BusinessMagazin

Tag: taxa

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.

     

  • Opinie Deloitte: România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte ţări?

    Piaţa cesiunii de creanţe neperformante este blocată, în România, din cauza impozitării excesive a sumelor obţinute din astfel de tranzacţii, regulă intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018. Acest tratament fiscal a descurajat companiile din mai multe sectoare de activitate să recurgă la cesiunea creanţelor, dar în mod special instituţiile financiare, care apelau deseori la asemenea operaţiuni pentru a-şi curăţa bilanţul, conform recomandărilor oferite chiar de Banca Naţională a României. De altfel, din studiul comparativ la nivelul Europei Centrale „Prevederi fiscale privind cesiunea de creanţe de către instituţiile de credit”, realizat de Deloitte România, reiese că tratamentul fiscal aplicabil în ţara noastră în cazul cesiunii de creanţe este unul dintre cele mai costisitoare, în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală.

    Menţionăm că, înainte de 2018, creanţele aferente clienţilor cu întârzieri la plată erau, cel mai adesea, cesionate către societăţi specializate, dotate cu infrastructura necesară recuperării acestora. Dar, în ultimii trei ani şi jumătate, din cauza nivelului ridicat de impozitare, piaţa cesiunii de creanţe neperformante s-a blocat (s-au realizat foarte puţine tranzacţii de acest tip), băncile preferând să gestioneze intern recuperarea acestora, chiar cu riscul unor costuri mai mari cu ajustările pentru deprecierea creanţelor.   

     

    Limitările existente şi riscul menţinerii lor

    Concret, în prezent, în România, pierderea înregistrată ca urmare a cesiunii de creanţe este deductibilă doar în proporţie de 30%. Cu alte cuvinte, 70% din această pierdere este inclusă în baza impozabilă şi taxată cu 16%, impozit pe profit. Prin urmare, orice vânzare la un preţ mai mic de 11 cenţi la un dolar duce creditorul într-un impozit de plată mai mare decât venitul din cesiune.

    Menţinerea acestor limitări este cu atât mai discutabilă cu cât este de aşteptat ca nivelului creditelor neperformante să crească în viitorul apropiat. Mai exact, ca urmare a derulării celor mai recente teste de stres în sectorul bancar, Banca Naţională a României a estimat creşterea ratei creditelor neperformante pentru decembrie 2022 la 9,9% în scenariul de bază şi la 19,4% în scenariul advers. În prezent, rata creditelor neperformante în România este de 3,94%, comparativ cu 2,5%, în UE (la momentul martie 2021), iar expirarea măsurilor de ameliorare a efectelor pandemiei (moratorii) este doar una din cauzele care pot conduce neîndoielnic la creşterea ratei de credite neperformante. Totodată, indicativ, dorim să reamintim că în perioada care a urmat crizei financiare din 2008 această rată a depăşit 20%.

    Astfel, în cazul în care regulile fiscale se menţin, băncile vor avea de ales între a menţine creditele neperformante în bilanţ, ceea ce ar genera costuri suplimentare cu ajustările pentru deprecierea creanţelor şi cu asigurarea resurselor necesare pentru monitorizarea şi recuperarea acestora, sau a le cesiona către firme specializate în recuperare, dar cu costuri foarte mari impuse de taxarea excesivă.

     

    Unde se plasează România?

    Modificarea reglementărilor privind impozitarea în cazul cesiunilor de creanţe ar fi o măsură benefică pentru toţi agenţii economici, dar mai ales pentru bănci, având în vedere că ar încuraja vânzarea creditelor neperformante către societăţi specializate în recuperarea acestora şi le-ar permite să se concentreze pe activitatea lor economică de bază: atragerea de depozite şi acordarea de credite.

    În acest sens, se poate urma exemplul mai multor ţări din regiune cu regimuri fiscale mult mai favorabile aplicabile în astfel de tranzacţii. Din studiul efectuat de Deloitte România reiese că 11 ţări dintre cele 16 analizate permit deductibilitatea integrală a pierderilor înregistrate ca urmare a cesiunii creanţelor şi doar cinci, printre care şi România, au ales să limiteze deductibilitatea acestora, dintre care România, cel mai drastic. Mai mult, chiar şi din cele şapte ţări care aplică limite de deductibilitate, celelalte oferă totuşi un tratament fiscal mai favorabil decât cel din România. Spre exemplu, Polonia acceptă deductibilitate integrală în cazul cesiunii către fonduri specializate, iar Letonia permite deductibilitatea pierderii atunci când creanţele sunt vândute către o ţară din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European sau către un stat cu care are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri.

