Tag: speranta

  • O afacere românească de succes. Cum reuşesc doi fraţi din Piteşti să facă 50 mil. lei

    „Anul acesta am mai deschis o staţie, pe drumul spre Curtea de Argeş, şi suntem în continuare în dezvoltare“, spune Dan Ungureanu, unul dintre acţionarii companiei. El spune că GPL-ul, care se găseşte în staţiile adminis­trate de companie, este un combustibil tot mai căutat, ţinând cont că are preţuri la jumătate faţă de carburanţii clasici.

    Un litru de GPL costă circa 2,4 lei, în condiţiile în care unul de benzină este 5,15 lei/litru, iar unul de motorină costă 5,21 lei/litru, potrivit datelor Rompetrol aferente staţiei Mihai Bravu. Anul trecut, Pro Speranţa a vândut aproape şapte milioane de litri de GPL, în vreme ce vânzările de benzină şi motorină sunt de 7,2 milioane de litri anual. Astfel, GPL-ul generează vânzări anuale de 16,8 milioane de lei, iar benzina şi motorina aduc în medie 37 de milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de companie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O afacere românească de succes. Cum reuşesc doi fraţi din Piteşti să facă 50 mil. lei

    „Anul acesta am mai deschis o staţie, pe drumul spre Curtea de Argeş, şi suntem în continuare în dezvoltare“, spune Dan Ungureanu, unul dintre acţionarii companiei. El spune că GPL-ul, care se găseşte în staţiile adminis­trate de companie, este un combustibil tot mai căutat, ţinând cont că are preţuri la jumătate faţă de carburanţii clasici.

    Un litru de GPL costă circa 2,4 lei, în condiţiile în care unul de benzină este 5,15 lei/litru, iar unul de motorină costă 5,21 lei/litru, potrivit datelor Rompetrol aferente staţiei Mihai Bravu. Anul trecut, Pro Speranţa a vândut aproape şapte milioane de litri de GPL, în vreme ce vânzările de benzină şi motorină sunt de 7,2 milioane de litri anual. Astfel, GPL-ul generează vânzări anuale de 16,8 milioane de lei, iar benzina şi motorina aduc în medie 37 de milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de companie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oferta bombă cu care Telekom chiar speră să răvăşească piaţa

    – opţiune care practic face ca principalul diferenţiator între planurile tarifare să devină smartphone-ul achiziţionat şi preţul acestuia.
     
    “Opţiunea Net nelimitat presupune internet de mare viteză, fără limitare, la viteze 4G fără limită de trafic, şi fără cost adiţional”, conform datelor furnizate de agenţii de vânzări din magazine şi din call-centere. “Opţiunea se activează automat şi este disponibilă la toate planurile tarifare din portofoliul Telekom : Mobil 7, Mobil 7 fără telefon,10,12,13,15,17,20, şi Mobil 25”.
     
    Practic, cu un abonament de 7 euro un client al Telekom va avea acces nelimitat la internet – o ofertă fără precedent în acest moment pe piaţa locală, care creşte din nou tensiunea pe piaţă, după o perioadă în care din industrie lipsiseră asemenea mutări şoc. Dacă utilizatorii au şi servicii fixe de la Telekom, preţul abonamentului scade cu 2 euro pe lună, ceea ce înseamnă că preţul minim pentru a avea acces gratuit nelimitat la servicii de internet 4G scade la 5 euro.
     
    Oferta din România aduce aminte de mutările şoc similare făcute de grupul german Deutsche Telekom pe piaţa din SUA.
     
  • Povestea tânărului care a inventat un nou sport care se bucură de un mare succes – FOTO

    Tânărului de 20 de ani i-a venit ideea în timp ce explora apele din jurul insulelor greceşti. “Am fost uimit de cât de clară era apa, dar îmi lipseau viteza şi adrenalina pe care le dă schiul nautic”, a povestit Sivertsen celor de la Daily Mail.

    Prin urmare, el a conceput un dispozitiv care să permită un soi de schi subacvatic: e vorba de o placă dotată cu două aripi ce permite scufundarea atunci când e trasă de o barcă.

    Preţul pentru o placă de subwing pleacă de la 450 de dolari, dar există şi modele din fibră de carbon ce pot ajunge şi la 900 de dolari.

