Tag: spaţii

  • CDC: Coronavirusul se poate răspândi “în anumite cazuri” şi prin aer, prin particule care “pot pluti până la câteva ore în spaţiile închise neaerisite”

    Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) şi-au revizuit ghidul privind coronavirus luni.

    CDC a citat rapoarte publicate care demonstrează „circumstanţe limitate, neobişnuite” în care persoanele cu virusul au infectat pe alţii care se aflau la mai mare de 1,5 metri distanţă.

    Agenţia a adăugat că este „mult mai frecvent” ca virusul să se răspândească prin picături respiratorii mai mari, care sunt produse atunci când cineva tuşeşte, cântă, vorbeşte.
    CDC a admiscă uneori virusul se poate răspândi prin particule aeropurtate care pot „rămâne în aer de la câteva minute până la ore” şi în rândul persoanelor aflate la o distanţă mai mare de 1,5 metri, relatează CBCS.

    CDC a citat rapoarte publicate care demonstrează „circumstanţe limitate, mai puţin frecvente, în care persoanele cu COVID-19 au infectat pe alţii care se aflau la mai mult de 1,5 metri sau la scurt timp după ce persoana COVID-19 pozitivă a părăsit o zonă”.

    „În aceste cazuri, transmiterea a avut loc în spaţii închise şi puţin ventilate care implicau deseori activităţi cum ar fi cântatul sau exerciţiile fizice”, a spus CDC într-un comunicat.
    „Astfel de medii şi activităţi pot contribui la acumularea de particule purtătoare de virus”.
    Agenţia a adăugat că este „mult mai frecvent” ca virusul să se răspândească prin picături respiratorii mai mari, care sunt produse atunci când cineva tuşeşte, cântă, vorbeşte sau respiră. Oamenii sunt infectaţi prin astfel de picături, mai ales atunci când sunt în contact strâns cu o persoană infectată, a spus CDC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CDC: Coronavirusul se poate răspândi “în anumite cazuri” şi prin aer, prin particule care “pot pluti până la câteva ore în spaţiile închise neaerisite”

    Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) şi-au revizuit ghidul privind coronavirus luni.

    CDC a citat rapoarte publicate care demonstrează „circumstanţe limitate, neobişnuite” în care persoanele cu virusul au infectat pe alţii care se aflau la mai mare de 1,5 metri distanţă.

    Agenţia a adăugat că este „mult mai frecvent” ca virusul să se răspândească prin picături respiratorii mai mari, care sunt produse atunci când cineva tuşeşte, cântă, vorbeşte.
    CDC a admiscă uneori virusul se poate răspândi prin particule aeropurtate care pot „rămâne în aer de la câteva minute până la ore” şi în rândul persoanelor aflate la o distanţă mai mare de 1,5 metri, relatează CBCS.

    CDC a citat rapoarte publicate care demonstrează „circumstanţe limitate, mai puţin frecvente, în care persoanele cu COVID-19 au infectat pe alţii care se aflau la mai mult de 1,5 metri sau la scurt timp după ce persoana COVID-19 pozitivă a părăsit o zonă”.

    „În aceste cazuri, transmiterea a avut loc în spaţii închise şi puţin ventilate care implicau deseori activităţi cum ar fi cântatul sau exerciţiile fizice”, a spus CDC într-un comunicat.
    „Astfel de medii şi activităţi pot contribui la acumularea de particule purtătoare de virus”.
    Agenţia a adăugat că este „mult mai frecvent” ca virusul să se răspândească prin picături respiratorii mai mari, care sunt produse atunci când cineva tuşeşte, cântă, vorbeşte sau respiră. Oamenii sunt infectaţi prin astfel de picături, mai ales atunci când sunt în contact strâns cu o persoană infectată, a spus CDC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Get to carbon neutral

