BusinessMagazin

Tag: strategii

  • Sorina Donisa APT: “Decat sa dea oameni afara, mai bine ii redistribuie”

    "Cel mai frecvent, aceste redistribuiri se fac la nivelul personalului din functiile de suport", spune Sorina Donisa, CFO APT Resources&Services. Aceasta poate fi o solutie pentru companiile care se gandesc sa faca disponibilizari, alaturi de reducerea unor anumite beneficii pe care le ofera.

    "Deja se limiteaza anumite beneficii, precum telefon, prime de vacanta, pensii, asigurari, reducerea bugetelor de training", adauga Donisa. Pentru anul acesta, CFO-ul APT Resources&Services estimeaza un numar de 300.000 de someri, din toate domeniile de activitate.

  • Sorina Donisa APT: “Decat sa dea oameni afara, mai bine ii redistribuie”

    "Cel mai frecvent, aceste redistribuiri se fac la nivelul personalului din functiile de suport", spune Sorina Donisa, CFO APT Resources&Services. Aceasta poate fi o solutie pentru companiile care se gandesc sa faca disponibilizari, alaturi de reducerea unor anumite beneficii pe care le ofera.

    "Deja se limiteaza anumite beneficii, precum telefon, prime de vacanta, pensii, asigurari, reducerea bugetelor de training", adauga Donisa. Pentru anul acesta, CFO-ul APT Resources&Services estimeaza un numar de 300.000 de someri, din toate domeniile de activitate.

  • Romanii sunt dispusi sa-si schimbe meseria

    Daca ar fi nevoiti sa-si schimbe locul de munca, 28,54% dintre persoanele intervievate ar prefera un loc de munca in turism, in timp ce in IT si sectorul finaciar (domeniile cu cele mai mari castiguri) ar vrea sa lucreze doar 18,8, respectiv 17% dintre cei intervievati.

    Pe ultimul loc in preferintele romanilor de afla locurile de munca din contabilitate – doar 10,6% ar alege o reconversie in aceasta directie. Predilectia pentru domenii precum turism sau serviciu clienti se explica printr-un grad scazut de specializare necesar pentru aceste sectoare de activitate.

    Vanzarile si marketingul sunt si ele la mare cautare, pe cand cel mai scazut procent este inregistrat de domeniul contabilitate, ce necesita cunostinte specifice si este, deci, mai dificil de abordat. Orientarea catre un alt domeniu a reprezentat o varianta viabila in special pentru sectorul de varsta 21-30 de ani: 53% dintre tinerii din acest segment s-au declarat dispusi sa-si schimbe cariera, preferand domeniile serviciu clienti si turism.

    Si 30% dintre cei intre 30 si 45 de ani s-ar reorienta profesional, la polul opus aflandu-se cei cu varsta de 46-55 de ani si peste. Din aceasta categorie, doar 6% dintre respondenti s-ar indrepta catre un nou domeniu de activitate, cu precadere serviciu clienti si resurse umane.

    Studiile absolvite influenteaza, de asemenea, raspunsurile participantilor la sondajul Myjob. Absolventii de facultate sunt cei mai activi in ceea ce priveste mobilitatea profesionala (46%) si prefera un job nou in serviciu clienti sau resurse umane.

    20% dintre cei care au terminat doar liceul s-ar indrepta mai degraba catre distributie si turism, in timp ce 12% dintre absolventii de master prefera IT-ul si resursele umane. Sondajul s-a efectuat in perioada 28 ianuarie-3 februarie, pe un esantion de 4.153 de respondenti, la nivel national.

  • Romanii sunt dispusi sa-si schimbe meseria

    Daca ar fi nevoiti sa-si schimbe locul de munca, 28,54% dintre persoanele intervievate ar prefera un loc de munca in turism, in timp ce in IT si sectorul finaciar (domeniile cu cele mai mari castiguri) ar vrea sa lucreze doar 18,8, respectiv 17% dintre cei intervievati.