    În concluzie, modificarea sistemului de impozitare în cazul cesiunilor de creanţe neperformante în sensul transformării într-unul mai puţin împovărător pentru cei care oricum înregistrează pierderi din cauza neîncasării acelor creanţe, ar ajuta la îmbunătăţirea situaţiei financiare a entităţilor afectate şi le-ar permite concentrarea pe activitatea lor principală. Nu în ultimul rând, o astfel de măsură ar sprijini circulaţia banilor în economie.

    Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener, Anca Ghizdavu, Senior Manager, şi Cristina Borş, Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

  • Deloitte: Taxa pentru autorizaţia de construire conţine aspecte neclare pentru proprietarii de imobile noi

    Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai dinamice din România şi a înregistrat creşteri semnificative în perioada pandemiei. Dar şi în acest domeniu investitorii se confruntă cu dificultăţi în respectarea cerinţelor legale din cauza neconcordanţelor dintre reglementări. Un exemplu este cel legat de modul de calcul şi de procedura de plată a taxei aferente autorizaţiei de construire, pe care o datorează proprietarul înainte de începerea construcţiei. Cuantumul acestei taxe este de 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii, pentru clădiri rezidenţiale, şi de 1% din aceeaşi valoare, inclusiv instalaţiile aferente, pentru clădirile nerezidenţiale.

    Taxa iniţială se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită autorizaţia, iar cea finală, în funcţie de cea autorizată, după executarea lucrării. Pentru clădirile rezidenţiale, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât cea impozabilă a clădirii, stabilită prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea stabilită în funcţie de tipul clădirii (de exemplu, 1.000 de lei pe m2 pentru o clădire cu cadre din beton armat cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire).

     

    Valoarea autorizată a lucrărilor de construire

    Din păcate, legislaţia cu privire la modul de calcul al valorii autorizate a lucrărilor de construcţie este neclară. În primul rând, normele de aplicare ale Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se referă, în continuare, la acte normativ abrogate şi, la rândul lor, autorităţile publice locale afişează pe paginile de internet modele de cerere-tip pentru emiterea autorizaţiei de construire care fac trimitere la aceleaşi acte abrogate. În al doilea rând, normele precizează că baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrărilor este cea evidenţiată în devizul general, în capitolul destinat lucrărilor de „construcţii şi instalaţii”.

    Ca urmare a legislaţiei neclare, nu există o aplicare practică unitară la nivelul autorităţilor publice, unele considerând că baza de impozitare este valoarea inclusă în devizul general al investiţiei pentru lucrări de construcţii şi instalaţii aferente (cuprinzând toate capitolele din deviz), altele considerând că este doar valoarea lucrărilor de construcţii – montaj (care ar putea presupune şi costurile aferente pentru montarea echipamentelor necesare pentru funcţionarea construcţiei).

     

    Termene derutante pentru plata sau regularizarea taxei

    Iniţial, taxa se plăteşte la valoarea declarată a lucrărilor, pentru emiterea autorizaţiei, dar valoarea finală se stabileşte prin regularizare la încheierea lucrărilor de construire. Pentru determinarea taxei finale, beneficiarul are la dispoziţie, potrivit Codului Fiscal, un termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor (dar nu mai mult de 15 zile după expirarea autorizaţiei) să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la administraţia publică locală. Autoritatea respectivă este obligată ca, în următoarele 15 zile, să stabilească taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie, iar în alte două săptămâni, pe baza regularizării, beneficiarul trebuie să plătească sau este îndreptăţit să recupereze diferenţa faţă de taxa achitată iniţial.

    Pe de altă parte, normele de aplicare a Legii 50/1991 prevăd că beneficiarul/investitorul are obligaţia să regularizeze taxele şi cotele legale aferente construcţiei în cel mult 15 zile de la data finalizării lucrărilor (faţă de un total de 45 de zile, conform prevederilor Codului Fiscal), odată cu efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor.

    Aşadar, există neconcordanţe între prevederile legale şi cu privire la ordinea operaţiunilor necesare pentru regularizarea taxelor datorate de beneficiarul lucrărilor, inclusiv taxa pentru emiterea autorizaţiei de construire. Pe de-o parte, valoarea lucrărilor trebuie declarată în formularul pentru comunicarea încheierii lucrărilor, urmând ca diferenţa să fie plătită cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor. Pe de altă parte, conform dispoziţiilor incluse în Regulamentul de recepţie la terminarea lucrărilor (aprobat prin Hotărârea de Guvern 343/2017), la momentul recepţiei, autoritatea verifică valoarea finală a lucrărilor executate conform devizului general actualizat la terminarea lucrărilor şi a altor documente relevante, tocmai pentru regularizarea taxei de autorizare. Or, indirect, din acest ultim act normativ rezultă că plata diferenţei privind taxa aferentă autorizaţiei are loc după semnarea procesului-verbal de recepţie.

