Tag: structuri

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Sosirile în structuri turistice au scăzut cu 1,6% în iulie

     Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna iulie 2013 80,6% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 19,4% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna iulie 2012.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,4% din total turişti străini), iar din aceştia 85,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri deţin în luna iulie 2013 o pondere de 73,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna iulie 2012, sosirile în hoteluri în luna iulie 2013 sunt în scădere cu 1,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primul semestru. De unde au venit cei mai mulţi turişti străini

     Astfel, sosirile au însumat 3,34 milioane, iar înnoptările 7,11 milioane.

    “Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în semestrul l 2013 77,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din semestrul l 2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,1% din total turişti străini), iar din aceştia 84,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autoritatea Naţională de Turism: Unităţile de cazare nu se mai pot autoclasifica, ci vor cere “stele” de la stat. 4.000 de firme vor fi verificate

     Potrivit ANT, în luna februarie 2011 s-a stabilit printr-un act normativ că unităţile de cazare, fie că sunt hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni, hanuri sau alte structuri, se pot autoevalua şi autoclasifica. După autoclasificare, instituţiile statului urmau să verifice dacă numărul de stele pus de proprietar pe faţada hotelului corespunde gradului de confort şi calităţii serviciilor din unitatea respectivă.

    Astfel, din 2011 s-au autoevaluat în vederea clasificării sau reclasificării 5.947 de structuri de cazare, din care 1.868 au fost verificate.

    “Am hotărât să renunţăm la autoclasificare, pentru a creşte calitatea serviciilor şi pentru a nu îi lăsa pe proprietari să interpreteze subiectiv legea. Au fost cazuri în care s-a procedat subiectiv şi când structuri de cazare au fost clasificate la un număr de stele, dar în realitate condiţiile de cazare nu corespundeau”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul în luna aprilie: Numărul vizitatorilor străini a scăzut

     În luna aprilie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 4,0 % şi înnoptările o scădere cu 5,3 %.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2013 au însumat 535.700, în creştere cu 4,0% faţă de cele din luna aprilie 2012.

    Comparativ cu luna aprilie 2012, în luna aprilie 2013 la punctele de frontieră s-a înregistrat o scădere atăt la sosirile vizitatorilor străini (-7,6%) căt şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-8.0%).

    Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 75,8% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna aprilie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere a sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în luna martie şi pe primul trimestru

     În luna martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 0,1% şi înnoptările o scădere cu 5,3%.

    Comparativ cu luna martie 2012, în luna martie 2013 la punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere la sosirile vizitatorilor străini, (+0,6%) şi o scădere la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-1,5%).

    În trimestrul I 2013 comparativ cu trimestrul I 2012, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 8,2% şi înnoptările o creştere cu 6,3%.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2013 au însumat 480.200, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna martie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii record ale celui mai mare producător auto de baterii din România

    Sistemul Start/Stop permite ca motorul maşinii să se oprească  atunci când roţile nu se mai învârt (de exemplu când se aşteaptă la semafor, după scoaterea din viteză) şi să repornească automat la cuplarea ambreiajului. Maşinile dotate cu tehnologie Start/Stop consumă mai puţin carburant şi protejează mediul înconjurător

    Din 1999 şi până în prezent, ROMBAT a derulat nouă mari proiecte de investiţii cu o valoare totală de aproximativ 27 de milioane de euro, dintre care aproximativ 11 milioane au reprezentat fonduri guvernamentale şi europene.

    În primăvara anului trecut, compania bistriţeană a fost preluată de grupul sud-african METAIR, ce cuprinde companii care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei, predominant în industria auto. Potrivit raportului financiar transmis Bursei din Johannesburg, METAIR a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de peste 438 de milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul precedent. Valoarea indicelui EBIDTA pentru anul trecut a fost de  peste 68 de milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de 2011, iar profitul net a ajuns la aproximativ 41 de milioane de euro (faţă de 37,5 milioane de euro în 2011).

    În cele nouă luni şi jumătate de activitate în cadrul METAIR în 2012, ROMBAT a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 48 de milioane de euro, valoarea indicelui EBITDA fiind de 5,3 milioane de euro, iar profitul după plata taxelor s-a situat la 3,3 milioane de euro.

    ROMBAT are sediul la Bistriţa, două centre logistice la Bucureşti şi câte unul la Brăila, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

  • Chiţoiu: Vom restructura din temelii structurile de control pe evaziune şi fraudă fiscală

    Chiţoiu a prezentat, în cadrul dezbaterilor privind bugetul de stat pe anul 2013, o serie de măsuri cu scopul de a reduce evaziunea fiscală şi creşterea veniturilor la bugetul de stat, între care un plan de restructurare a instituţiilor cu atribuţii în controlul şi combaterea evaziunii fiscale.

    “Concomitent vom restructura din temelii structurile de control pe evaziune şi fraudă fiscală, Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal, Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF. (…) Toate aceste trei structuri ale ANAF se vor desfiinţa şi toţi oamenii respectivi vor pleca acasă. Vom înfiinţa o structură nouă, cu oameni competenţi şi integri. Pentru că nu putem să reducem evaziunea fiscală şi nu putem să avem un nivel de colectare a veniturilor cu asemenea oameni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro