BusinessMagazin

Tag: simbol

  • Această femeie a făcut greva foamei timp de 16 ani. A devenit un simbol în India

    Irom Sharmila, activistă indiancă, a intrat în greva foamei în 2000 după masacrul Malom în care 10 oameni au fost ucişi de un grup paramilitar sprijinit de guvern. Sharmila a decis să încheie perioada de greva foamei cu o lingură de miere deoarece vrea să intre în politică, informează The Guardian.

    La început ea a promis că nu va mânca până când nu se va abroga o lege care le oferă imunitate faţă de un control judiciar şi le permite să deschidă focul pe loc şi să aresteze suspecţi, consideraţi duşmani ai statului, fără să aibă un mandat. Irom a devenit un simbol al rezistenţei faţă de abuzul de putere şi violenţă al statului.

    Femeia a izbucnit în lacrimi când a gustat miere pentru prima dată în 16 ani de zile. În toată această perioadă, Sharmila a fost hrănită printr-un tub nazal la spitalul Jawaharlal Nehru sub paza poliţiei.  Femeia a fost arestată încă de la începutul protestului deoarece autorităţile au considerat că încearcă să se sinucidă, care este ilegal în India.

    Partidele politice deja au venit cu propuneri, dar Sharmila spune că încă nu ştie dacă se va alătura unui partid anume sau va fi independent.

     

  • Copos îşi consolidează poziţia la Athénée Palace Bucureşti prin achiziţia a 152.000 de acţiuni

    Compania Ana Hotels, fondată de omul de afaceri George Copos în 1996, a achiziţionat pe 29 iunie un pachet de 152.170 de acţiuni la Athénée Palace Bucureşti (simbol bursier ATPA), la preţul de 1,49 lei/unitate. Pentru întreg pachetul de acţiuni Ana Hotels, al cărei acţionar majoritar este Copos, a plătit 226.740 lei (50.150 de euro).

    Înainte de achiziţie, Ana Hotel deţinea o participaţie de 41,5% din Athénée Palace Bucureşti, care are o capitalizare de 7,6 mil. lei, pentru ca după tranzacţie să aibă o deţinere de aproape 44%.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Copos îşi consolidează poziţia la Athénée Palace Bucureşti prin achiziţia a 152.000 de acţiuni

    Compania Ana Hotels, fondată de omul de afaceri George Copos în 1996, a achiziţionat pe 29 iunie un pachet de 152.170 de acţiuni la Athénée Palace Bucureşti (simbol bursier ATPA), la preţul de 1,49 lei/unitate. Pentru întreg pachetul de acţiuni Ana Hotels, al cărei acţionar majoritar este Copos, a plătit 226.740 lei (50.150 de euro).

    Înainte de achiziţie, Ana Hotel deţinea o participaţie de 41,5% din Athénée Palace Bucureşti, care are o capitalizare de 7,6 mil. lei, pentru ca după tranzacţie să aibă o deţinere de aproape 44%.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Care sunt companiile româneşti care pot deveni unicorni

    Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari. Cine nu a auzit de Uber sau de Airbnb sau de Snapchat sau de Xiaomi? România se mândeşte cu un pachet de antreprenori şi de softişti care au creat companii de succes şi produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă. Când ar putea apărea primul unicorn românesc?

    În imaginea de mai jos puteţi vedea câteva companii româneşti care ar putea deveni unicorni

    Care sunt locurile de pe glob ce se pot lăuda ca fiind zonele cu cei mai mulţi unicorni?

    Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre astfel de companii vă invităm să citiţi cover story-ul “În căutarea primului unicorn românesc”

  • Decizia Indiei în privinţa celebrului diamant Koh-i-Noor, aflat pe coroana Reginei Marii Britanii

    Pentru mulţi indieni, pierderea Koh-i-Noor-ului este simbolul subjugării Indiei puterii coloniale britanice.

    Koh-i-Noor, care înseamnă „Muntele de lumină”, a fost descoperit în minele Golconda în statul Andhra Pradesh.

    Uriaş, perfect transparent, diamantul a fost pe rând în posesia prinţesei Mughal, a unor războinici iranieni, conducători afgani şi maharajahi indieni, iar în 1849 a fost oferit firmei britanice East India Company, care, la rândul ei, l-a oferit reginei Marii Britanii.

    Vezi aici ce decizie a luat India în privinţa acestui celebru diamant pe care coroana Marii Britanii în deţine de peste 160 de ani!

  • Pasageri care nu au ce să caute în avion – GALERIE FOTO

    Simbolul #passengershaming a devenit destul de popular în ultimii ani, mai ales de cânt fosta stewardesă Shawn Kathleen a lansat blogul “Rants of a sassy stew”.