    În practică, persoana care a obţinut autorizaţia declară valoarea din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pe baza celei incluse în devizul general, respectiv valoarea aferentă lucrărilor construcţii-instalaţii.

    Trebuie precizat, însă, că dispoziţiile legale privind momentul regularizării (în 15 zile de la finalizarea lucrărilor şi obligaţia plăţii diferenţelor cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor) nu ţin cont de situaţiile în care sunt necesare lucrări de remediere impuse de comisia de recepţie sau în care sunt realizate lucrări de instalare de echipamente pentru funcţionare după comunicarea formularului referitor la încheierea lucrărilor. 

     

    Propuneri de modificare a legislaţiei

    În consecinţă, cadrul legislativ format din prevederi incluse în diverse acte normative (Codul Fiscal, normele de aplicare a Legii 50/1991, regulamentul de recepţie etc.) trebuie aliniat cu privire la momentul regularizării taxei pentru emiterea autorizaţiei de construire, precum şi cu privire la modul de calcul al valorii finale a construcţiei, care reprezintă baza de calcul pentru taxa totală datorată. În mod suplimentar, trebuie avute în vedere şi situaţiile practice în care valoarea finală a lucrărilor se modifică faţă de cea comunicată autorităţilor la terminarea lucrărilor, cum ar fi cazul în care comisia de recepţie impune efectuarea unor lucrări suplimentare.

    Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România, şi Maria Niţulescu, Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

  • Un oraş turistic important va impune o taxă de vizitare. Suma pe care o vor plăti turiştii din 2022

    Veneţia va impune o taxă de vizitare pentru turişti, începând din vara anului 2022. Turiştii care plătesc taxa sunt aşteptaţi să intre în oraş prin intermediul turnichetelor electronice, în stil Disneyland.

    Au fost propuse mai multe măsuri pentru controlul turismului în oraşul italian Veneţia, cum ar fi un sistem de rezervare online şi o taxă de intrare în oraş, potrivit Independent.

    Taxa propusă va fi între 3 şi 10 euro, în funcţie de sezon. Locuitorii oraşului, rudele lor şi copiii sub şase ani nu vor plăti această taxă.

    Oamenii „cazaţi în hoteluri locale” sunt, de asemenea, scutiţi.

    Turiştii care se află în trecere şi pasagerii vaselor de croazieră vor fi vizaţi, în special.

    Autorităţile oraşului vorbesc despre impunerea unei taxe de intrare de ani de zile, planurile iniţiale pentru o taxă turistică şi un sistem de intrare au fost făcute pentru vara anului 2019.

    Măsurile au fost apoi întârziate de pandemie, când numărul vizitatorilor a scăzut dramatic.

    Veneţia are în prezent aproximativ 80.000 de vizitatori pe zi.

    Săptămâna trecută, parlamentarii au aprobat măsurile propuse, care se aşteaptă să fie impuse începând cu vara viitoare.

  • După pandemie, companiile aeriene din Europa primesc o nouă veste proastă. UE ar putea introduce o noua taxă

    Oficiali de la Bruxelles vor propune miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor din Europa, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen. UE vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

    Specialiştii de la Bruxelles trebuie să propună miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor intraeuropene, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen, context în care companiile se tem de o „denaturare a concurenţei” cu restul lumii, notează Le Figaro.

    Sectorul este alarmat de măsurile pe care Comisia Europeană le va prezenta în planul climatic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 comparativ cu 1990. Transportul aerian reprezintă aproximativ 3% din emisiile europene.

    În proiectul unuia dintre cele 12 texte legislative, executivul european consideră că absenţa taxării pe kerosen pentru călătoriile aeriene „nu este în concordanţă cu politicile climatice”.

    Prin urmare, Bruxelles-ul doreşte o impozitare pentru zborurile din UE, inclusiv zborurile interne. Impozitarea ar creşte treptat în decurs de zece ani înainte de atingerea ratei totale.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • După pandemie, companiile aeriene din Europa primesc o nouă veste proastă. UE ar putea introduce o noua taxă

    Oficiali de la Bruxelles vor propune miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor din Europa, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen. UE vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

    Specialiştii de la Bruxelles trebuie să propună miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor intraeuropene, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen, context în care companiile se tem de o „denaturare a concurenţei” cu restul lumii, notează Le Figaro.

