BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Dragoş Anastasiu, fondator Eurolines: Am aşteptări mari de la noul guvern, cred că primul lucru care trebuie să se întâmple este un dialog intensificat şi real cu mediul de afaceri bazat pe soluţii

    Dragoş Anastasiu, fondatorul Eurolines, spune că are aşteptări destul de mari de la noul guvern şi îşi doreşte să existe un dialog cu mediul de afaceri care să ducă la soluţii concrete astfel încât acestea să fie şi puse în aplicare.

    „Am aşteptări mari de la noul guvern, cred că primul lucru care trebuie să se întâmple este un dialog intensificat şi real cu mediul de afaceri bazat pe soluţii. A doua aşteptare este să facă o reformă a statului, iar aici plecăm de la mentalitate şi de la tot ceea ce se întâmplă în zona autorităţilor. A treia aşteptare este debirocratizarea, care include şi digitalizarea, dar nu numai. O altă aşteptare este să lucreze la imaginea României, eu mi-aş fi dorit un minister al imaginii, de imagine nu depinde doar turismul, ci şi exportul, investiţiile şi evenimentele”, spune Dragoş Anastasiu, fondator Eurolines.

    În ceea ce priveşte granturile, Dragoş Anastasiu este de părere că acestea sunt bune, dar problema intervine la punerea lor în aplicare.

    „Degeaba este o măsură bună dacă se implementează prea târziu, e pe principiul scapă cine poate. Dacă nu duci pacientul atunci când el are nevoie de oxigen, moare, degeaba îl pui după ce a decedat la oxigen. Industrii precum HoReCa, turism, evenimente şi sport, care în momentul de faţă sunt la pământ, nu au nu venituri, dar au cheltuieli, nu va exista o altă variantă decât decesul. Nu ştiu cât de mulţi vor da faliment, depinde de câte resurse mai are fiecare acasă, după nouă luni de secetă, cred că mulţi au ajuns la fundul sacului în sensul în care resursele s-au terminat”, adaugă Dragoş Anastasiu.

    Pentru anul viitor, el este optimist, iar apariţia vaccinului reprezintă o speranţă pentru oameni, iar odată cu luna martie lucrurile vor începe să îşi revină treptat, nu la nivelul din 2019, dar, spune el, important este trendul crescător.

    Grupul Eurolines este deţinut de Dragoş Anastasiu, care, după vânzarea diviziei de turism, a mai rămas în portofoliu cu transportatorul Eurolines şi alte afaceri, precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

  • În plină pandemie, o companie din piaţa locală şi-a mărit echipa cu 400 de angajaţi. Despre ce funcţii este vorba

    Cognizant Softvision, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul soluţiilor software din piaţa locală, anunţă că a ajuns la 2.000 de angajaţi în România. De la începutul acestui an, compania a deschis noi studiouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Baia Mare, în paralel cu angajarea a peste 400 de ingineri software.

    „Am trecut la un model de business 100% cu munca de la distanţă de la începutul pandemiei şi intenţionăm să continuăm să operăm în acest mod şi să fim atenţi la sănătatea şi bunăstarea angajaţilor noştri, atât timp cât situaţia o impune”, spune Mihai Constandiş.

    Cognizant Softvision România şi-a extins business-ul cu peste 40 de clienţi noi în ultimele zece luni, din domenii precum servicii financiare, asistenţă medicală, educaţie şi industrii de bunuri de larg consum, business-uri care caută să-şi îmbunătăţească ofertele digitale, în special în urma COVID-19.

    Cognizant Softvision este unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul soluţiilor software, dezvoltând soluţii şi produse digitale complete care conectează brandurile cu consumatorii finali.

     

  • KPMG a încheiat un parteneriat cu Aurachain, platformă de soluţii digitale pentru automatizarea proceselor de business pe baza tehnologiei blockchain

    KPMG a încheiat un parteneriat cu Aurachain, platformă low-code ce permite dezvoltarea rapidă a soluţiilor digitale pentru automatizarea proceselor de business, precum şi a aplicaţiilor tip smart contract, bazându-se pe tehnologia blockchain, cu scopul de a oferi clienţilor soluţii în procesul de transformare digitală, în diferite industrii precum servicii financiare, retail şi utilităţi.

    “Sunt nerăbdător să lucrez cu Aurachain în sprijinul clienţilor noştri în procesul de transformare digitală. KPMG în România are o experienţă vastă în domeniu şi am lansat recent un Centru de Excelenţă prin care asistăm clienţii să beneficieze de oportunităţile generate în principal în zonele de inteligenţă artificială şi Data & Analytics. Centrul este acreditat KPMG Lighthouse, care coordonează eforturile firmelor membre KPMG în acest domeniu. Prin parteneriatul cu Aurachain vom adăuga experienţa lor unică în dezvoltarea aplicaţiilor prin utilizarea low-code la competenţele existente şi vom crea noi servicii pentru clienţii noştri”, a declarat Richard Perrin, Head of Advisory, KPMG în România.

    Aurachain şi KPMG vor ajuta clienţii să accelereze iniţiativele digitale, să dezvolte soluţii inovatoare în câteva zile şi să îşi transforme operaţiunile într-un termen mult mai scurt decât era posibil până acum.

    “Suntem entuziasmaţi de parteneriatul cu KPMG în România şi de posibilitatea de a extinde valoarea ofertelor noastre. Aurachain are o abordare unică bazată pe low-code pentru operaţiuni digitale, oferind organizaţiilor abilitatea să furnizeze în câteva zile soluţii software pentru necesităţile operaţionale stringente şi provocările de dezvoltare. Consolidând accesul KPMG la înţelegerea profundă a operaţiunilor de business şi competenţa Aurachain, anticipăm crearea unui portofoliu complet nou şi inovator de soluţii operaţionale pentru clienţii noştri comuni”, afirmă Adela Wiener, CEO Aurachain.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.  

    Platforma Aurachain este deţinută de către Aurachain AG, o companie elveţiană cu birouri locale în Europa (Elveţia, UK, România) şi Middle East (Dubai).

     

  • Innoship, startup-ul tech ce oferă soluţii de livrare rapidă pentru companii din industria de retail şi ecommerce, semnează cu Leroy Merlin

    Startup-ul tech Innoship, ce oferă soluţii de livrare rapidă pentru companiile din industria de retail şi ecommerce, semnează un parteneriat cu retailerul francez Leroy Merlin, potrivit unui comunicat de presă. Astfel, începând cu luna noiembrie, Innoship va gestiona livrarea comenzilor din cele 18 magazine Leroy Merlin, cât şi comenzile online.

    „Am avut două motive de bucurie când am finalizat semnarea parteneriatului cu Leroy Merlin. Primul este că am reuşit să ne unim forţele cu retailerul care ocupă locul doi în industria de bricolaj (…). Al doilea motiv este că am găsit în Leroy Merlin un partener care înţelege importanţa experienţei oferită clienţilor,” a spus Daniel Nicolae, CEO şi co-fondator Innoship.

    Soluţiile Innoship îşi propun să eficientizeze costurile aferente serviciilor de curierat cu până la 25% şi să crească  performanţa de livrare cu până la 15%, printr-o alocare dinamică a comenzilor în funcţie de criteriile selectate de retailer în platformă.

    De asemenea, startup-ul tech a dezvoltat şi o soluţie de tip SaaS (software as a service) care permite companiilor din industria de retail şi ecommerce să administreze eficient propriile contracte de curierat şi multiplele opţiuni de livrare prin intermediul unor algoritmi de machine learning.

    Compania înfiinţată anul trecut are în plan să devină cel mai mare agregator pentru opţiuni de livrare din Europa Centrală şi de Est.

    La începutul lui 2020, Innoship a implementat soluţia pentru primii săi clienţi, ajungând astăzi la peste 20.000 de comenzi gestionate zilnic. Pe lângă, Leroy Merlin, platforma gestionează interacţiunile cu serviciile de curierat pentru clienţi precum: Miniprix, Zapatos, B-mall.ro, Kalapod, OLX, Depanero, Network One Distribution, Dentstore, Oralix, Topline, Xpertbeauty.ro, Arco Expert, Algernon, Green-Future.ro, Mezoni.ro, Generalmotor, Elefant, Studio Moderna şi alţii.