    Prin intermediul social media, cu ajutorul hashtag-urilor #crewlife, #passengershaming sau #flyingfeet, însoţitorii de zbor dezvăluie experienţele neobişnuite la bordul aeronavelor, întâlniri cu vedete şi alte experienţe inedite, relatează Daily Mail.

  • Statuia Libertăţii, simbolul Americii, s-a născut musulmană

    Planul iniţial al lui Frederic Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertăţii era ca aceasta să fie o ţărancă musulmană care ar fi păzit intrarea Canalului Suez, informează The Daily Beast.

    Statuia ar fi stat la intrarea în Canalul Suez cu o lanternă în mână şi ar fi funcţionat ca un far, dar ar simboliza şi progresul. Numai că sculptorul nu a reuşit să-şi vândă ideea conducătorului Egiptului, Ishma’il Pasha. Francezul nu s-a dat bătut şi a transformat ţăranca musulmană într-un simbol al libertăţii şi a mers în America, unde proiectul acestuia a fost acceptat.

  • Trei francezi s-au îndrăgostit de România, iar acum fac afaceri cu vin în valoare de 100.000 de euro

    Un oenolog francez a venit în România acum mai bine de un deceniu şi s-a îndrăgostit de vinul local, motiv pentru care şi-a convins doi conaţionali – un coach personal şi proprietarul unui chateau din zona Bordeaux – să investească într-un domeniu din judeţul Mehedinţi. Povestea domeniului de la Corcova merge însă mult înapoi în timp, când prinţul Anton Bibescu se îndrăgosteşte de această zonă binecuvântată de vreme şi de natură pentru cultura vinului şi începe aici producţia de vin. „Bibescu, prinţul multitalentat de origine româno-francofilă, a fost cel ce a hotărât să-şi extindă via (…) pe dealurile de la Corcova. Proust, admirator şi bun prieten al lui Bibescu, a dorit să i se alăture la Corcova, dar boala l-a împiedicat să călătorească. Evocarea acestui loc a rămas însă prezentă în scrierile sale, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul «În căutarea timpului pierdut»“, povesteşte Laurent Pfeffer, oenologul francez care se află în spatele vinului premium Catleya produs în zilele noastre pe dealurile de la Corcova.

    Laurent Pfeffer a venit pentru prima dată în România în 2003 într‑un schimb de experienţă la Târgu Bujor. Era student la facultatea de agronomie şi oenologie din Bordeaux, Franţa, când i s-a propus, lui şi unui coleg, să vină timp de cinci luni în România pentru un studiu. A acceptat provocarea şi nu doar că s-a îndrăgostit de România, dar şi-a dat şi seama de potenţialul uriaş de business pe care îl are piaţa locală, aşa că s-a întors acasă convins să revină. „Aveam un coleg care avea experienţă în domeniu şi dorea să facă o investiţie în străinătate. I-am propus să vină în România şi a acceptat.“ În 2007 Laurent Pfeffer s-a întors aşadar în România, unde şi-a înfiinţat o firmă împreună cu fratele său şi cu prietenul lor. Alături de Laurent Pfeffer, în proiectul Catleya mai sunt implicaţi alţi doi acţionari. Frédéric Vauthier este proprietarul Château-ului Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux), cu o suprafaţă de 20 de hectare. El reprezintă totodată generaţia de producători de vin cu numărul 18 de pe acest domeniu. „Cu o experienţă solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât şi în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice ce se regăsesc în domeniul Catleya.“

    Al treilea acţionar este Dominique Pfeffer, specialist în vânzari în domeniul informatic, coach personal şi de echipă şi amator de vinuri. El a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren. „El este fratele meu şi este cel care se ocupă de promovarea vinurilor atât în Franţa, cât şi în străinătate“, îl prezintă antreprenorul care a decis să mizeze pe România.