    CTP România

    Motivaţie:
    „Get to carbon neutral” este iniţiativa CTP de a neutraliza, până la finalul anului 2023, emisiile de dioxid de carbon produse în urma tuturor operaţiunilor realizate la nivel european. „Acest demers ambiţios presupune eforturi considerabile de înţelegere a contextului climatic actual şi a felului în care compania poate acţiona pentru a diminua impactului negativ asupra mediului înconjurător. Ne-am propus să facem asta în patru paşi: eficienţă energetică certificată BREEAM în cel mai mare proces de cerificare la nivel european (aproape 300 de clădiri CTP din şase ţări), economie circulară cu obiectivul de zero waste, revitalizarea şi plantarea de păduri, energie solară şi sustenabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Orice nou spaţiu pe care compania îl dă în folosinţă se supune procesului de certificare BREAAM, cel mai recunoscut program de certificări în domeniul eficienţei energetice la nivel european. O altă direcţie strategică în demersul de diminuare a amprentei de carbon o reprezintă planul companiei de creştere a pădurilor în apropierea parcurilor pe care le construieşte. Astfel, reprezentanţii CTP şi-au propus ca, la fiecare deschidere de parc, să planteze şi o pădure sau să revitalizeze una deja existentă. În această toamnă, angajaţii CTP vor planta primii 300 de copaci în apropierea unuia dintre cele mai importante centre ale companiei, ctPark Bucharest West, la km 23 pe Autostrada A1. Printre funcţionalităţile care transformă clădirile companiei în spaţii mai prietenoase cu mediul se numără izolaţia energetică de top, iluminatul cu LED-uri, facilităţile de încărcare electrică, sistemele de recirculare a apei, modalităţile inteligente de folosire a luminii naturale în depozite şi în toate spaţiile de birouri. În perioada 2017-2020, compania a investit aproximativ 5 milioane de euro în medie, anual, la nivelul întregului portofoliu, în acţiuni care sprijină proiectul „Get to Carbon Neutral”. În cadrul ctPark Bucharest West au fost investite 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminare şi reducerea consumului de energie. De asemenea, a fost modernizat stocul vechi de clădiri, spaţiile noi au fost livrate la cele mai înalte standarde de calitate şi eficienţă energetică iar parcurile companiei au fost împădurite şi revitalizate.

    Efecte:
    Printre efectele iniţiativei CTP se numără: scăderea cu 30% a consumului de energie electrică în cadrul parcului ctPark Bucharest West; săderea consumului de electricitate în toate clădirile companiei, acesta aflându-se la jumătate în cazul clădirilor noi faţă de clădirile vechi; reducerea emisiilor de carbon prin plantare de copaci în spaţiile verzi din parcuri; scăderea consumului de apă şi reciclarea apei menajere, precum şi scăderea consumului de gaz datorită izolaţiei clădirilor. „Conform statisticilor interne, datorită anvelopării clădirilor, doar în 50% dintre construcţiile CTP noi este necesară folosirea echipamentelor de încălzire peste iarna şi răcire peste vară, izolaţia clădirilor CTP fiind cea mai bună din toată piaţa de spaţii logistice şi industriale în ceea ce priveşte materialele folosite si eficienţa”, susţin reprezentanţii companiei.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • JLL: Reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare

    Aproape 6 din 10 angajaţi îşi doresc să se întoarcă la birou, sentiment resimţit mai ales în rândul generaţiilor millennials, astfel că, în timp ce se vorbeşte foarte mult despre munca la distanţă ca o nouă tendinţă conturată de pandemia de COVID-19, reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare, apreciază specialiştii companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    ”Asistăm la o întorsătură naturală a evenimentelor. În timpul resticţiilor de circulaţie, adaptarea la sistemul de lucru la distanţă era o prioritate şi realitatea ne-a arătat că acesta este şi eficientă. Cu toate acestea, după câteva luni de lucru de acasă, angajaţii pierd pur şi simplu ocazia de a se întâlni la birou, de a lucra într-un spaţiu profesional de birouri şi într-un mediu de lucru organizat”, spune Cezar Florea, Managing Director Tetris Romania, companie care operează în cadrul biroului JLL din Bucureşti şi care oferă servicii de fit-out pentru toate tipurile de proiecte imobiliare.

    Astfel, în ciuda regulilor restrictive de siguranţă, au apărut soluţii astfel încât spaţiile de lucru existente să fie utilizate în proporţie de peste 90%, una dintre acestea referindu-se la conceptul de spaţii pivot, tot mai apreciat în Europa.  

    ”În industria imobiliară şi cea de amenajare a birourilor, acesta este un model de proiectare a spaţiilor comune astfel încât să fie multifuncţionale şi uşor de reorganizat în orice moment. În era coronavirusului şi a nevoii de a menţine distanţarea socială, aşa-numitul spaţiu pivot funcţionează cel mai bine pentru reproiectarea actualelor spaţii de birouri”, explică Cezar Florea.

    Potrivit experţilor Tétris, soluţiile IoT (Internet of Things) vor fi din ce în ce mai utilizate în spaţiile pivot pentru a oferi flexibilitate şi mobilitate, cu accent puternic pe soluţii de igienă şi de sterilizare a birourilor care au ca scop oferirea unui sentiment de confort angajaţilor.

