BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Autorităţile ruse din Crimeea că au ordonat spitalelor să refuze pacienţii civili

    Forţele armate ucrainene au acuzat autorităţile ruse din Crimeea că au ordonat spitalelor să refuze pacienţii civili pentru a elibera paturi pentru soldaţii ruşi. 

    Într-o declaraţie pe pagina sa de Facebook, forţele armate urcrinene au afirmat că se colectează, de asemenea, “intensiv” sânge de la donatori.

    Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a exclus ideea de a folosi forţa pentru a recâştiga toate teritoriile pe care Ucraina le-a pierdut în favoarea Rusiei din 2014, care includ peninsula sudică Crimeea, anexată de Moscova în acel an.

    “Nu cred că putem să ne redăm tot teritoriul prin mijloace militare. Dacă decidem să mergem pe această cale, vom pierde sute de mii de oameni”, a spus el.

     

  • Povestea medicului care proiectează spitale în România şi în afara ţării

    De profesie medic, Bogdan Angheloiu a dezvoltat în ultimii 15 ani mai multe spitale sau centre medicale în România şi în afara ţării, care au devenit ulterior puncte de referinţă în piaţă. În România, câteva exemple sunt Spitalele Clinicco, Sf. Constantin, Provita sau centrele de radioterapie MedEuropa, cel mai recent proiect al managerului. Ce provocări a întâlnit în carieră şi ce a învăţat din acestea?

    “Empatic, dedicat, pragmatic” îşi rezumă atributele, care l-au ajutat în cariera de până acum, Bogdan Angheloiu, managerul general al centrelor de radioterapie MedEuropa, de numele căruia se leagă dezvoltarea mai multor businessuri locale, dar şi la nivel internaţional. În plus, din punctul lui de vedere, încrederea oferită angajaţilor de a lua decizii, dar şi delegarea responsabilităţilor sunt caracteristicile principale ale unui bun lider.

    „În 2007, am fost atras de proiectul Clinicilor ICCO, primul spital privat din Braşov. Propunerea a venit din partea unor prieteni care, pe lângă aptitudinile mele tehnice şi atenţia la detalii, îmi cunoşteau şi spiritul antreprenorial. Acesta a fost momentul care a marcat intrarea mea în domeniul dezvoltării business-urilor medicale”, îşi aminteşte el. A absolvit Institutul Medico-Militar, secţia din Târgu-Mureş, un drum ales chiar din primul an de liceu.

     

    18 proiecte în 15 ani

    Primul proiect medical dezvoltat  de Bogdan Angheloiu – Clinicile ICCO din Braşov, este în prezent printre cele mai mari unităţi medicale din ţară, după dezvoltare şi cifra de afaceri. Ulterior, managerul a rămas tot în Braşov pentru a dezvolta Spitalul Sf. Constantin, jucător aflat în top zece cele mai mari spitale din ţară după numărul de paturi şi businessul pe care îl generează. Tot în România, Spitalul Provita, o unitate de talie medie în piaţa privată în prezent, a fost dezvoltat de asemenea de Bogdan Angheloiu.

    Solicitările internaţionale au apărut natural, punctează el, românul participând la dezvoltarea unor  proiecte ale guvernului din Irak, Libia, Chişinău. „Din 2015, am început dezvoltarea Centrelor de Radioterapie MedEuropa, proiect care a demarat cu o primă clinică în Constanţa, urmând cele din Bucureşti, Oradea şi Braşov. Între timp, am căutat diferite locaţii cu potenţial şi am încercat dezvoltarea altor centre.

    Provocarea cea mai mare a reprezentat-o atât operaţionalizarea acestor centre, cât şi dezvoltarea celorlalte unităţi în paralel, precum şi negocierile privind alegerea soluţiilor tehnice, cunoaşterea funcţionării fluxurilor operaţionale din cadrul acestei activităţi medicale extrem de complexe”, a mai spus Bogdan Angheloiu.

