteligenţei artificiale

    Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron. OpenAI este mai puţin cunoscută, dar creaţia sa, ChatGPT, este vedetă mondială.

    Preşedintele caută să-şi cultive imaginea de om al tehnologiei. Este un obişnuit al marilor conferinţe de profil şi se fotografiază adesea alături de personalităţi importante din industrie – poate chiar cu toate, de la Elon Musk şi Satya Nadella până la un mic robot umanoid pe nume Pepper. ChatGPT era noua vedetă, un deschizător al drumurilor inteligenţei artificiale. O lună mai târziu, un foarte tânăr start-up francez creat pentru a concura cu OpenAI reuşea să strângă finanţare de 113 milione de dolari fără ca măcar să aibă un produs pe piaţă. Mistral AI, fondată de specialişti şcoliţi la DeepMind, al Google, şi Meta, are ca scop crearea de modele de limbaj open-source şi soluţii de inteligenţă artificială generativă pentru companii. Aceasta este o diferenţă faţă de ChatGPT, care se adresează oricui. Primul produs al Mistral ar urma să fie lansat abia anul viitor. În companie crede inclusiv fostul CEO al Google Eric Schmidt. Injecţia de capital primită este una dintre cele mai mari runde de finanţare obţinute de o companie europeană de inteligenţă artificială generativă. Mistral este genul de companie pe care Macron vrea să-l vadă crescând în Franţa. Preşedintele are o relaţie de dragoste de lungă durată cu tehnologia, iar acum pare îndrăgostit de noua ei faţă, inteligenţa artificială. În iunie, la conferinţa destinată inovaţiei şi start-up-urilor VivaTech din Paris, Macron a anunţat o serie de noi iniţiative, inclusiv un fond de 500 de milioane de euro pentru finanţarea „campionilor AI“ francezi. „Cred că suntem numărul unu în AI în Europa continentală şi trebuie să accelerăm“, a declarat preşedintele francez pentru CNBC la acel eveniment. „Vom investi ca nebunii în formare şi cercetare.“ Sunt realizabile visele lui Macron? Ţara are o mulţime de talent tehnic, dar se luptă pe  o piaţă scumpă şi plină de provocări. Apoi, cadrul legislativ de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene abia începe să fie conturat. În prima sa campanie prezidenţială, preşedintele promitea o agendă agresivă pentru a transforma Franţa într-o „naţiune start-up“ – un slogan care, a spus el, implică „o naţiune care lucrează cu şi pentru start-up-uri, dar şi o naţiune care gândeşte şi se mişcă precum un start-up“, după cum aminteşte Tech Monitor. În mod ideal, Franţa ar vrea să încurajeze companiile autohtone pentru a concura cu Google şi OpenAI. Succesul Mistral o încurajează şi reflectă, probabil, dorinţa crescândă a Europei de a crea o alternativă viabilă la Silicon Valley.

    După întrevederea cu Sam Altman de la OpenAI, Macron a împărţit scena de la VivaTech cu CEO-ul Mistral Arthur Mensch pentru a anunţa noile politici menite să stimuleze şi mai mult naşterea şi creşterea start-up-urilor franceze. Franţa a fost mult timp plictisitoare în privinţa afacerilor inovatoare, în comparaţie cu, spre exemplu, Silicon Valley, fiind percepută ca având un mediu prea birocratic şi ostil. Un nou Google sau un nou Amazon este puţin probabil să se nască în Franţa. Însă AI este o direcţie care abia prinde contur. Este ceva atât de nou, puternic şi influent încât sperie. Dincolo de scenariile apocaliptice, în care omenirea este subjugată sau eradicată de creierele electronice, AI îşi poate găsi utilitatea aproape oriunde, iar pentru companiile franceze în domenii la care se pricep şi le stăpânesc foarte bine, cum ar fi sustenabilitatea, diagnosticarea şi descoperirea de noi medicamente. Specialiştii cred că Franţa a stabilit un cadru de succes pentru a ajuta startup-urile să se lanseze, în special prin iniţiative susţinute de guvern precum La French Tech. În plus, Franţa se mândreşte şi cu un bazin mare de talente. „Avem şcoli excelente de cercetare fundamentală şi aplicată în matematică şi avem un set excelent de şcoli de inginerie“, spune Miailhe. „Există un motiv pentru care DeepMind, Facebook şi alţii au investit atât de mult pentru a-şi construi clustere în Franţa.“

    VC Sequoia Capital plasează Parisul pe locul al doilea în Europa pentru cota sa din talentul AI, de 3,81% (deşi Londra găzduieşte un procent mai impresionant de 12,29%, iar pe de altă parte, locul trei, Zurich, este departe cu o cotă de doar 2,9% – top 15 nu include nicio capitală est-europeană).

     

    Câteva cuvinte despre VivaTech 2023…..

    Găzduită la Paris, cea de-a şaptea ediţie a târgului de tehnologie a adunat peste 2.200 de expozanţi şi-a atras 10.000 de reprezentanţi ai afacerilor, în ciuda preţului ridicat al biletului, de 620 euro, şi a standurilor care au fost vândute cu peste 100.000 de euro. Numărul de vizitatori este de ordinul zecilor de mii. Vedeta ediţiei 2023 a fost Elon Musk, CEO-ul Twitter, Tesla şi SpaceX. Acolo, Macron a promis 7 miliarde de euro în capital nou pentru dezvoltarea  tehnologiilor de top franceze. Nu există suficient capital lichid privat în Europa alocat noilor tehnologii, a spus Macron la eveniment.

    Francezii preferă să-şi investească economiile în investiţii cu risc scăzut, a remarcat el, oferind entităţilor private şi publice mai puţină putere de foc pentru investiţiile riscante. Ca atare, preşedintele a anunţat finanţare nouă pentru investiţii în AI şi modernizare a capacităţilor franceze de AI. Aceasta include un pachet de 500 de milioane euro pentru a crea între cinci şi zece clustere AI, 40 de milioane euro pentru a atrage investiţii în AI generativă şi două pachete de subvenţii de stat, de 50 de milioane euro respectiv de 500 de milioane euro, pentru a accelera capacitatea supercalculatoarelor. Macron a prezentat şi programul „Tibi 2“, în care investitorii instituţionali, care operează economii de 5.000 de miliarde de euro pentru cetăţenii francezi, s-au angajat să redirecţioneze aproximativ 7 miliarde de euro din aceşti bani către economia reală. Folosind efectul de pârghie al acestor bani în fonduri de investiţii, Macron speră să creeze investiţii concrete de 35-40 de miliarde de euro.