    Sportul în sine s-a dovedit extrem de popular, numeroase publicaţii de renume precum The Wall Street Journal sau Euronews relatând povestea lui Simon Sivertsen.

  • De ce ultimele alegeri reprezintă o victorie amară pentru Angela Merkel

    Adresându-se celor din partidul său, Merkel a recunoscut că ultimii patru ani au fost dificili. Cu toate acestea, partidul a reuşit să obţină rezultatul dorit: au câştigat alegerile. Dar povestea acestor alegeri nu aparţine Uniunii Creştin-Democrate (CDU), ci unui partid care a reuşit ce nu mai reuşise nimeni de la al doilea război mondial încoace. Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat 13% din voturi, fiind primul partid de extremă dreapta care intră în parlamentul german în ultimii 60 de ani. ”Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliţie împotriva noastră“, a transmis Angela Merkel, după ce formaţiunea pe care o conduce a obţinut 32% în scrutinul legislativ.

    Alegerile au mai adus o noutate: pentru prima oară din 1950 încoace, şase partide au intrat în parlament, în vreme ce principalele două forţe politice – CDU şi SPD (Partidul Social-Democrat, condus de fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz) – au obţinut rezultate dezamăgitoare.

    Este destul de clar că alegerile nu au avut legătură cu economia – dacă ar fi avut, cele două partide care au condus Germania în ultimii patru ani ar fi trebuit să câştige detaşat. Economia Germaniei merge bine, PIB-ul creşte an de an, şomajul este la un nivel extrem de scăzut, iar încasările de taxe depăşesc cheltuielile bugetare.

    Cinci milioane de germani erau şomeri când Angela Merkel a devenit cancelar, în septembrie 2005, cei mai mulţi de la marea criză economică din anii 1930. însă, în timpul mandatelor Angelei Merkel, şomajul a scăzut puternic. Costurile forţei de muncă au crescut într-un ritm mai puţin intens în Germania decât în multe alte economii avansate, stimulând competitivitatea. Această situaţie a adus exporturile germane până la nivelul de 46% din Produsul Intern Brut, procent de patru ori mai mare decât în Statele Unite. Iar valoarea scăzută a monedei euro a făcut firmele germane şi mai competitive.

    ”În timpul mandatelor cancelarului Angela Merkel, economia Germaniei s-a transformat dintr-una dintre cele mai vulnerabile din Europa într-o superputere economică. în pofida unor efecte ale crizei financiare globale şi ale crizei zonei euro, venitul pe cap de locuitor în Germania a crescut mult comparativ cu cel al partenerilor europeni“, comentează Tom Fairless într-un articol publicat de The Wall Street Journal sub titlul ”Provocări pentru economia Germaniei: după o relansare puternică în timpul mandatelor Angelei Merkel, economia este vulnerabilă în faţa schimbărilor globale“.

    SCHIMBĂRI ÎN PEISAJUL POLITIC

    După aflarea rezultatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat intenţia de a trece în opoziţie. însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia sa, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale. Mai exact, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opţiune decât să treacă în opoziţie ”pentru a apăra democraţia de cei care exprimă dubii asupra ei şi o atacă“. Răspunsul cancelarului a venit prompt: ”Am auzit anunţul SPD, dar, totuşi, trebuie să menţinem contactele. Cred că toate partidele au responsabilitatea de a se asigura că vom avea un guvern stabil“, a afirmat Merkel.

    Aşa cum era de aşteptat, rezultatul alegerilor a influenţat şi moneda unică: euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari. ”Investitorii vor urmări anunţurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativa pentru Germania nu este doar naţionalistă, ci este şi împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură“, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant al Asia FX şi Barclays Bank.

    Succesul partidului Alternativa pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care au votat cu AfD să fie recâştigaţi de formaţiunile moderate. ”Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de dificilă, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale“, a afirmat Angela Merkel. întrebată dacă politicile Berlinului vor fi afectate de reprezentanţii pe care formaţiunea eurosceptică şi xenofobă AfD îi va avea în Bundestag, ea a declarat că partidele care sunt capabile să formeze coaliţii vor căuta soluţii: ”Sigur că există disensiuni, dar AfD nu va avea nicio influenţă“, a mai spus Merkel.