    Retailerul francez de bricolaj, Leroy Merlin deţine în prezent 18 magazine în România. Compania şi-a majorat cifra de afaceri de pe plan local cu 21% în 2019 faţă de anul precedent, ajungând la un nu­măr de anga­jaţi de peste 2.500. LEROY MERLIN deţine magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti, Braşov, Constanţa, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Bacău, Iaşi, Timişoara şi Oradea.

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin, cu 18 magazine în România, şi-a majorat cifra de afaceri de pe plan local cu 21% în 2019 faţă de anul precedent, businessul situându-se astfel la 1,9 miliarde de lei. În cadrul companiei lucrează peste 2.500 de angajaţi.

     

  • Iohannis, despre anularea pelerinjelor: Un dialog direct Guvern-BOR ar duce la soluţii mai bune

    Preşedintele Klaus Iohannis spune că un dialog direct  referitor la pelerinajele de la Iaşi şi Bucureşti  între Guvern şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe referitoare la pelerinajele de la Iaşi şi Bucureşti „ar duce la soluţii mai bune”.

    „Sincer, nu mi-am dorit şi nu m-am aşteptat să asist la un dialog via media. Cred că un dialog direct între cele două mari şi importante autorităţi ar duce la soluţii mai bune”, spune Klaus Iohannis.

    La remarca jurnalistului că BOR a reproşat faptul că nu au fost consultaţi în luarea deciziei, şeful statului a spus: „Tocmai de aceea am spus că mai mult dialog ar face mai bine”.

    Pelerinajul de Sf. Dimitrie din Capitală nu va avea loc, pentru că riscul de infectare cu Covid-19 este foarte mare, spune premierul Ludovic Orban: „Sunt convins că şi în Biserica Ortodoxă există înţelegere pentru această decizie”.

    În replică, reprezentanţii Patriarhiei Române au transmis că „aroganţa, autarhismul decizional şi solipsismul moral nu au onorat şi nu vor onora niciodată pe nimeni”.

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Refugiile ecologice, noile atracţii pentru cei care îşi permit astfel de spaţii

    Se caută proprietăţi moderne luxoase ori reşedinţe istorice impunătoare, dar care au suficient teren astfel încât să se poată construi o casă pentru locatarii actuali care să fie cât mai ecologice posibil, şi nu numai.
    Casele noi din zone rurale pot avea un impact redus asupra mediului prin consumul lor de resurse, scrie The Telegraph. Un exemplu în acest sens este proiectul Outhouse, o locuinţă modernă ridicată în coasta unui deal din Brockweir, Gloucestershire (Marea Britanie), şi dotată cu pompă de căldură, panouri fotovoltaice şi acoperiş verde. Un alt exemplu de casă luxoasă modernă unde se poate fugi de pandemie este La Zagaleta, descrisă drept un „megaconac ecologic” în valoare de 32 de milioane de euro, din apropiere de Marbella în Spania.


    Construirea de la zero a unor astfel de reşedinţe, consideră unii, afectează mediul înconjurător mult prea mult, astfel încât aducerea unor proprietăţi istorice la standarde ecologice este mai rentabilă din acest punct de vedere. Multe dintre aceste proprietăţi istorice erau oricum departe de reţelele de utilităţi, trebuind să-şi asigure electricitatea cu ajutorul unor mici centrale proprii, de exemplu. Cum tehnologia evoluează, există soluţii şi pentru vechile case, ca, de exemplu, un sistem de inteligenţă artificială de la OKTO Technologies care permite programarea încălzirii camerelor în funcţie de numărul de persoane care vor sta în ele, cu puţin timp înainte să sosească acestea. Avantajul, în acest caz, este şi că implementarea unor astfel de soluţii nu modifică în niciun fel aspectul vechilor case.

  • Idei de vacanţă în pandemie

    Una dintre acestea este alcătuirea unor grupuri de vacanţă, cu ajutorul unor familii de cunoştinţe ori întâlnite online, scrie Washington Post. Membrii unui grup de vacanţă se aleg în funcţie de anumite criterii, printre care şi opiniile lor cu privire la purtarea măştii sau faptul că-şi procură alimentele necesare online şi deţinerea unei case pe roţi. Grupurile se adună şi stau în izolare, fiecare în rulota sa, două săptămâni, ca să se asigure că nimeni nu manifestă semne de boală, după care pornesc la drum spre locuri care le permit păstrarea distanţei de siguranţă.

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”

    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).

    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.