    Pe ultimul loc in preferintele romanilor de afla locurile de munca din contabilitate – doar 10,6% ar alege o reconversie in aceasta directie. Predilectia pentru domenii precum turism sau serviciu clienti se explica printr-un grad scazut de specializare necesar pentru aceste sectoare de activitate.

    Vanzarile si marketingul sunt si ele la mare cautare, pe cand cel mai scazut procent este inregistrat de domeniul contabilitate, ce necesita cunostinte specifice si este, deci, mai dificil de abordat. Orientarea catre un alt domeniu a reprezentat o varianta viabila in special pentru sectorul de varsta 21-30 de ani: 53% dintre tinerii din acest segment s-au declarat dispusi sa-si schimbe cariera, preferand domeniile serviciu clienti si turism.

    Si 30% dintre cei intre 30 si 45 de ani s-ar reorienta profesional, la polul opus aflandu-se cei cu varsta de 46-55 de ani si peste. Din aceasta categorie, doar 6% dintre respondenti s-ar indrepta catre un nou domeniu de activitate, cu precadere serviciu clienti si resurse umane.

    Studiile absolvite influenteaza, de asemenea, raspunsurile participantilor la sondajul Myjob. Absolventii de facultate sunt cei mai activi in ceea ce priveste mobilitatea profesionala (46%) si prefera un job nou in serviciu clienti sau resurse umane.

    20% dintre cei care au terminat doar liceul s-ar indrepta mai degraba catre distributie si turism, in timp ce 12% dintre absolventii de master prefera IT-ul si resursele umane. Sondajul s-a efectuat in perioada 28 ianuarie-3 februarie, pe un esantion de 4.153 de respondenti, la nivel national.

  • De ce nu au buget directorii de HR

    Directorii de resurse umane, fie din multinationale, fie din companii locale spun, aproape fara exceptie, ca distribuirea bugetului de care dispun, in functie de prioritati, este intotdeauna o problema.

    Nu numai fiindca de multe ori obiectivele lor implica niste costuri ce depasesc resursele, dar si fiindca rolul pe care il indeplinesc in companie este mai degraba administrativ, tinand de evaluarea performantei, de recrutarea de personal, de stabilirea sistemelor de motivare a angajatilor si abia in cele din urma de stabilirea bugetelor de resurse umane.

    Cu alte cuvinte, fraiele departamentului sunt tinute de oameni din exterior, de obicei directorul economic si directorul general, in timp ce managerul de resurse umane are doar un rol consultativ.

    Potrivit raportului Romanian HR Profile 2008, realizat de Business EDU si Corporate Dynamics International, in companiile din Romania, doar unul din trei directori de resurse umane face parte din comitetul executiv, deciziile strategice fiind luate in majoritatea ocaziilor de catre directorul general sau de comitetul executiv, fara implicarea sefului de la resurse umane.

    Este adevarat ca rolul directorului de resurse umane creste odata cu marimea organizatiei, insa si in zona organizatiilor mari, cu peste 500 de angajati, ponderea companiilor in care directorii de resurse umane sunt prin cipalii decidenti in ceea ce priveste politica de personal este de mai mica de 40%.

    Trebuie mentionat insa ca, dupa cum arata studiul citat, doar 68% dintre directorii de resurse umane considera comunicarea ca fiind una dintre competentele lor necesare, iar cunostintele de specialitate sunt luate in calcul doar de 55% dintre cei ce conduc departamentele de resurse umane. In ceea ce priveste abilitatile de management, orientarea catre echipa sau catre rezultate, acestea sunt considerate neimportante de trei manageri din cinci.

    Se explica, astfel, de ce o parte importanta a directorilor de resurse umane este foarte rar considerata “partener strategic” in organizatie. Una peste alta, una din doua firme functioneaza fara buget de resurse umane, iar recrutarea si politica de salarii sunt considerate cele mai importante activitati ale departamentului de HR.

    “E greu de inteles cum de atat de multe companii functioneaza fara buget de resurse umane, dar, stiind asta, e mai usor sa intelegem de ce sunt atat de multi angajati nemultumiti. Unui director de resurse umane, cu resurse materiale limitate, ii este foarte greu sa decida ce este mai important: sa mareasca salariile, sa dea beneficii, sa trimita oamenii la specializare sau in team-buildinguri sau sa investeasca in recrutare”, sustine Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamics International.