    Sectorul este alarmat de măsurile pe care Comisia Europeană le va prezenta în planul climatic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 comparativ cu 1990. Transportul aerian reprezintă aproximativ 3% din emisiile europene.

    În proiectul unuia dintre cele 12 texte legislative, executivul european consideră că absenţa taxării pe kerosen pentru călătoriile aeriene „nu este în concordanţă cu politicile climatice”.

    Prin urmare, Bruxelles-ul doreşte o impozitare pentru zborurile din UE, inclusiv zborurile interne. Impozitarea ar creşte treptat în decurs de zece ani înainte de atingerea ratei totale.

    Taxele se vor baza pe performanţa energetică şi de mediu a kerosenului, pentru a încuraja companiile să adopte combustibili „durabili” care ar fi neimpozabili. Aviaţia de afaceri (avioane private) şi transportul de marfă ar fi scutite de taxa pe kerosen, din cauza constrângerilor legale internaţionale. Într-o directivă separată, Comisia se aşteaptă, de asemenea, să ridice obiectivul foarte modest al utilizării „combustibililor durabili”.

    Aceste propuneri vor fi discutate între deputaţi şi statele membre ale UE. Belgia, Luxemburg şi Austria s-au pronunţat într-o scrisoare deschisă în care cer o aplicare imediată a unei taxe pe kerosen în UE, solicitând totodată promovarea aceleiaşi măsuri la nivel internaţional.

  • Ungaria impune o taxă specială de 90%

    Marii producători de nisip, pietriş şi ciment din Ungaria vor fi nevoiţi să plătească o taxă de 90% pe profiturile realizate din vânzările peste preţurile stabilite de către guvernul ţării, relatează Bloomberg.

    Noua taxă este parte a eforturilor guvernului de a aduce sub control creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii. Preţul cimentului, de exemplu, a crescut cu 16% în perioada mai-iunie, potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Contractorilor Ungari din Construcţii.

    Măsurile anunţate în ultima vreme de către guvernul ungar pentru stăvilirea creşterii preţurilor materialelor de construcţii au fost publicate în Monitorul Oficial la sfârşitul săptămânii trecute, acestea incluzând taxa de 90%, taxă supli­mentară pe exploatarea resurselor miniere, potrivit Property Forum.

    Guvernul a stabilit de asemenea limite de preţ peste care taxa suplimentară va fi percepută.

    Aceasta trebuie plătită în forinţi până în a 15-a zi a lunii următoare. Se stipulează de asemenea că veniturile din această taxă trebuie folosite pentru finanţarea proiectelor publice din sectorul serviciilor de sănătate.

    Portfolio.hu arată că noua taxă este adaptată celor mai mari jucători din sector (11 companii), deoarece guvernul susţine că aceştia realizează profituri suplimentare.

    Laszlo Koji, preşedintele Sin­dicatului Naţional al Antreprenorilor din Construcţii (EVOSZ), a menţionat că majoritatea com­paniilor de construcţii vor obţine un profit maxim de o cifră în acest an, astfel că raţiunea ultimei decizii ar fi de a elimina disproporţiile semni­ficative.

    Anterior publicării noilor măsuri, guvernul Ungariei ordonase raportarea obligatorie a exporturilor de materiale de construcţii consi­derate „strategice“. Neres­pectarea obligaţiei de raportare poate duce la con­fiscarea materialelor de cons­truc­ţii şi amenzi.

    În urma acestei măsuri, Mapei Kft., un producător de auxiliare pentru construcţii, a anunţat că îşi va reduce exporturile pentru a satisface nevoile interne, iar ulterior o altă companie a anunţat că se va concentra exclusiv pe piaţa maghiară, atenuând astfel problemele legate de aprovizionare şi creşterea preţurilor materiilor prime, scrie Porfolio.

    Premierul Viktor Orban a anunţat că restricţionarea exporturilor unor materiale de construcţii va fi introdusă din toamnă, după ce măsura va fi fost aprobată de către autorităţile de la Bruxelles.

     

     

  • Uniunea Europeană îngheaţă planul de taxă digitală. Proiectul urma să genereze o impozitare mai echitabilă a multinaţionalelor

    Planurile Uniunii Europene de a dezvălui un nou plan de taxă digitală spre sfârşitul lunii iulie au fost amânate, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Deutsche Welle.