    În 2018 s-a implicat în dezvoltarea primului centru MedEuropa în România, la Constanţa, iar acum, reţeaua urmăreşte expansiunea prin deschiderea unor centre în Bucureşti, Oradea şi Braşov, în urma unei investiţii totale de 50 de milioane de euro.

    MedEuropa este un proiect dezvoltat de Philippe Jacobs, copreşedinte al grupului Jacobs Holdings, un grup de investiţii elveţian cu sediul în Zurich, înfiinţat de antreprenorul Klaus J. Jacobs în 1994, care a creat afaceri în domeniul ciocolatei şi al cafelei (brandul Jacobs).

    Planurile pentru companie vizează şi extinderea în Iaşi şi Bacău, iar estimările pentru anul 2022 urmăresc afaceri de 80 de milioane de lei. „Centrele MedEuropa vin pe piaţa medicală din România cu o infrastructură raportată la cerinţele internaţionale actuale privind serviciile de radioterapie. Soluţiile hardware şi software sunt actuale şi interconectate pentru a limita influenţa umană, fluxul de lucru este etapizat la fiecare nivel, limitând astfel probabilitatea apariţiei erorilor”, a mai spus managerul Medeuropa România. Ce l-a atras pe Bogdan Angheloiu în proiectul clinicilor de radioterapie au fost chiar numeroasele provocări pentru realizarea acestora.

    La această ambiţie se adaugă şi posibilitatea de a îmbunătăţi vieţile pacienţilor. „Rezultatele post-terapeutice pot fi cuantificate şi statistica internaţională dovedeşte că supravieţuirea pacienţilor oncologici la 5 ani este importantă. Spre surprinderea tuturor, serviciile oferite de MedEuropa sunt gratuite pentru pacienţi, fără niciun cost suplimentar, fiind decontate prin Programul Naţional de Oncologie-Subprogramul de radioterapie (cu excepţia stereotaxiei şi a brahiterapiei, servicii disponibile în centrul MedEuropa Bucureşti şi pe care, din păcate, sistemul asigurărilor de stat nu le decontează deocamdată)”, a spus Bogdan Angheloiu.

    Cum se dezvoltă un proiect medical?  Investiţia într-o nouă unitate medicală trebuie să ţină cont de mai multe criterii, printre care să deţină un proiect cu şanse reale de autorizare de către instituţiile din domeniu. După bifarea acestui aspect, şi accesul la personalul medical specializat este o variabilă importantă în decizia de investiţie. În plus, nevoia dintr-o anumită zonă pentru servicii medicale private poate determina începerea sau amânarea unui spital. „Toate etapele sunt dificile, dar în funcţie de locaţie, unele dintre etape pot reprezenta provocări: în unele locuri poate fi imposibil de găsit o echipă de specialişti la standardele dorite, iar relocarea nu este printre opţiunile personalului, iar în alte locuri este anevoios de autorizat de către autorităţile locale, întrucât nu există previziuni de dezvoltare din partea acestora. Există locuri în care două sau mai multe etape se suprapun ca dificultate”, a explicat Bogdan Angheloiu.

    Ce a schimbat pandemia? Criza sanitară a lăsat urme atât în rândul pacienţilor, cât şi în ceea ce-i priveşte pe angajaţi. „Pe de o parte, pacienţii au ajuns să se teamă, dar şi să neglijeze etapele fireşti de diagnosticare şi tratament, iar pe de alta, personalul, în cazul căruia multitudinea de informaţii şi metodele de accesare a acestora au influenţat (câteodată inconştient) productivitatea, atenţia, manualitatea”, a mai spus managerul MedEuropa.

    În cele patru clinici au ajuns astfel mai puţini pacienţi, lucru care a influenţat businessul, dar şi starea de sănătate a celor care s-au adresat ulterior operatorului medical.

    Bogdan Angheloiu, manager general al centrelor de radioterapie MedEuropa: „Cred că acordarea încrederii, astfel încât colegii să poată lua decizii liber şi responsabil, nu ar trebui să lipsească niciunui lider. Colegilor mei le solicit să fie înţelegători, umani cu pacienţii şi să nu le fie teamă să ia decizii, în limitele autorităţii de care dispun.”