    “Angajatii au devenit destul de pretentiosi: tin si la maririle de salariu, si la specializarea la locul de munca, dar si la oportunitatile de cariera. Doar una nu e niciodata suficienta, mai ales daca vorbim de la un anumit nivel in sus”, adauga Maria Galca, recruiting leader Balkans, Procter & Gamble Romania.

    Solutiile de compromis tin, in astfel de cazuri, de alegerea unor metode mai ieftine de lucru, de genul calificarilor la locul de munca si al recrutarilor interne, facute fara a apela la o companie de recrutare. Potrivit raportului Business EDU/Corporate Dynamics International, frecventa cu care recrutarea si selectia personalului apar ca prioritati in raspunsurile directorilor de resurse umane chestionati este de 72,5%, ceea ce inseamna ca nu se recurge decat rareori la externalizarea recrutarii.

    Cat despre training, bugetul mediu cheltuit anual de firme in acest scop este de 163 de euro pe angajat. “Extrem de putin”, comenteaza Marin. Vestea buna este ca acest buget este totusi mai mare de la an la an, desi nu inseamna ca firmele apeleaza mai mult la traininguri cu furnizori externi. “Noi facem absolut totul , pentru ca nu dispunem de un buget foarte mare. Oricum insa, cred ca este cea mai buna metoda, indiferent de bugetul de care dispui”, considera Iulia Hurdubetiu, director de resurse umane la Continental Hotels.

  • Ce va face viitorul guvern cu criza?

     

    Intrebat de BUSINESS Magazin cat crede ca vor mai dura efectele crizei si care ar fi solutiile de rezerva pentru anii urmatori, ministrul Varujan Vosganian a raspuns franc: “Mai am o saptamana de guvernare si vreti sa fac strategia economica a Romaniei pe urmatorii zece ani?”. Cinism de politician? Nu neaparat – sau nu numai. Situatia de provizorat pe care o aduce orice an electoral, atata vreme cat orice masura luata inainte de alegeri risca sa fie anulata de viitorul guvern, se poate prelungi acum pentru o perioada buna dupa scrutinul din 30 noiembrie din cauza unei conjuncturi complicate pe toate planurile.
     
    Ne aducem aminte ca dupa alegerile din decembrie 2004, noul guvern al Aliantei PD-PNL si-a intrat destul de repede in paine si, venind la putere intr-o perioada de crestere economica semnificativa, n-a avut decat sa-si puna in practica principala promisiune electorala, introducerea cotei unice de impozitare, si n-a avut de-a face decat cu riscul unei reduceri a veniturilor la buget care ar fi putut fi contracarata cu destula usurinta prin privatizari, eventual prin recursul la finantari externe. Acum insa, faptul ca vor fi cu siguranta necesare negocieri pentru un guvern de coalitie intre principalele partide, fiecare cu o alta oferta electorala, vine in contextul crizei economice ce incepe sa afecteze si Romania si al unei economii mondiale a carei evolutie e foarte greu de prevazut (fiecare partid a fost nevoit sa-si refaca programul pornind nu de la unul, ci de la doua sau trei scenarii de evolutie a economiei in 2009). In fine, situatia e complicata si de actualele discutii la nivelul UE privind cele mai bune raspunsuri la criza, asa incat daca liderii europeni vor decide ca anumite masuri va trebui sa fie luate de toate statele membre, atunci Romaniei ii va fi greu sa faca opinie separata.
     
    Strict din punctul de vedere al campaniei electorale, criza a avut beneficul efect ca traditionala combinatie intre atacurile marunte dintre candidati si niste programe economice cu promisiuni relativ generale a facut loc ciocnirii intre trei viziuni (PNL, PD-L si PSD) mult mai concrete asupra a ceea ce ar trebui facut imediat pentru stimularea economiei. Doar ca, la fel ca si in campaniile electorale precedente, cu greu se intrevede o lista de surse clare din care s-ar acoperi promisele masuri de criza.
     
    PSD, cel ce de departe a facut cele mai generoase promisiuni, atat in materie de protectie sociala (este singurul partid care propune o reducere a cotei unice pentru angajatii cu venituri sub salariul mediu pe economie), cat si in privinta stimulentelor directe pentru angajatori, este si cel mai vag in numirea unor surse de finantare. “Costurile sprijinirii economiei nu le-am grupat laolalta, dar eu estimez ca poate chiar depasim cele 10 miliarde de euro anuntati de Guvern pentru urmatorii patru ani. Inchipuiti-va ca noi vom investi 8-10 miliarde de euro pe an numai in proiecte majore de infrastructura, autostrazi si drumuri. Vom aloca 2% din PIB, adica 3 miliarde de euro numai pentru constructia de scoli, gradinite, sali de sport, bazine de inot”, declara pentru BUSINESS Magazin Constantin Nita, vicepresedinte al PSD si coordonatorul echipei care a realizat oferta economica a partidului. Nita pledeaza pentru o rationalizare drastica a cheltuielilor din administratia publica, inclusiv prin impunerea folosirii exclusive a produselor romanesti in sectorul public. “Nimeni nu va mai cumpara nimic din afara. Totul va fi din productie interna. Da, Basescu a iesit si el acum cu masura asta, dar noi o aveam trecuta mai demult in proiect”, spune Nita. In ce il priveste, liderul PSD, Mircea Geoana, considera ca numai din reducerea numarului de agentii guvernamentale si din taierea cheltuielilor neproductive din administratie se pot obtine economii de 2% din PIB in termen de doi ani.
     
    “Banii pentru investitii cred ca i-am putea obtine in buna masura din rationalizarea cheltuielilor”, sustine la randul sau Paul Pacuraru, senator PNL de Galati si presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, referindu-se in primul rand la birocratie si la administratia publica. “Sa va exemplific: la inceputuri, Ministerul Muncii avea in fiecare judet cate o Directie a Muncii, cu un director, un adjunct, inca doi trei angajati si o masina. Stiti cate are acum? Sase, fiecare cu director, adjunct, subordonati, masini etc.”, afirma senatorul liberal. Programul anticriza al PNL, care incepe cu o reducere a CAS, a impozitelor pe dividende si pe venitul din dobanzi si continua cu reduceri de TVA pentru locuintele ieftine si cu bonusuri pentru angajarea somerilor, a fost evaluat de premierul Tariceanu la 10 miliarde de euro.
     
    PNL, aflat inca la guvernare, vrea sa repete ceea ce fosta Alianta D.A. a reusit, pana la un punct, incepand din 2005 – cercul virtuos unde banii necesari pentru masurile de criza propuse vin pur si simplu din cresterea economica atrasa de ele, asa cum golul creat de cota unica a fost acoperit atunci de pe urma boom-ului din sectorul privat. “Surse exclusiv interne si predominant bugetare”, spune ministrul Vosganian, exemplificand cu cele 2 miliarde de euro ce ar fi generate numai de investitiile atrase de Termoelectrica si Nuclearelectrica, inclusiv reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, sau cu cele 12-15 miliarde de euro in investitii pe care le-ar face posibile ajutoarele de stat de 3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri. Numai ca fostul guvern, incercand sa se incadreze in limita de deficit bugetar ceruta de UE, a evitat tacit sa angajeze investitii masive de la buget in infrastructura, ceea ce viitorul guvern nu-si poate permite, pentru simplul motiv ca, dupa teoria economica acceptata de toate partidele, acolo unde scad investitiile private, statul trebuie sa compenseze prin majorarea semnificativa a investitiilor publice.

     

  • Prea multa ciocolata

    Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.

    Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.

    O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.

  • Al 11-lea Carrefour, la Braila

    Carrefour a anuntat ca pentru magazinul din Braila au fost create 630 noi locuri de munca, iar compania va incheia anul 2007 cu peste 7.000 de angajati. Al 11-lea centru comercial este situat pe soseaua de centura sud a orasului Braila, pe drumul european E 577.

    Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania, a spus ca expansiunea Carrefour va fi din ce in ce mai rapida si vizeaza sa aduca hypermarketurile in cat mai multe orase din Romania. "Si in 2008-2009 vom continua strategia alerta de dezvoltare, asa cum am anuntat deja, vom mai deschide noi hypermarket-uri Carrefour in Oradea, Arad, Pitesti, Suceava, un al doilea hypermarket la Braila, un al doilea la Iasi, inca 2 la Bucuresti – Vitan si Berceni si un al doilea la Constanta", a declarat Jacobo Caller.

    Carrefour este cel mai important operator de hypermarketuri din Romania, cu vanzari de peste 600 de milioane de euro in 2006 si mizeaza pe o cifra de afaceri de peste 800 de milioane de euro in acest an.
    In noiembrie, Carrefour a preluat lantul de supermarketuri Artima de la fondurile de investitii administrate de Enterprise Investors pentru 55 de milioane de euro si nu exclude alte achizitii in viitorul apropiat.

  • Infopress intra prin greenfield in Ungaria

    Potrivit lui Jonsson, cladirea va avea o suprafata de 5.000 de metri patrati si va necesita in jur de 100 de angajati. "Piata din Ungaria a tipografiilor este mult mai competitiva decat cea din Romania, dat fiind ca numarul competitorilor din piata este mult mai mare. De fapt, Ungaria a ajuns la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din Polonia sau Austria", spune presedintele grupului. |nsa, de dezvoltarea in Ungaria se va ocupa mai mult echipa de management deja formata acolo, condusa de Imre Lakatos, in timp ce Jonsson va coordona totul din Bucuresti.

    Cifra de afaceri a grupului se va ridica anul acesta la 80 de milioane de euro, dintre care 65 de milioane numai din Romania. Pentru 2008, Infopress Group estimeaza afaceri totale de 110 milioane de euro, pe fondul investitiilor de 35 de milioane de euro in dezvoltare si extindere la nivel regional.

    Planurile de investitii ale celor mai mari jucatori de pe piata de tiparituri din Romania

  • Benvenuti: vrem sa ajungem la 40 de magazine in 2010

    Amenajarea multibrandului din Capitala, pe o suprafata de 100 de metri patrati, va costa compania in jur de 75.000 de euro, in timp ce la Constanta, pentru o suprafata de 150 de metri, patrati investitia ajunge la aproximativ 100.000 de euro. In plus, pentru fiecare magazin in parte stocul de marfa va costa compania circa 200.000 de euro, potrivit lui Dan Pavel, directorul general al Benvenuti.

    "Pentru 2008, planul este sa deschidem intre cinci si opt magazine, atat in orasele in care suntem deja prezenti, cat si in cele mai mici, cu 80.000-150.000 de locuitori. Vrem ca pana la sfarsitul lui 2010 sa ajungem la un numar de cel putin 40 de magazine", anunta Pavel, care include si extinderea retelei si in afara granitelor tarii in planurile ce privesc dezvoltarea Benvenuti. "In acest moment suntem pregatiti atat din punct de vedere logistic, cat si din punct de vedere al produselor propuse", motiveaza acesta.

    Compania numara in prezent 26 de magazine. Investitia necesara pentru deschiderea unui magazin nou poate ajunge pana la 260.000 de euro cu marfa cu tot, din care 60.000 de euro reprezinta suma destinata amenajarii interioare. Pe primele noua luni, vanzarile companiei au crescut cu 35% fata de 2006, ajungand la 6 milioane de euro, iar estimarea pana la finele anului este de 8,8 milioane de euro.
    Marja de profit pe aceste segment este de aproximativ 10%. La sfarsitul lunii septembrie, retailerul oradean de incaltaminte avea cu 217 angajati.

    Printre competitorii Benvenuti pe piata locala se numara retele de magazine precum Musette, Otter, Il Passo, grupul german Deichmann sau austricecii de la Leder & Schuh. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si |ncaltamintei (O.P.PINC).

    Ce branduri de moda mai intra pe piata romaneasca