    „Reuşita procesului va necesita de un impuls final din partea tuturor părţilor şi Comisia Europeană s-a angajat deja în acest efort. Aşa că am decis să putem în aşteptare procesele de creare a unei taxe digitale”, spune Daniel Ferrie, un purtător de cuvânt al organului executiv al UE.

    Mişcarea vine în urma unor eforturi intense de lobby din Statele Unite privind adoptarea unei taxe digitale în blocul celor 27 de ţări europene, autorităţile americane temându-se că proiectul va lovi destul de puternic  giganţii tech din SUA.

    Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, spune că proiectul global al grupului G20 şi Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind taxarea cu 15% a veniturilor multinaţionalelor include un acord „de desfiinţare a taxelor digitale existente pe care SUA le-a clasificat drept discriminatorii şi implică evitarea unor măsuri similare în viitor”.

    Adevăratul capitalist: Amazon nu a plătit în 2020 niciun impozit pe profit în Europa, în ciuda faptului că a înregistrat vânzări de 44 de miliarde de euro

    „Totul depinde de modul în care vor dori să acţioneze Comisia Europeană şi membrii Uniunii Europene. Însă aceste state au fost de acord să renunţe la taxele care discriminează firmele americane”, adaugă Yellen.

    Trei ţări europene – Irlanda, Ungaria şi Estonia – au refuzat până acum să semneze acordul.

    Irlanda a reuşit deja să atragă unele dintre cele mai puternice companii din Statele Unite, precum Google şi Apple. Dublinul vrea ca taxa impozitului pe profit să fie menţinută la 12,5%.

     

  • O taxă de turist a fost creată pentru modernizarea staţiunilor de pe litoral. Hotelierii au fost luaţi prin surprindere de această taxă şi consideră că este o sumă mult prea mare

    O taxă de turist a fost creată pentru modernizarea staţiunilor de pe litoral. Hotelierii au fost luaţi prin surprindere de această taxă şi consideră că este o sumă mult prea mare. O femeie spune că a refuzat să achite taxa, urmând ca aceasta să fie plătită de hotelier.

    O taxă de turist de 5 lei a fost creată pentru modernizarea staţiunilor. Taxa se aplică în Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp, după o decizie a Consiliului Local Mangalia.

    „Aceste staţiuni trebuie întreţinute, n-avem cum să punem presiune pe bugetul local, pe localnici, vorbim de 44.000 de locuitori şi totuşi eu zic că un euro pe zi de turist nu este foarte mult”, a afirmat Cristian Radu, primarul din Mangalia.

    Corina Spanos a vrut să uite de aglomeraţia din Bucureşti şi a venit împreună cu familia în staţiunea Olimp, pentru o minivacanţă de trei zile. A fost anunţată la recepţia hotelului la care s-a cazat că va trebui să achite o nouă taxă, taxa de turist.

    Practic, pentru cele trei nopţi de cazare, Corina va trebui sa achite în plus pentru întreaga familie, 60 lei.

    „Mi se pare aberant, în primul rând pentru că sunt nişte bani pe care eu nu îi înţeleg, da, nu îi înţeleg şi am refuzat complet”, a spus aceasta.

    Nici Florentinei, managerul de recepţie al unui hotel din Olimp, nu îi este uşor să le explice clienţilor că această taxă a devenit obligatorie începând cu 1 mai.

    „Nu ştim exact ce reprezintă această taxă, staţiunea nu este pregătită pentru turişti, avem turişti foarte nemulţumiţi. Într-un procent de aproape 70-80% au refuzat să plătească taxa deoarece nu li se oferă niciun serviciu pentru aceşti bani. Noi suntem nevoiţi să achităm din tariful de cazare pe care l-am cerut în timpul rezervării”, a afirmat managerul hotelului din Olimp.

    Cu banii strânşi din această taxă, Primăria Mangalia vrea să modernizeze staţiunile ce-i sunt in administrare. Lucrările de modernizare vor începe la sfârşitul fiecărui sezon estival.

  • Germania analizează o nouă taxă pe bunăstarea animalelor pentru a creşte standardele din ferme

    Germania analizează modalităţi de finanţare a unui plan de creştere a standardelor din fermele de creştere a animalelor, incluzând o nouă taxă pe bunăstarea animalelor, însă ideea nu este salutată de fermierii germani, care se tem că vor fi expuşi unei competiţii incorecte, scrie Euractiv.