    Executivul spune că, în piaţa locală, investiţiile în infrastructura medicală, în special ale operatorilor privaţi, creşterea nivelului de specializare a personalului au adus sistemul românesc de sănătate cu un pas mai aproape de alte state europene.

    „O schimbare benefică (pentru România – n.red.) ar fi introducerea în final a asigurărilor private de sănătate, după adoptarea unui pachet de bază acoperitor. Deşi în ultima perioadă investiţiile în echipamente au devenit importante şi în sistemul de stat, infrastructura veche îşi spune cuvântul în limitarea dezvoltării acestui sistem. Totodată, un dezavantaj îl reprezintă lipsa implementării unitare a criteriilor de performanţă în activitatea medicală”, a concluzionat Bogdan Angheloiu.

     

    Fiecare specialist cu domeniul său, în medicină, dar şi în leadership

    Spirit antreprenorial, aşa cum însuşi afirmă, a avut ocazia să lucreze în cei 15 ani de carieră atât cu antreprenori români, cât şi cu străini. Fără să facă o alegere între cele două categorii, acesta spune că în cazul celor din afara graniţelor a observat mai multă experienţă în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi asumarea unor termene mai apropiate de realitate pentru dezvoltarea unui proiect medical, de exemplu. „Pe de altă parte, este mai dificilă comunicarea iniţială, un detaliu care se reglează în timp”, observă el.

    Dincolo de obstacolele din business, şi în cadrul companiei există provocări, în special în formarea unei echipe. Personalul specializat şi menţinerea oamenilor în echipă sunt cele mai importante aspecte la care se uită Bogdan Angheloiu. „Este oportună abordarea participativă. Mă implic alături de membrii echipelor MedEuropa, ascult şi acord valoare opiniilor lor, îi consider colegi, mai degrabă decât subordonaţi. Găsesc că este eficient în aceeaşi măsură ca un lider să ştie să delege, să fie orientat spre rezultat şi totodată suportiv, să inspire şi să îi motiveze permanent pe cei din jurul său”, a mai adăugat Angheloiu. El precizează că atunci când apar crize în interiorul companiei, întâlnirile cu liderii şi investitorii şi soluţiile găsite împreună ajută la depăşirea momentelor dificile.

    „Cred că acordarea încrederii, astfel încât colegii să poată lua decizii liber şi responsabil, nu ar trebui să lipsească niciunui lider. Colegilor mei le solicit să fie înţelegători, umani cu pacienţii şi să nu le fie teamă să ia decizii, în limitele autorităţii de care dispun”, a precizat managerul MedEuropa România. Lecţia învăţată de Bogdan Angheloiu până acum a fost să delege dintre sarcini şi către oamenii din echipa sa. „Recomand oricărui manager să îşi asume că nu poate învăţa toate detaliile cunoscute de colegii săi, fiecare e specialist în domeniul lui, iar delegarea atribuţiilor este absolut necesară pentru funcţionarea unei organizaţii cu mai mulţi angajaţi”, a explicat Angheloiu. De-a lungul carierei, el a avut mentori şi a beneficiat de experienţa oamenilor din jur, reuşind astfel să progreseze şi să se adapteze noutăţilor din fiecare domeniu.  „Nu am o singură persoană pe care să o pot nominaliza, poate doar tatăl meu, de la care am moştenit aplecarea spre detaliile tehnice, seriozitatea, punctualitatea. Pe parcursul dezvoltării profesionale, am învăţat de la partenerii mei, colegii mei profesionişti în domeniul medical, arhitecţi şi furnizori cu care am colaborat”, a rezumat Bogdan Angheloiu. Sfatul său pentru o persoană la începutul carierei este să lucreze din plăcere, cu dedicare şi responsabilitate.