    Cei trei au căutat iniţial un teren în zona Târgu Bujor, pe care Laurent Pfeffer o cunoştea deja, însă nu au găsit, aşa că au luat ţara „la pas“. Atunci oenologul francez l-a cunoscut pe Şerban Dâmboviceanu, care deţinea 25 de hectare la Corcova. Acesta l-a angajat şi totodată l-a ajutat să găsească domeniul actual. „Am decis astfel să mă stabilesc aici pentru a înfiinţa o plantaţie viticolă şi a fonda domeniul Catleya. În paralel, din 2007, colaborez ca director tehnician vie şi cramă pentru domeniul Roy & Damboviceanu.“

    Cei trei investitori francezi au cumpărat un teren de 15 hectare şi au început investiţiile. Vinificarea se face încă în crama domeniului Roy & Damboviceanu. Cei trei au investit până acum 350.000 de euro în domeniul Catleya din Mehedinţi, atât din fonduri proprii, cât şi din subvenţii de la stat primite pentru replantare. „Am cumpărat şi o clădire, un fost atelier mecanic, pe care vrem să o transformăm în cramă. Vom încerca să accesăm şi fonduri UE pentru a face rost de cei 150.000-200.000 de euro necesari pentru utilaje şi pentru a pune crama pe picioare. Vrem ca în 2016 să îi dăm drumul.“

    Oenologul din Hexagon spune că nu vrea să crească foarte mult businessul şi consideră că 20-25 de hectare de viţă de vie sunt suficiente pentru a putea păstra esenţa businessului. În Franţa, spre exemplu, domeniile încep de la 5 hectare şi merg până la câteva sute. Media este însă tot undeva la 15-20 de hectare. „Mi-amintesc că atunci când am venit aici în 2003 erau foarte puţine crame, deşi potenţialul era uriaş. M-am gândit atunci la Franţa şi la zona Bordeaux, unde nu mai ai loc să investeşti şi unde orice depăşeşte 25 de hectare este deja un domeniu mare.“ În caz că ar vrea să se extindă, celor trei le-ar plăcea să o facă tot în împrejurimi, deşi momentan este dificil deoarece terenurile rămase sunt fărâmiţate, existând de asemenea probleme de succesiune în cazul unora.

    România are circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferenţa făcând loc apariţiei de noi producători de vin, noi branduri şi specialişti testând producţia şi piaţa în fiecare an.

    Cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă de vie, România se află pe locul 5 în Europa şi pe locul 11 în lume, iar potenţialul viticol şi fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiţii, atrag noi investitori, în special cei străini.

  • Cum să faci ridicol de mulţi bani din idei ridicol de simple: Smiley Face

    Recunoaşte-ţi acest Smiley Face, nu? Un simbol simplu, care însoţit de sintagma “Have a nice day” (Să aveţi o zi plăcută),  a făcut înconjurul lumii şi a îmbogăţit doi fraţi, Bernard şi Murray Spain, relatează Business Insider.

    Dacă cei doi au reuşit să monetizeze faţa zâmbitoare asta nu înseamnă că cei doi sunt responsabili şi pentru creaţia simbolului.
    În 1963, Harvey Ball a desenat pentru prima dată acest “happy face” pentru un client al companiei de PR la care lucra. Ball a făcut doar 45 de dolari pentru această schiţă. Greşeala lui a fost că a uitat să-şi înregistreze lucrarea.

    Bernard şi Murray au sesizat potenţialul “feţei zâmbitoare” şi au cumpărat drepturile legale şi au utlizat smiley face-ul alături de sloganul “Have a nice Day”, pe care l-au lipit de toate produsele imaginabile. Moda acestui simbol a atins apogeul în 1971, apoi a început să scadă, dar a fost îndeajuns. Au făcut 50 de milioane de dolari din vânzări.

    De asemenea, fraţii au deschis în anii 80 magazinul Dollar Express, unde faţa zâmbitoare a fost vândută în continuare. Cei doi au vândut lanţul de magazine în 2000  pentru 500 de milioane de dolari.

  • O maşină legendară vrea să ofere un suflu nou industriei auto europene

    Europa deceniului cinci îşi revenea încet dar sigur după Al Doilea Război Mondial şi industria „civilă“ repornea. Nevoia de mobilitate era tot mai mare, însă nimeni nu-şi mai permitea la acea vreme un automobil mare, cu un motor care să consume multă benzină. Inclusiv BMW lansa la începutul anilor ‘50 modelul Isetta în parteneriat cu italienii de la Iso, ce dispunea de un motor de numai 236 centimetri cubi.

    Pe 4 iulie 1957 Fiat lansa Nuova 500,  adică „originalul“, supranumit Cinquino, cel care a motorizat Italia acelor timpuri. Modelul a fost asamblat până în 1975 sub diferite versiuni. Maşina dispunea de un motor de 0,5 litri, de 13 CP, ulterior de 17 CP, cunoscut în primul rând pentru consumul său redus.

    În 2007, la 50 de ani de la lansarea „noului“ 500, Fiat a prezentat versiunea modernă a acestuia, urmând exemplul lui Volkswagen Beetle şi pe al lui BMW, cu relansarea MINI, după achiziţia mărcii britanice.

    „Cinquino visa să fie mai rapid decât un scuter Vespa. Pe 4 iulie 1957 Fiat Cinquecento a plecat din uzină direct pe străzile din Torino şi alte 4 milioane au urmat“, explică Antoine Burguiere, product marketing în cadrul Fiat.

    Luna aceasta, la opt ani de la prezentarea din 2007, italienii au relansat Fiat 500, aducând automobilul la noile standarde din industrie, păstrând totodată imaginea de jucărie.

    „Cinquecento a devenit mai mare şi mai sigur, dar continuă să viseze. Fiat 500 este cea mai iubită maşină de către designeri, pornind cu versiunile sport şi continuând cu cele «fashion», precum Gucci sau Diesel“, adaugă Antoine Burguiere.

    Care este secretul din spatele lui Fiat 500? Întregul brand şi chiar concernul Fiat Chrysler Automobiles depind acum direct de evoluţia micului automobil. Spre exemplu, la nivelul anului trecut una din două maşini Fiat vândute în Europa era un 500 sau un model din familia 500, care s-a extins din 2007 încoace cu 500c – varianta cabrio, versiunile sport Abarth şi chiar cu Tributo Ferrari, alături de versiunile 500L şi 500L Living, monovolumele compacte cu cinci, respectiv şapte locuri. Anul acesta a fost rândul lui 500X, SUV-ul compact al gamei, ce preia imaginea lui 500 şi o alătură tehnologiei 4×4 aparţinând Jeep Renegade, acum parte a concernului Fiat.

    Impactul lui 500 asupra vânzărilor este cu atât mai mare cu cât Fiat a pierdut teren la nivel european între 2009 şi 2014, timp în care vânzările s-au înjumătăţit, context în care Cinquecento a ajuns la aproape jumătate din livrări.

    Sergio Marchionne, executivul de la Fiat care a salvat compania de la faliment în 2004-2005, spunea la acea vreme că se pierd bani atunci când sunt lansate modele noi pe o piaţă în scădere, fapt ce a dus la o amânare a lansărilor Fiat şi Alfa Romeo, în timp ce Lancia a preluat modelele Chrysler, brand retras din Europa.

    Singurele modele noi ale Fiat din ultimii patru ani au fost Fiat 500L, prezentat în 2012, noua generaţie a Panda apărută în 2011 şi, desigur, gama Cinquecento. Acesta din urmă este singurul model Fiat care nu a înregistrat scăderi puternice, în ciuda faptului că nu a venit cu noutaţi notabile, iar cel mai bun an al său a fost 2014, confirmând astfel ce spun şi oficialii de la Fiat – „nu schimbi perfecţiunea“.

    Iar strategia Fiat se va baza în viitor fie pe gama 500, pentru modele emoţionale şi aspiraţionale, fie pe familia Panda, pentru cele raţionale. Din acest motiv, Punto, modelul de clasă mică al gamei, ce a pierdut teren puternic după 2005, va fi înlocuit anul viitor de o versiune cu cinci uşi a lui Fiat 500.

    „Acum 80% dintre clienţii de automobile pot găsi o soluţie de mobilitate în familia Fiat 500 şi suntem lideri în clasa mini. În segmentul monovolumelor, unu din patru MPV-uri din Europa este un 500L şi unu din două în Italia, iar 500X, cu 30.000 de comenzi în derulare, este deja lider pe segmentul său“, a spus Burguiere.

    Cu toate că la exterior noul 500 nu este cu mult diferit faţă de modelul lansat în 2007, italienii spun că 40% din vechiul model a fost acum reproiectat, sau 1.900 din totalul subansamblelor. Designul a fost îmbunătăţit, motoarele au devenit mai eficiente şi în habitaclu şi-a făcut loc un nou sistem multimedia, care prin intermediul unui smartphone cu Android sau iOS poate accesa aplicaţii de muzică online, inclusiv Deezer.

    “Vrem să respectăm originalul, dar să avem valoare adăugată şi noi tehnologii. Spre exemplu am modernizat planşa de bord dar nu am modificat designul original. Am adăugat noi nuanţe, noi jante şi noi materiale la interior“, a spus Andreas Wuppinger, director al Fiat Design.

    Fiat susţine că a urmărit în primul rând să actualizeze siguranţa automobilului la standardele ce vor intra în vigoare în 2018.

    În ciuda vânzărilor în scădere, Sergio Marchionne a reuşit să salveze Fiat, atât din punct de vedere financiar, cât şi al imaginii, 500 fiind atât un simbol al constructorului, cât şi un simbol al Italiei, „una bella macchina“ precum numai italienii ştiu să facă.