    Oamenii de rând sunt însă speriaţi de rezultatul partidului extremist: ”Sunt ca naziştii lui Hitler“, a declarat un votant celor de la BBC. ”M-am născut în 1939 şi sunt un copil al războiului. Am crescut în ruine şi acum văd ce se întâmplă – sunt nişte criminali. Am votat mereu CDU şi o vreau la putere pe Angela Merkel.“ După anunţarea rezultatelor, oponenţii AfD au ieşit pe străzile mai multor oraşe din Germania, inclusiv Berlin, pentru a protesta faţă de succesul partidului. Peste 700 de persoane s-au strâns, duminică seara, în zona Alexanderplatz din Berlin, iar protestatarii au strigat sloganuri precum: ”Rasismul nu este o alternativă“, ”AfD este o grupare de rasişti“, ”Naziştii afară“, ”Tot Berlinul urăşte AfD“. Proteste spontane au avut loc şi în alte oraşe, precum Köln, Hamburg, Frankfurt, München sau Leipzig. La Köln s-au strâns aproximativ 400 de manifestanţi care au plecat în marş pe străzi purtând un banner pe care scria: ”Cine tace este complice“.

    O reacţie extrem de virulentă a venit şi din partea lui Pierre Moscovici, comisarul UE pentru afaceri economice, care s-a declarat şocat de rezultatul obţinut de formaţiunea de extremă dreapta în scrutinul parlamentar german. ”Ajungerea formaţiunii Alternativa pentru Germania în Bundestag este un şoc şi generează dubii în societatea germană. Democraţia germană este puternică acum, situaţia nu se poate compara cu cea din 1933“, a declarat Moscovici.

    CE ESTE AFD ŞI CINE ÎL REPREZINTĂ?

    Fondat în 2013 ca un partid eurosceptic, AfD şi-a schimbat în mod subtanţial discursul către imigraţie şi islam. Liderii partidului au făcut declaraţii radicale în timpul campaniei, ridicând semne de întrebare referitor la doctrina organizaţiei.
    AfD se află în aceeaşi familie politică ca Frontul Naţional din Franţa sau Partidul Libertăţii din Olanda, condus de controversatul Geert Wilders. Chiar şi Nigel Farage, fost lider al Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP), a participat la campania celor de la AfD.

    Chiar dacă există de doar patru ani, partidul a trecut prin mai multe schimbări la vârf; cei mai cunoscuţi lideri sunt Alice Weidel, Alexander Gauland şi Frauke Petry. Cea din urmă a surprins însă pe toată lumea a doua zi după alegeri, anunţând că se retrage din partid. Frauke Petry, copreşedinte al AfD, şi-a motivat decizia afirmând că în interiorul partidului există diferenţe mari de opinie. în ultimele luni, Petry a fost tot mai marginalizată de ceilalţi lideri ai partidului.

    Cu toate acestea, în Saxonia, regiunea de origine a lui Petry, AfD a avut un success deosebit, iar ea şi-a asigurat un mandat de parlamentar. Petry a afirmat că vrea să pregătească partidul pentru a fi capabil să guverneze din 2021, însă majoritatea liderilor AfD au afirmat clar că prioritatea lor este să rămână în opoziţie şi să acţioneze fără limite din această postură. ”Un partid anarhic poate avea succes în opoziţie, însă nu poate fi credibil în ochii alegătorilor pentru a guverna“, a declarant Petry în cadrul unei conferinţe de presă.

    Alexander Gauland, un avocat în vârstă de 76 de ani, este un lider care a intrat în atenţia publicului după un comentariu rasist la adresa fotbalistului de culoare Jerome Boateng. ”Toată lumea îl place ca fotbalist, dar nu ar vrea să îl aibă ca vecin“, a spus Gauland.

    Succesul celor de la AfD a venit ca urmare a modului în care ei au contestat decizia cancelarului Merkel de a permite accesul a peste 1,3 milioane de imigranţi şi refugiaţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, începând cu anul 2015. AfD a întărit teama unora vizavi de islam, cerând chiar o comisie care să ancheteze dacă Angela Merkel a încălcat legea.

    Începând cu 2015, aşadar, AfD a transformat problema imigranţilor în tema centrală a platformei partidului. Subiectul a avut un mare succes mai ales în estul Germaniei, în fostul RDG, chiar dacă majoritatea celor intraţi în ţară s-au stabilit în partea vestică.