  • Moare şi boala în cantinele spitalelor. Nereguli grave în 3 spitale bucureştene

    Echipe ale Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) au verificat, marţi, modul în care sunt respectate prevederile legale în 3 dintre spitalele administrate de Primăria Capitalei.

    În urma controalelor întreprinse la blocurile alimentare ale Spitalului de Boli Cronice Sf. Luca, Spitalului Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Prof. Dr. Dan Theodorescu şi Spitalului de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan au fost constatate nereguli importante.

    Comisarii au dat amenzi în valoare totală de 32.000 lei şi au oprit temporar prestarea serviciului până la remedierea deficienţelor în cantinele a două dintre spitale.

    Cel de-al treilea, respectiv cel de chirurgie opro-maxilo-facială, nedispunând de o bucătărie proprie, realizează servirea mesei către pacienţi folosind serviciile unei firme de catering, la care a fost extins controlul şi unde a fost, de asemenea, oprită temporar prestarea serviciului până la remedierea deficienţelor.

    Dintre abaterile constatate, ANPC menţionează:

    – lipsa autorizaţiei de funcţionare sanitar-veterinare pentru bucătăria Spitalului de Pneumoftiziologie Sf Ştefan

    – existenţa în spaţiile de depozitare a unor produse alimentare cu data durabilităţii minimale depăşită

    – unul dintre blocurile alimentare – format din cameră de preparare, magazie, cameră frigorifică – prezenta pereţii cu tencuială căzută, tavanul cu infiltraţii şi pavimetul deteriorate, cu plăci de gresie lipsă, frigidere cu rugină, rafturi şi mobilier depreciate, cu un grad avansat de uzură

    – utilizarea unor oale, tigăi, veselă depreciate, cu uzură avansată

    – utilizarea unor ustensile cu rugină

    – folosirea unui sistem de ventilaţie neigienizat cu prelingerea condensului pe masa de lucru a bucătăriei

    – lipsa verificării metrologice a cântarului din dotarea bucătăriei

    – coloanele de apă şi calorifere din zona bucătăriei prezentau vopsea exfoliată ceea ce determină formarea de rugină

    – utilizarea unor frigidere neigienizate cu prezenţa unor insecte moarte

    – folosirea unei hote din inox neigienizată cu acumulări de grăsime şi arsuri

    – utilizarea unor camere frigorifice (spaţii depozitare) neigienizate.

    „Acţiunile noastre de control sunt dictate de consumatori şi atât! Până la multele teorii ale conspiraţiei, hai să ne dăm în leagănele rupte şi nefinanţate, cu toate că solicitări există de mult, hai să luăm tramvaiul către spital şi, dacă nu ne îmbolnăvim aşa, sigur o facem cum ajungem la destinaţie! Păi, moare şi boala în cantinele verificate de noi astăzi! Păi, moare bacteria şi orice virus în paturile desfundate şi învelite în păturica stră-stră bunicii! Dacă scapă din pat în viaţă, moare boala mâncând din cantinele, <cateringul> din service sau cum s-or numi sursele de mâncare cu destinaţia, culmea, bolnavi! Vizionare plăcută celor care ar trebui să aibă ca prioritate sănătatea şi viaţa consumatorilor! P.S.: Păi, când trebuia să umblăm cu mască şi mănuşi, să stăm la distanţă unii de ceilalţi, care era teama? Că împărţim inegal infecţia din tramvaie sau faptul că, odată ajunşi în spitale, nu inspirăm bacteria şi virusul potrivit?”, spune Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

  • Moare şi boala în cantinele spitalelor. Nereguli grave în 3 spitale bucureştene

    Echipe ale Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) au verificat, marţi, modul în care sunt respectate prevederile legale în 3 dintre spitalele administrate de Primăria Capitalei.

    În urma controalelor întreprinse la blocurile alimentare ale Spitalului de Boli Cronice Sf. Luca, Spitalului Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Prof. Dr. Dan Theodorescu şi Spitalului de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan au fost constatate nereguli importante.

    Comisarii au dat amenzi în valoare totală de 32.000 lei şi au oprit temporar prestarea serviciului până la remedierea deficienţelor în cantinele a două dintre spitale.