    Utilizarea tehnologiei pentru a gestiona traficul în spaţiul de birouri, pentru completarea de chestionare electronice de sănătate, precum şi utilizarea instrumentelor de screening şi biometrice. va deveni obişnuiţă. Desigur, procesul de digitalizare a spaţiilor de birouri va fi susţinut de aplicaţii mobile şi sisteme BIM (Building Information Modeling), care, graţie IoT, vor oferi informaţii despre disponibilitatea spaţiilor, despre numărul de persoane dintr-o încăpere sau despre -calitatea aerului condiţionat dintr-o anumită zonă.

    ”Spaţiile trebuie regândite, astfel încât locul de muncă să fie sigur, dar şi eficient, flexibil, modern şi estetic. Lucrul din afara biroului va fi din ce în ce mai des combinat cu lucrul de la birou. În aceste condiţii, birourile vor prelua rolul de „hub şi club”, ceea ce înseamnă că trebuie să fie transformate în medii de lucru care să favorizeze cooperarea, întâlnirile de afaceri şi sociale, care să faciliteze interacţiunile umane atât de necesare pentru a fi productivi şi creativi în afaceri”, adaugă Cezar Florea.

    Chiar dacă aparent utilizarea tehnologiilor inteligente în spaţiile de birouri pare o schimbare de direcţie, în realitate, aceasta nu face decât să contribuie la efortul pe care companiile le fac deja pentru a crea birouri ecologice. Birourile ecologice şi dezvoltarea durabilă a companiilor, precum şi tehnologiile moderne nu sunt tendinţe care concurează între ele, ci sunt sisteme care sunt interconectate, si care, atunci când sunt concepute cu înţelepciune, dau rezultate excelente, concluzionează specialiştii JLL.

  • Biroul de tip nou

    Aşa-numitele spaţii de co-working unde se puteau duce să lucreze diverse persoane sau chiar întreprinzători care nu voiau să închirieze un birou au fost şi ele afectate, oamenii preferând să lucreze de-acasă. Unele companii deţinătoare de astfel de spaţii au avut mai puţin de suferit din cauza situaţiei actuale decât altele, scrie LA Times. Printre acestea se numără o companie britanică, Second Home, care s-a extins anul trecut în SUA, la Hollywood, în apropiere de celebrul Sunset Boulevard şi înregistrează în continuare cerere când alte clădiri de birouri stau închise. Ideile sale de amenajare ar putea inspira şi alte companii care caută soluţii pentru biroul viitorului. Spaţiul Second Home de la Hollywood este amenajat sub forma unor studiouri amplasate într-o fostă parcare transformată în grădină. Cei care închiriază un astfel de studio nu dau nas în nas unii cu alţii, spaţiile fiind complet separate, nedeservite de lifturi comune şi nici legate de holuri pe care să fie recirculat aerul, şi în plus pot deschide ferestrele spaţiilor lor pentru o gură de aer curat. De sus, studiourile Second Home seamănă cu nişte ciuperci mari datorită formei. 

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • Lucrul de acasă poate fi o chestie bună, dar multora le lipseşte interacţiunea de la birou cu colegii, motiv pentru care diverse companii încearcă să găsească soluţii de-a o suplini

    Printre soluţiile oferite pentru moment se numără, scrie Wall Street Journal, Sidekick, un portal video disponibil pentru tablete. Colegii de muncă ai utilizatorilor pot lua legătura cu aceştia fără să ceară permisiunea, cam cum ar veni la biroul cuiva să stea de vorbă cu persoana respectivă.

    Există, bineînţeles opţiunea de a nu fi deranjat şi de a opri ecranul.
    Aplicaţia Donut pentru platforma de comunicare online Slack le permite angajaţilor unei companii să se întâlnească cu colegii. Iniţial gândită ca o modalitate de a le face cunoştinţă membrilor unei echipe unii cu alţii, prin intermediul Donut se poate lua acum legătura cu colegii cu care nu ai mai discutat o vreme, fiind deja implementată la 12.000 companii din toată lumea, conform oficialilor firmei. Pe de altă parte, o aplicaţie numită Hallway îşi propune să reproducă pe cât posibil flecăreala de la serviciu din pauzele de lucru. Cu ajutorul acesteia se postează un link către o conversaţie video o dată la câteva ore, angajaţii putând să intre pe el şi să stea de vorbă cam 10 minute.

    O aplicaţie de realitate virtuală creată acum câţiva ani în Marea Britanie pentru pregătirea managerilor şi-a găsit o nouă utilizare. Denumită Qube, aceasta propune un campus cu săli de şedinţe, spaţii comune şi spaţii verzi exterioare, precum şi table şi ecrane din loc în loc. Utilizatorii primesc avataruri amuzante care se pot aşeza la mese sau pe fotolii ori în alte spaţii pentru a discuta.

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!