BusinessMagazin

Tag: structura

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).

  • Muşat & Asociaţii extinde structura de conducere

    Cu o experienţă profesională şi managerială bogată, Partenerii nou promovaţi au făcut parte, anterior acestei numiri, din echipa de Managing Associates a firmei.

    Cei patru noi Parteneri sunt: Vlad Cordea, Bogdan Mihai, Bogdan Riti şi Liviu Togan, specializaţi în arii de practică cheie ale firmei.
    Pe lângă promovările la nivelul parteneriatului un număr de cinci avocaţi cu experienţă avansează în ierarhia casei de avocatură, fiind promovaţi în poziţia de Managing Associates, respectiv Dana Buscu (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale), Iuliana Iacob (Arbitraj Internaţional, Litigii Comerciale), Andrei Ormenean (Drept Societar, Fuziuni & Achiziţii), Iuliana Popa (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale) şi Ioana Varga (Litigii şi Arbitraj, Co-Head al biroului regional Muşat & Asociaţii Cluj).

    Alţi doisprezece avocaţi au fost promovaţi în poziţia de Senior Associates şi anume (în ordinea alfabetică): Ana Maria Abrudan, Coralia Alecu, Raluca Alexandru, Mateea Codreanu, Diana Dobromir, Adrian Danciu, Ştefan Diaconescu, Maria Dosan, George Ghitu, Mihai Macovei, Alina Man, Anca Simeria.

    Promovările vizează departamentele de Litigii & Arbitraj, Fuziuni şi Achiziţii, Energie şi Resurse Naturale, Drept Societar şi Comercial, Dreptul Concurenţei, Restructurare şi Insolvenţă şi Drept Penal.

    În urma acestor schimbări, începând cu 1 martie, echipa Muşat & Asociaţii ajunge la un număr de 20 de parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în insolvenţă.

  • Noi nume, vehiculate pentru Guvern.Liviu Dragnea: Ne va lua ”o oră-două” să facem structura

    PSD şi ALDE au intrat miercuri, după anunţul public privind propunerea ca Sevil Shhaideh să fie desemnată premier, pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte negocierile interne pentru portofoliile viitorului Cabinet, în ecuaţie apărând nume noi, dar şi permutări între ministere.

    Faptul că negocierile în interiorul PSD şi ALDE sunt în toi a fost confirmat şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a arătat că structura şi componenţa viiitorului Cabinet vor fi anunţate într-o oră sau două după desemnarea ca premier a lui Sevil Shhaideh, de către preşedintele Iohannis.

    ”Nu, încă nu putem spune <habemus>. Când vom avea propunerea acceptată în mod oficial de preşedintele Iohannis, imediat, imediat ne vom întâlni şi vom stabili structura Guvernului şi componenţa politică a Guvernului, ceea ce ne va lua o oră-două”, le-a spus Dragnea jurnaliştilor după semnarea protocolului cu UDMR.

    Deocamdată, potrivit celor mai recente negocieri, sunt vehiculate următoarele nume:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tânărului de 20 de ani care a găsit soluţia pentru curăţarea oceanului de gunoaie – VIDEO

    Lui Boyan Slat i-a venit  ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.

    Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

     Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.

  • ,,Podul diavolului”, spectaculoasa structură care pare construită de forţe malefice

    Realizat în 1860, de cavalerii oraşul din apropiere, arcul subţire se întinde de-a lungul lacului Rakotzsee, fiind construit din diferite tipuri de pietre locale.

    În folclor, structura este poreclită ,,podul diavolului”. Fiind foarte arcuit şi subţire, localnicii au atribuit creaţia Satanei. Deşi acest un pod, precum altele, a fost creat de mâinile oamenilor, utilitatea acestuia este mai mult estetică decât practică.
     
    Deşi acest un pod, precum altele, a fost creat de mâinile oamenilor, utilitatea acestuia este mai mult estetică decât practică. Ambele părţi ale Rakotzbrucke sunt decorate cu pietre spiralate care par a fi create natural. Atunci când apa nu se mişcă şi lumina este potrivită, podul şi apa crează iluzia unui cerc perfect din piatră.

    Astăzi, podul poate fi vizitat, dar traversarea lui este interzisă.

     

  • Guvernul a decis: DIPI a fost desfiinţată, iar DGPI a fost înfiinţată

    Guvernul a decis miercuri desfiinţarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar.

    Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, a afirmat că înfiinţarea DGPI a reprezentat o prioritate care ”venea din realităţile apărute de-a cursul timpului, mai ales în acest an, în ceea ce priveşte funcţionarea acestei structuri”.

    ”Elementul de noutate e faptul că avem o normă primară la nivel de lege pentru funcţionarea structurii de protecţie internă a ministerului, ceea ce până acum nu aveam. Era reglementată doar prin câteva prevederi în legea funcţionării MAI. Deci creăm practic, pentru prima oară, un cadru juridic clar pentru funcţionarea acestei structuri. Aceasta nu poate decât să aducă garanţii suplimentare cu privire la modul în care funcţionează o astfel de structură”, a declarat Dragoş Tudorache, după şedinţa de guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Ministrul de Interne: Pachetul de pregătire a alegerilor reprezintă cel mai important lucru

    Noul ministru al Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a declarat că pregatirea alegerilor parlamentare şi menţinerea echidistanţei instituţiei reprezintă cel mai important obiectiv, alte priorităţi fiind eficientizarea DIPI, intervenţia în situaţii de urgenţă şi combaterea criminalităţii.

    “Pentru acest Guvern şi pentru mine, personal, în următoarele trei luni, este esenţial să asigurăm o pregătire a procesului electoral fără sincope. Competenţa Autorităţii Electorale Permanente este limpede dar Ministerul de Interne trebuie să asigure acţiunile, toate activităţile ce urmează a fi derulate de acum şi până în decembrie. Începând de mâine voi crea o structură de coordonare care o să aibă organizarea alegerilor ca obiectiv principal, o structură de comandă care va ţine legătura permanentă cu Autoritatea Electorală Permanentă, dar în acelaşi timp o structură care să poarte şi un dialog continuu, constant cu partidele politice. Este esenţial pentru mine ca acest minister să rămână echidistant, neutru în modul în care aceste alegeri sunt pregătite. Vom gândi alte măsuri care să asigure integritatea procesului electoral. Tot acest pachet de pregătire a alegerilor, pentru mine în acest mandat, reprezintă cel mai important lucru şi voi comunica această prioritate şi colegilor din minister”, a declarat Dragoş Tudorache după instalarea la conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Răsturnare de situaţie în cazul ”celei mai vechi piramide” din lume. Când a fost realizată structura

    Cercetările continuă şi în momentul de faţă în situl din Kazahstan.

    Recent, presa din lumea întreagă a transmis o ştire conform căreia în apropierea oraşului Saryake din Kazahstan a fost descoperită prima piramidă din lume, iar ruinele păstrate până acum ar fi aparţinut unei construcţii mai vechi decât piramidele din Egipt. Unul dintre specialiştii activi pe şantierul unde a fost descoperit mausoleul, Viktor Novozhenov (Institutul Arheologic Saryaka, Kazahstan) a avut însă o mare surpriză după câteva zile de la  descoperire.

    Vezi aici răsturnarea de situaţie în cazul ”celei mai vechi piramide” din lume. Când a fost realizată structura

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.