    Cel de-al treilea, respectiv cel de chirurgie opro-maxilo-facială, nedispunând de o bucătărie proprie, realizează servirea mesei către pacienţi folosind serviciile unei firme de catering, la care a fost extins controlul şi unde a fost, de asemenea, oprită temporar prestarea serviciului până la remedierea deficienţelor.

    Dintre abaterile constatate, ANPC menţionează:

    – lipsa autorizaţiei de funcţionare sanitar-veterinare pentru bucătăria Spitalului de Pneumoftiziologie Sf Ştefan

    – existenţa în spaţiile de depozitare a unor produse alimentare cu data durabilităţii minimale depăşită

    – unul dintre blocurile alimentare – format din cameră de preparare, magazie, cameră frigorifică – prezenta pereţii cu tencuială căzută, tavanul cu infiltraţii şi pavimetul deteriorate, cu plăci de gresie lipsă, frigidere cu rugină, rafturi şi mobilier depreciate, cu un grad avansat de uzură

    – utilizarea unor oale, tigăi, veselă depreciate, cu uzură avansată

    – utilizarea unor ustensile cu rugină

    – folosirea unui sistem de ventilaţie neigienizat cu prelingerea condensului pe masa de lucru a bucătăriei

    – lipsa verificării metrologice a cântarului din dotarea bucătăriei

    – coloanele de apă şi calorifere din zona bucătăriei prezentau vopsea exfoliată ceea ce determină formarea de rugină

    – utilizarea unor frigidere neigienizate cu prezenţa unor insecte moarte

    – folosirea unei hote din inox neigienizată cu acumulări de grăsime şi arsuri

    – utilizarea unor camere frigorifice (spaţii depozitare) neigienizate.

    „Acţiunile noastre de control sunt dictate de consumatori şi atât! Până la multele teorii ale conspiraţiei, hai să ne dăm în leagănele rupte şi nefinanţate, cu toate că solicitări există de mult, hai să luăm tramvaiul către spital şi, dacă nu ne îmbolnăvim aşa, sigur o facem cum ajungem la destinaţie! Păi, moare şi boala în cantinele verificate de noi astăzi! Păi, moare bacteria şi orice virus în paturile desfundate şi învelite în păturica stră-stră bunicii! Dacă scapă din pat în viaţă, moare boala mâncând din cantinele, <cateringul> din service sau cum s-or numi sursele de mâncare cu destinaţia, culmea, bolnavi! Vizionare plăcută celor care ar trebui să aibă ca prioritate sănătatea şi viaţa consumatorilor! P.S.: Păi, când trebuia să umblăm cu mască şi mănuşi, să stăm la distanţă unii de ceilalţi, care era teama? Că împărţim inegal infecţia din tramvaie sau faptul că, odată ajunşi în spitale, nu inspirăm bacteria şi virusul potrivit?”, spune Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

  • Ce spune Rafila despre faptul că pentru mesele pacienţilor se dau doar 11 lei pe zi

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, se declară convins că se vor găsi rapid soluţii pentru creşterea normei de hrană pentru pacienţii din spitale, dar atrage atenţia că situaţia economică este „foarte dificilă”. 

    Răspunzând la o întrebare, Rafila a precizat, marţi, că a vorbit despre acest subiect cu Casa de Asigurări, în urmă cu o lună.

    „Sunt convins că vom găsi rapid o soluţie pentru pacienţii obişnuiţi. Suma de 20 de lei reprezintă o creştere semnificativă faţă de suma de 11 lei care există în momentul de faţă”, a afirmat ministrul.

    Potrivit acestuia, managerii spitalelor pot suplimenta această sumă în funcţie de fondurile disponibile.

    „Totuşi, trebuie să ne gândim că ne aflăm într-o situaţie foarte dificilă din punct de vedere economic. Cresc foarte mult cheltuielile cu utilităţile şi atunci probabil că spaţiul pe care îl au managerii ca să suplimenteze hrana pacienţilor este foarte mic sau nu există şi atunci trebuie să găsim o soluţie. Am făcut deja o simulare să vedem care sunt cifrele, câte internări sunt, cât durează, care ar putea fi costurile, astfel încât să putem să ajungem la 20 de lei pentru pacienţii standard”, a spus Rafila.

    Managerul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Beatrice Mahler, spune că din cei 11 lei, cât este norma de hrană în spitale, trebuie asigurate trei mese pe zi. „Pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu, repetitiv, sărac în vitamine”, susţine medicul.

    Managerul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Beatrice Mahler, arăta, într-o postare pe pagina de Facebook a spitalului, că mâncarea din spital rămâne un subiect veşnic de actualitate, pentru că fără o alimentaţie corespunzătoare pacientul nu se poate face bine.

    „În spital din cei 11 lei normă de hrană pentru un pacient, regim comun, trebuiesc asigurate 3 mese/zi. Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul, adică pacientul să îşi aleagă meniul dintr-o varietate de preparate. În România, în spitalul public, pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu (11 lei / 3 mese), repetitiv, sărac în vitamine, iar desertul este un răsfăţ de care are parte uneori, foarte rar, pacientul cu tuberculoză”, se arăta în postare.

    Confrom acesteia, în 2021, suma alocată pentru un bolnav a crescut cu un leu, de la 10 la 11 lei.

    „E greu, nu mă plâng, dar nu pot să nu mă gândesc cu înfrigurare la GREUL care urmează…Alimentele se scumpesc de la o săptămână la alta, de la pâine, la legume, la carne…cred că fiecare am constant că suma pe care o necesită achiziţia de alimente în familie a crescut pentru aceeaşi cantitate. În spital în scurt timp furnizorii care au acorduri cadru încheiate pentru alimente, vor renunţa la acestea, pentru că preţurile din acord nu mai permit furnizarea alimentelor. Sigur, am mai trecut prin astfel de momente la începutul pandemiei când preţurile la materiale sanitate au crescut atât de mult încât furnizorii au refuzat livrarea…şi este o reacţie normală… dar mă întreb ce vom face în spitale atunci? Cum va arăta masa unui pacient, dacă azi când încă livrarea se face la preţurile vechi, calitatea şi diversitatea alimentelor lasă mult de dorit?”, mai spunea magagerul institutului.

  • Oficial ucrainean: 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, lovite de rachetele ruseşti

    Un oficial ucrainean a declarat că rachetele trase de armată rusă au lovit 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, anunţă Sky News.

    Mykhailo Podoliyak, un consilier al preşedintelui ucrainean, i-a numit pe ruşi „barbarii secolului 21” într-un mesaj public.

    El susţine că trupele din Rusia au avariat sau distrus 202 şcoli şi 34 de spitale într-un atac violent început în urmă cu 12 zile.

    De asemenea, 1.500 de clădiri rezidenţiale au fost lovite şi sute de aşezări sunt „lipsite de lumină, apă şi încălzire”.

    „Armata rusă nu ştie cum să lupte împotriva altei armate. Dar este bună la ucis civili”, a precizat Mykhailo Podoliyak.

  • Cum ajung operatorii privaţi în curtea spitalelor publice? Spaţiu pentru RMN şi CT din Spitalul Colentina, scos la licitaţie

    Administraţia Spitalelor din Bucureşti (ASSMB) a scos la licitaţie publică un spaţiu de 390 mp din pavilionul H al Spitalului Colentina, care va fi folosit ca centru de imagistică pentru investigaţiile de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) sau computer tomograf (CT), potrivit unui anunţ al instituţiei.

    „Spaţiul dat spre închiriere este racordat la utilităţi şi are ca destinaţie desfăşurarea activităţilor medicale”, se arată în anunţul ASSMB.

    Managerul Spitalului Colentina nu a putut fi contactat până la transmiterea acestei ştiri pentru a preciza de ce este nevoie de închirierea acelui spaţiu pentru o entitate privată.

    Bugetul de venituri al Spitalului Colentina în anul 2021 a depăşit 430 mil. lei, potrivit unui document de pe site-ul unităţii din Capitală. Spitalul este în subordinea ASSMB.

    În România, echipamentele RMN (rezonanţă magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf) lipsesc din multe spitale de stat, în contextul în care, din datele autorităţilor, în total sunt 385 de CT-uri, dintre care doar jumătate sunt în unităţile statului.

    În acest context, lista de aşteptare pentru investigaţii RMN sau CT se întinde pe câteva luni de zile, iar pacienţii care nu mai pot aştepta pentru un diagnostic, dar nu reprezintă nici urgenţe medicale, nu au altă variantă decât să plătească din buzunarul propriu investigaţia, la privat.

    „Am sunat la cel puţin zece clinici pentru a-mi face programare la verificat pălmânii, că încă tuşesc, deşi nu mai am COVID şi mi-au zis că nu pot merge la CT sau alte analize decât la recomandarea medicului şi consultaţia la privat e 300 de lei”, spune o pacientă din Bucureşti.

    Iar ZF a scris despre faptul că pacienţii care vor să facă un computer tomograf la plămâni pot aştepta şi două luni pentru primul loc cu bilet de trimitere.

    Pe fondul lipsei de investiţii din partea spitalelor publice în aparatură RMN sau CT, s-au dezvoltat afacerile operatorilor privaţi, care au găsit o nişă de dezvoltare în jurul marilor spitale de stat sau chiar în curtea acestora.

  • Deputat USR: 6.683 zile s-a aflat PSD la guvernare din 1990. A construit zero spitale

    „6.683 zile s-a aflat PSD la guvernare, în mod direct, din 1990 şi până astăzi. Câte spitale a construit? Zero. Pentru că nu ştie să construiască spitale, PSD aruncă cu fumigene”, transmite Bogdan Rodeanu.

    El afirmă că, în 2021, USR a reuşit să obţină 1.7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin PNRR pentru construcţia de spitale.

    „25 de spitale publice, care vor beneficia de o infrastructură nouă. A trebuit să convingem Comisia Europeană că avem capacitatea să construim, după 30 ani, spitale, în condiţiile în care PSD a construit zero. Ministrul Rafila susţine că a găsit în PNRR un buget care prevede 5 milioane de euro pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Investiţii în Sănătate şi de cinci ori mai mulţi bani prevăzuţi pentru consultanţă în instituţie. Ce se întâmplă în mod real? Comisia Europeană şi-a pus întrebarea: dacă obţineţi 1.7 miliarde de euro din PNRR pentru spitale, cine le construieşte?”, conchide Rodeanu.

    Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a susţinut, marţi seara, la Antena 3, că a găsit în PNRR un buget care prevede 5 milioane de euro pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Investiţii în Sănătate şi de cinci ori mai mulţi bani prevăzuţi pentru consultanţă la această instituţie.

  • Rafila, despre evoluţia pandemiei: situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează

    Declaraţia a fost făcută în cadrul şedinţei de Guvern, în momentul în care ministrul Alexandru Rafila a răspuns unei întrebări a premierului Nicolae Ciucă.

    „Sigur că situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează. Dacă vreţi, în primul rând numărul de infectări de persoane infectate care sunt internate în spital nu a crescut foarte mult. Ieri au fost doar 200 de cazuri internate în spital, la cele 40.000 de persoane infectate. Astăzi, la 36.000 de persoane infectate, circa 450 au fost internate în spital, iar creşterile la terapie intensivă nu sunt mari, în jur de 30-40 de cazuri pe zi, ceea ce în mod evident nu pune probleme în asigurarea asistenţei medicale”, a explicat Alexandru Rafila.

    Ministrul a mai spus că sistemul sanitar este în continuare pregătit să facă faţă situaţiei. Estimările arată că în următoarele zile în România ar putea fi un număr constant de infectări, pentru ca peste o perioadă scurtă de timp acesta să scadă.