    AfD a cerut reintroducerea controlului la graniţe şi închiderea acestora pentru cei aflaţi în afara Uniunii Europene. Frauke Petry a declarat chiar că poliţia ar trebui să aibă dreptul de a îi împuşca pe cei care încearcă să intre ilegal în ţară.

    CE URMEAZĂ PENTRU GERMANIA?

    Dacă SPD va continua să refuze negocierile, partidul Angelei Merkel va trebui să încerce formarea unei coaliţii guvernamentale cu alte partide mai mici. Prin urmare, sunt şanse mari ca Germania să fie condusă în următorii ani de o coaliţie ”Jamaica“, numită după culorile prezente pe siglele partidelor implicate: negru de la CDU, galben de la partidul liberal FDP şi Partidul Verzilor.

    Este o coaliţie inedită şi mai ales una care nu a mai fost testată. Există o înţelegere între aceste partide la nivel local, în regiunea Schleswig-Holstein, dar trecerea la nivel naţional va aduce numeroase obstacole.

    Chiar dacă alegerile din septembrie au generat un spectru politic pe care puţini îl anticipaseră, semnalul transmis către restul Europei este unul pozitiv. Este adevărat că AfD a reuşit să intre în parlament, dar victoria a revenit uneia dintre cele mai vocale susţinătoare a construcţiei europene. Alegerile din Franţa au dat semnalul că mişcările eurosceptice nu au încă forţa de a ameninţa Uniunea, iar cele din Germania au confirmat acest lucru.

  • Daniel Zamfir: ROBOR-ul nu putea să crească atât de repede fără ca BNR să permită lucrul acesta

    ”Mie îmi e foarte clar că ROBOR-ul nu putea să crească atât de repede în această perioadă fără ca BNR să permită lucrul acesta. Eu sper ca astăzi (marţi – n.r.), după discuţiile care au avut loc la Banca naţională, lucrurile să se calmeze şi să reintre în normal. Nu cred că este o foame aşa de mare de lichiditate pe piaţă ca ROBOR-ul să ajungă, spuneam , într-un termen atât de scurt la un asemenea nivel. Sigur că veniturile suplimentare din accize au fost mâncate de creşterea dobânzilor”, a declarat senatorul Daniel Zamfir.

    El s-a arătat ”îngrijorat” de ultimele declaraţii ale consilierului lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Adrian Vasilescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariu pe export

    Opt fermieri, cu vârsta de până în 45 de ani, au mizat pe cartea antreprenoriatului şi au renunţat la statutul de angajaţi la Bucureşti şi Iaşi; ulterior, s-a mai alăturat un alt fermier, astfel încât numărul lor a ajuns la nouă. S-au asociat anul trecut şi cultivă acum nouă plantaţii de cătină certificate ecologic sau în proces de obţinere a acestui certificat. Plantaţiile sunt răspândite în mai multe judeţe din România, localizate în zone neinundabile şi fertile. Împreună, acestea alcătuiesc cea mai mare cultură de cătină ecologică din România, totalizând o suprafaţă de peste 80 de hectare. „Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această cooperativă, pentru că legea cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat toată legislaţia şi, cu ajutorul unor avocaţi, după şase luni de dezbatere, am reuşit să finalizăm actele de înfiinţare”, a declarat Mădălina Giurescu, membru fondator al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

    Suprafeţele deţinute de Cooperativă se găsesc în Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad şi Călăraşi; conform fondatoarei, Cooperativa Bio Cătina deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în timp ce restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de la 5 la 30 ha. Cooperativa primeşte din ce în ce mai multe cereri de aderare, iar în acest ritm, Giurescu estimează că până la finele lui 2018 suprafeţele cultivate vor însuma 200 ha, dublu faţă de anul acesta. „Este important să creştem, pentru că astfel obţinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori şi, deci, condiţii comerciale mult mai avantajoase. Una este să negociezi vânzarea unui TIR cu marfă şi alta este să negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul şi constanţa în calitate atrag cu totul alte condiţii comerciale”, explică reprezentanta asociaţiei.

