Proprietatea scectaculoasă exprimă pasiunea actorului pentru artă, printre obiectele decorative numărându-se o pictură murală semnată de artiştii brazilieni gemeni OSGEMOS, care ocupă un perete întreg.
Johnny Depp a plătit 7,2 milioane pe casă, la momentul achiziţiei în 2007.
Sursa: CNN
Pictura „Cryptsy”, realizată de Ştefania Nistoreanu în 2014, a fost expusă spre vânzare pe platforma online BitPremier, unde a fost remarcată recent de un cumpărător din Hong Kong. Acesta a considerat că face o bună investiţie adăugându-şi la colecţie lucrarea, având în vedere popularitatea ei în rândul celor pasionaţi de criptografie şi criptoartă.
Vânzarea s-a făcut rapid şi uşor, printr-un transfer aproape instantaneu al „monedei viitorului”, Bitcoin, care, la momentul tranzacţiei, urcase la valoarea de aproximativ 2,250 de dolari. „Cryptsy reprezintă un cod destinat unei civilizaţii avangardiste, un labirint compus din simboluri primordiale, ancestrale, îmbinate cu elemente matematice împrumutate din criptografie. Tabloul este plin de indicii pentru cei care caută să descopere şi să înţeleagă Totul”, spune Ştefania Nistoreanu despre lucrarea ei, care va ajunge curând în Hong Kong.
„Achiziţionarea unei opere de artă în Bitcoin demonstrează că această modalitate de plată a devenit, fără îndoială, o normalitate. Nu mai există nesiguranţa şi neîncrederea de la început, pentru că s-a dovedit buna şi uşoara utilizare a acestei monede. Ea este o alternativă reală de resurse, care, împreună cu inovaţii din alte domenii, nu va ştirbi cu nimic umanitatea pură pentru care pledez în arta mea. Dimpotrivă, oferă şansele unei civilizaţii superioare, în care natura şi umanitatea vor fi celebrate”, adaugă pictoriţa.
În prezent, Ştefania Nistoreanu are alte opt picturi expuse pe platforma BitPremier, unde oamenii pot cumpăra cu Bitcoin lucruri dintre cele mai diverse, de la artă, la iahturi, bijuterii sau chiar bunuri imobiliare.
La 35 de ani, Ştefania Nistoreanu se numără printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi tineri artişti din România, lucrările sale fiind prezentate de-a lungul timpului în numeroase publicaţii şi la posturi de televiziune naţionale. Pictează de la 13 ani şi a absolvit un liceu de arte şi o universitate în acelaşi domeniu, cu specializarea în Artă Monumentală Bizantină. A expus în mai multe oraşe din ţară, precum şi în Luxemburg, Austria şi Ungaria. Pictoriţa trăieşte la Braşov.
“Muza adormită” devine, astfel, lucrarea lui Brâncuşi achiziţionată cu cel mai mare preţ – recordul anterior a fost stabilit în anul 2009, când sculptura în lemn “Madame L. R.”, provenind din colecţia privată Yves Saint Laurent, s-a vândut, tot la Christie’s, cu aproape 30 de milioane de euro.
Marţi, tot la Christie’s va fi licitat un tablou al pictorului suprarealist Victor Brauner (1903 – 1966), “Nepotopen”, estimat la 100.000 – 150.000 de dolari, iar joi va fi licitat un tablou de Adrian Ghenie – “Nevada Landscape” (2009), estimat la 500.000-700.000 de dolari.
Tot joi, dar la Sotheby’s, va fi scos la licitaţie un alt tablou de Ghenie – “A doua cameră de prezentare” (“The second presentation room”). Tabloul a fost pictat în 2011 şi este estimat de casa de licitaţii la 1-1,5 milioane de dolari.
“Muza adormită” devine, astfel, lucrarea lui Brâncuşi achiziţionată cu cel mai mare preţ – recordul anterior a fost stabilit în anul 2009, când sculptura în lemn “Madame L. R.”, provenind din colecţia privată Yves Saint Laurent, s-a vândut, tot la Christie’s, cu aproape 30 de milioane de euro.
Marţi, tot la Christie’s va fi licitat un tablou al pictorului suprarealist Victor Brauner (1903 – 1966), “Nepotopen”, estimat la 100.000 – 150.000 de dolari, iar joi va fi licitat un tablou de Adrian Ghenie – “Nevada Landscape” (2009), estimat la 500.000-700.000 de dolari.
Tot joi, dar la Sotheby’s, va fi scos la licitaţie un alt tablou de Ghenie – “A doua cameră de prezentare” (“The second presentation room”). Tabloul a fost pictat în 2011 şi este estimat de casa de licitaţii la 1-1,5 milioane de dolari.
Muzeul de artă religioasă a fost finalizat, dar şi îşi va deschide porţile pentru public în toamnă deoarece, conform normelor în vigoare, obiectele proaspăt restaurate pot fi găzduite de un spaţiu nou creat doar după şase luni, pentru a nu fi afectate de umiditate.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat presei, vineri, că acesta este primul muzeu de artă religioasă din România, care valorifică cea mai importantă colecţie de artă religioasă din Transilvania, patrimoniul fiind format din piese de tezaur, icoane şi cărţi vechi. Clădirea în care este amenajat muzeul a fost, pe vremuri, primul spital militar din România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Muzeul de artă religioasă a fost finalizat, dar şi îşi va deschide porţile pentru public în toamnă deoarece, conform normelor în vigoare, obiectele proaspăt restaurate pot fi găzduite de un spaţiu nou creat doar după şase luni, pentru a nu fi afectate de umiditate.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat presei, vineri, că acesta este primul muzeu de artă religioasă din România, care valorifică cea mai importantă colecţie de artă religioasă din Transilvania, patrimoniul fiind format din piese de tezaur, icoane şi cărţi vechi. Clădirea în care este amenajat muzeul a fost, pe vremuri, primul spital militar din România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Au existat mai multe teorii cu privire la meniul Cinei cea de Tană. Leonardo Da Vinci ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte).
Papa Benedict al XV-lea a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei.
Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.
Printre expozanţii la capitolul bijuterii la recent încheiata ediţie a TEFAF Maastricht s-au numărat casa germană Hemmerle, care a avut la stand unicate, printre care un inel de platină cu un spinel care pare să plutească într-o ţesătură de aluminiu anodizat ori micromozaicuri egiptene din secolul XIX transformate în cercei cu fire de aramă, Belperron, cu piese vintage sau mai noi executate după desenele creatoarei Suzanne Belperron, cum ar fi o brăţară rigidă de aur cu spineli mari tăiaţi caboşon, ori comerciantul Hancocks London, la al cărui stand s-a putut admira, printre altele, o diademă purtată de o strămoaşă a prinţesei Diana, Lady Delia Spencer, în ziua nunţii în 1914.