  • Cum adânceşte ministrul Sănătăţii neîncrederea în sistemul sanitar pe care îl conduce: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, atât cât ne permit dotările din spitale”

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a pornit un tur de spitale în Bucureşti şi în ţară, bifând iniţial vizite la două unităţi în care au fost în 2021 incendii – Matei Balş în Capitală şi Spitalul de boli infecţioase în Constanţa.

    Astăzi, oficialul a ajuns la Constanţa, unde, alături de şefa Spitalului de Boli infecţioase, Claudia Cambrea, şi de primarul oraşului, Vergil Chiţac, a susţinut redeschiderea unităţii care a luat foc în octombrie 2021, deşi în urma evaluării instituţiilor abilitate, concluzia a fost că spitalul nu corespunde regulilor de siguranţă. Spitalul de boli infecţioase din Constanţa a rămas închis de la începutul lui octombrie 2021, cand a fost incendiul.

    O declaraţie care frapează a ministrului Sănătăţii în vizita de la Constanţa este însă următoarea: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, categoric, în măsura în care dotările actuale din România în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească permit acest lucru. Încercăm în măsura cea mai mare să asigurăm pacienţilor siguranţă, dar trebuie să ţinem cont de infrastructura pe care o avem în acest moment. Sigur că ne dorim spitale noi. Problema este că avem o pandemie, trebuie să tratăm sute, mii de pacienţi, trebuie să îi salvăm”, a spus Alexandru Rafila.

    Astfel, mesajul transmis de însuşi ministrul Sănătăţii, cu alte cuvinte, spune cam aşa: vă tratăm cu ce avem. Asta în condiţiile în care în sistemul sanitar românesc nu s-a investit nimic în ultimii ani şi Sănătatea a fost un rezervor nesecat de scurgere de bani în buzunarele miniştrilor, managerilor, şefilor de secţii.

    Cu valul 5 generat de varianta Omicron care creşte ca un bulgăre de zăpadă în România şi cu ameninţarea aglomerării spitalelor, ministrul Sănătăţii susţine „forţarea” deschiderii unui spital declarant neconform, în care şi-au pierdut viaţa şapte (7) oameni, lucru pentru care nu s-a făcut nimeni vinovat.

    Când chiar ministrul Sănătăţii pune semnul egal între siguranţa pacienţilor şi infrastructura din spitale, în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, cum mai poate veni un bolnav cu încredere într-o unitate medicală?

    Când după trei incendii mari nu este nicio concluzie, niciun vinovat, cum putem vorbi de încredere în autorităţi?

    Chiar şeful Sănătăţii mai spune că unitatea medicală a fost evaluată, iar concluzia a fost că spitalul nu corespunde unor standarde de reluare a activităţii în condiţii desiguranţă. Alexandru Rafila propune o soluţie tranzitorie prin care spitalul să îşi poată relua activitatea.

    În plus, Claudia Cambrea, anterior director medical al spitalului din Constanţa, în prezent managerul unităţii, spune că în ultimele trei luni de când are spitalul închis a avut discuţii cu proiectanţi, cu experţi, adăugând că „acest lucru este foarte greu pentru un medic – să înţeleagă un altfel de limbaj”.

    Dincolo de faptul că discuţiile sunt tardive pentru cel puţin 7 de pacienţi care au murit în incendiu, însăşi şefa spitalului se declară depăşită de situaţia pe care trebuia să o aibă în vedere înainte de tragedie.

    Şi, ca un paradox, ministrul Sănătăţii s-a înghesuit într-un spaţiu închis cu jurnaliştii prezenţi la conferinţă, în plină pandemie, lucru sesizat chiar de oameni, în comentarii pe pagina de facebook a ministerului Sănătăţii. De precizat este însă că atât oficialii, cât şi jurnaliştii au purtat mască, în mare parte chirurgicală. Nu putea fi organizat însă un spaţiu adecvat pentru o conferinţă anunţată de cel puţin o zi?