    În ceea ce ţine de estimările financiare, fondatoarea ţine să precizeze că recoltarea nu s-a încheiat încă, iar cantitatea de cătină obţinută diferă de la o fermă la alta în funcţie de anul plantaţiei. Mai mult, anul acesta a fost unul dificil pentru fructe, iar cătina din diferite zone geografice ale ţării a fost afectată de îngheţul din luna martie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să între pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. „Condiţia este să ai capabilităţi de păstrare în condiţii adecvate, iar pentru cătină asta înseamnă camere frigorifice la -20 grade sau uscătoare de mari dimensiuni pentru deshidratare”, adaugă fondatoarea asociaţiei.

    În acest an, întreaga producţie a cooperativei pleacă mai cu seamă spre ţări scandinave; urmează negocierile cu clienţi interesaţi din piaţa asiatică, dar şi din Germania, Ungaria, şi alte ţări. „Piaţa din Europa este importantă şi ea, însă presiunea pe preţ este un impediment important”, spune Giurescu, care argumentează că preţul pe piaţa europeană este de aproximativ 2.000 de euro pe tona de cătină. „Scopul nostru este să dezvoltăm pieţe noi. Ne gândim ca în viitor să ne dezvoltăm şi în zona de procesare, eventual prin atragerea de fonduri europene, completate de investiţii proprii. Astfel, vom putea aduce o valoare adăugată mai mare membrilor asociaţiei, prin preluarea întregii lor producţii de cătină la un preţ mai mare, care să le ofere o profitabilitate mai bună”, detaliază Mădălina Giurescu planurile de viitor ale cooperativei.

    Investiţia totală în cultura de cătină, la nivelul tuturor membrilor fondatori, depăşeşte 800.000 de euro, iar fermierii speră să-şi amortizeze investiţia după cea de-a treia recoltă, în 2020. În legătură cu acest aspect, Giurescu ţine să precizeze: „Aş dori să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa.” În primul rând, explică ea, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro, pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente etc., fără de care investiţia în cultura propriu-zisă nu are rost. „Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic, de aproximativ 5.000 euro pe hectar”, spune fondatoarea. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide; astfel, prin tăierea ramurilor se obţine o recoltă o dată la doi ani ori se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Aşadar, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. „Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică”, adaugă Giurescu.

  • China: Un eventual război în Peninsula Coreea nu ar avea niciun câştigător

    Afirmaţiile au fost făcute de către Lu Kang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Beijing. Comentariile acestuia vin la câteva ore după ce ministrul nord-coreean de Externe a afirmat că Donald Trump a declarat război Coreei de Nord şi că Phenianul îşi rezervă dreptul să adopte contramăsuri.

    Lu Kang a precizat că Beijingul speră că politicienii americani şi nord-coreeni realizează că rezolvarea crizei prin mijloace militare nu reprezintă o soluţie viabilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel îl îndeamnă din nou pe Martin Schulz să accepte negocieri pentru prelungirea coaliţiei

    După aflarea rezulatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat duminică seară intenţia de a trece în opoziţie. Însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia privind trecerea în opoziţie, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale.

    Luni, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opţiune decât să treacă în opoziţie “pentru a apăra democraţia de cei care exprimă dubii asupra ei şi o atacă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă speranţă pentru cei cu credite la bănci. Cinci bănci mari din România s-au aliat pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme ale clienţilor

    „Băncile semnatare – Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank – şi-au propus ca prin lansarea codului, după o perioadă de discuţii publice intense şi uneori controversate privind situaţiile debitorilor consumatori aflaţi în situaţii dificile, să evidenţieze măsurile pe care deja le adoptă şi pe care le au în vedere şi în viitor, precum şi angajamentul asumat de a trata cu toată seriozitatea clienţii aflaţi în reală dificultate”, se arată în declaraţia oficială.

    „De-a lungul timpului, instituţiile de credit au dezvoltat şi propus soluţii debitorilor consumatori aflaţi în astfel de situaţii dificile. Unele dintre aceste soluţii sunt cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute. Tocmai de aceea, semnatarii Codului de bune practici consideră că este benefic pentru relaţiile dintre consumatori şi instituţii de credit să existe o comunicare proactivă asupra existenţei unor astfel de posibile soluţii în cazul apariţiei unor situaţii dificile”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro