BusinessMagazin

Tag: Sibiu

  • Carmen Iohannis a venit singură la vot, în Sibiu

    Soţia preşedintelui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis, a votat, duminică, în Sibiu, la câteva ore după ce şeful statului a votat, la Bucureşti. Ea a venit singură şi nu a făcut declaraţii.

    Carmen Iohannis a ajuns la secţia de votare din Sibiu în jurul orei 12.30, după ce a plecat de la slujba de duminică, din centrul oraşului.

    Soţia preşedintelui a aşteptat câteva minute înainte să intre în secţia de votare, unde se formase coadă.

    După ce a votat, soţia preşedintelui a salutat persoanele aflate în faţa secţiei şi a plecat, fără să facă declaraţii.

    Preşedintele Klaus Iohannis a votat la ora 9.30, în Capitală.

  • Un start-up din Sibiu ar putea să devină următorul UiPath. Care este povestea acestuia şi cum ar putea ajunge următorul unicorn al României

    Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, arată datele agregate de ZF.

    Într-un articol din 2020 despre evoluţia companiei Business MAGAZIN anticipa evoluţia companiei. Iată povestea acesteia, aşa cum a fost redată aceasta la momentul realizării acestui articol. 

    Poate România să dea industriei globale de tehnologie doi unicorni? Un grup de antreprenori şi programatori locali crede că povestea spectaculoasă a UiPath este, într-un fel, repetabilă. Ambiţia, munca şi încrederea puternică într-o idee pot duce la lansarea, din Sibiu, a unei revoluţii globale într-una dintre cele mai la modă tehnologii ale momentului – blockchain. 

    Tehnologia dezvoltată la Sibiu, pe care investitori locali şi internaţionali au pariat deja milioane de dolari, ar putea avea impactul pe care l-a avut pe piaţa de internet trecerea de la conexiunile prin dial-up la fibra optică, susţin membrii echipei Elrond.

    „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. 

    Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a declarat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    „Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi, şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică, inteligenţă artificială şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care

    într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori. Cred că lecţia este că oriunde ai fi în lume, dacă găseşti o echipă de oameni alături de care să poţi crede într-o idee foarte puternică, şi o poţi într-adevăr construi, nu cred că există obstacole peste care să nu poţi trece sau probleme pe care să nu le poţi rezolva”, a punctat el.
    În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.

    „Practic încă de când am început să construim tehnologia am căutat o îmbunătăţire care să rezolve această problemă a capacităţii de procesare, pentru că în timp ce Bitcoin şi Ethereum au venit cu inovaţii extrem de interesante, ele suferă de o problemă care le limitează adopţia în mod semnificativ. Această problemă este în esenţă capacitatea de procesare. Bitcoin poate procesa în momentul de faţă undeva la 7 tranzacţii pe secundă, iar Ethereum undeva la 15 tranzacţii pe secundă. Prin comparaţie cu acestea, Elrond începe cu o capacitate de procesare de 10.000 de tranzacţii pe secundă, iar acest lucru redefineşte complet jocul şi ce se poate construi pe un blockchain.

    În momentul în care încerci să te gândeşti care sunt necesităţile pentru a construi, un sistem global financiar care să poată funcţiona la viteza internetului, îţi dai seama foarte rapid că pe Bitcoin nu ai putea construi niciodată aşa ceva, şi nici pe Ethereum. Tocmai din această cauză nu cred că lucrurile se pot îmbunătăţi pentru Bitcoin şi Ethereum în timp util, iar din acest motiv am construit Elrond. Atunci când tehnologia va fi lansată, vom putea să construim chiar noi nişte aplicaţii care permit transferul de valoare între oricine, la orice oră, oriunde în lume şi la un cost de poate 100 de ori mai mic decât alternativele existente în momentul de faţă“, a explicat Beniamin Mincu.

    Tehnologia dezvoltată de Elrond Networks a primit deja validarea din partea investitorilor, compania obţinând până acum finanţări de peste 5 milioane de dolari. La început însă, fraţii Mincu şi Lucian Todea au finanţat proiectul din fonduri proprii, iar apoi, la circa un an şi jumătate, cei doi au reuşit să obţină şi primele finanţări.

    „După un an şi jumătate în care tot proiectul a fost finanţat din bani proprii, am avut două runde de finanţare: una de 1,9 milioane de dolari de la câţiva investitori gobali – Binance, braţul investiţional de la cel mai important exchange de criptomonede din lume, Electric Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de blockchain din Silicon Valley, NGC Partners, un fond din Asia, Maven 11, din Europa, şi Woodstock Fund, un fond din India. Între aceste fonduri am avut şi foarte mulţi investitori globali mai mici. O a doua rundă de finanţare am avut-o chiar pe Binance, de unde am ridicat suma de 3,25 milioane de dolari”, a relatat el.
    În companie au intrat şi mai mulţi investitori locali, a adăugat fondatorul Elrond, fără a oferi detalii. „Avem o comunitate foarte activă de oameni din România, care au investit diferite sume şi care ne-au susţinut de-a lungul timpului şi s-au implicat în împărtăşirea mesajului atunci când se întâmplau evenimente sau lucruri importante. Ne bucurăm de suportul lor şi credem în acelaşi timp că au înţeles nişte lucruri foarte importante.

    Dacă ne uităm în viitor, este clar că tehnologia blockchain nu doar că nu va dispărea, ci împreună cu criptomonedele tehnologia va deveni tot mai folosită şi mai utilă în economie. Prin urmare, cred că este o decizie foarte înţeleaptă ca fiecare om care deţine o anumită avere, să aibă un procent stocat în această tehnologie, la fel cum l-ar stoca în aur sau într-un material extrem de promiţător, ce aduce nişte proprietăţi care erau imposibile până acum câţiva ani“.
    Evaluarea actuală a companiei Elrond Networks se ridică la circa 30 milioane de dolari, iar aceasta ar putea exploda după lansarea tehnologiei pe piaţă. 

    „Avantajul nostru este că suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume, şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm, ajungem în piaţă, şi livrăm ce ne-am propus“, a subliniat el.
    În prezent, fondatorii Elrond Networks se pregătesc pentru noi runde pentru a accelera expansiunea. „În momentul de faţă ne pregătim de lansarea oficială şi sunt convins că după lansare, pentru a mări viteza de creştere, vom mai avea şi alte runde de finanţare. Cererea există din multe părţi. Pentru asta ne pregătim pas cu pas. Nu cred că banii vor fi problema în perioada următoare, este doar o chestiune de focus”, a punctat Beniamin Mincu.
    Ce se va putea face însă cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Elrond? „Prima şi cea mai clară utilitate considerăm că va fi transferul de bani, sau plăţile. În esenţă, cu tehnologia Elrond atât reţeaua, cât şi aplicaţia îţi vor permite să faci transfer de bani, oriunde în lume, aproape instantaneu, şi la un cost de 100 de ori mai mic. Toate acestea la orice oră a zilei. În momentul în care poţi să faci acest lucru, vom observa o schimbare similară cu cea de la poşta normală la poşta electronică. Sau de la telefoane la Skype / Zoom. Odată ce vei putea face lucrurile acestea, o să simţi că nu prea mai ai nevoie de altceva, pentru că totul este foarte simplu şi plăteşti un preţ nesemnificativ în comparaţie cu ce plăteai înainte”, a explicat el.

    Start-up-ul ţinteşte să atragă un milion de utilizatori în decembrie pentru aplicaţia pe care o va lansa în curând. „De acolo cred că vom putea creşte mai rapid ca aproape orice companie din acest domeniu, tocmai fiindcă simplificăm lucrurile atât de mult. Foarte mult din fricţiunea adopţiei din acest domeniu ţine de complexitatea cu care domeniul vine. În momentul în care această complexitate dispare pur şi simplu, iar omul observă utilitatea clară şi imediată, există nişte elemente care ne poziţionează pentru o adopţie foarte, foarte rapidă. Sunt convins că Elrond va stabili nişte recorduri în ce se poate construi şi cât de rapid poate creşte o companie. În mod deosebit următorii 3-5 ani cred că vor fi explozivi pentru creşterea Elrond”, a conchis el încrezător.  

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Tazz by eMAG

    Tazz by eMAG

    Ce face? Platformă online dedicată livrărilor rapide de produse pentru casă
    Finanţare primită până acum: un milion euro
    Număr actual de utilizatori: 250.000
    Ţintă număr de utilizatori 2020: 500.000
    Creştere venituri în perioada ianuarie-mai 2020: 400%
    Invitat: Alin Şerban, CEO Tazz by eMAGPriceFlux

    PriceFlux

    Ce face? Platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei
    Venituri 2019: 120.000 euro
    Ţintă venituri 2020: 240.000 euro
    Număr actual de clienţi: 14
    Ţintă număr de clienţi 2020: 30
    Invitat: Mihai Bisnel, cofondator al PriceFlux

  • Înşelăciune la Sibiu: 10.000 de persoane păcălite cu locuri de muncă în străinătate

    90 de persoane sunt audiate la Sibiu, după ce procurorii au găsit 4.000 de oameni înşelaţi cu locuri de muncă în străinătate. Anchetatorii estimează, însă, că numărul victimelor depăşeşte 10.000 de persoane.

    Procurorii DIICOT Sibiu şi poliţiştii au făcut miercuri 39 de percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile a 13 societăţi comerciale din Sibiu, Teleorman şi Hunedoara, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave.

    În total, 90 de persoane sunt audiate în acest caz.

    Din cercetări a reieşit că, în perioada februarie 2014 – prezent, în oraşul Sibiu au fost înfiinţate mai multe societăţi comerciale, administrate de aceleaşi persoane, care se ocupau de plasarea forţei de muncă în străinătate şi care, de fapt, nu au avut niciun moment intenţia desfăşurării efective a activităţii, ci doar inducerea în eroare a persoanelor de bună-credinţă, pentru obţinerii de foloase necuvenite.

    Astfel, suspecţii postau anunţuri pe diferite site-uri de profil din România prin care promiteau locuri de muncă în condiţii avantajoase în străinătate, convingându-i telefonic pe cei interesaţi să se prezinte la sedii, unde, pentru sume cuprinse între 400 – 700 de lei, ofereau garanţia găsirii unui loc de muncă. În realitate, persoanele respective nu au făcut nimic pentru obţinerea locurilor de muncă.

    Până acum s-a stabilit că au fost prejudiciate aproximativ 4.000 de persoane, de la care au fost încasaţi peste 2.000.000 de lei. Există însă indicii că, în realitate, numărul victimelor ar fi mult mai mare, de peste 10.000 de persoane.

    Anchetatorii au găsit la percheziţii 200.000 de lei, documente, zeci de telefoane mobile şi suporturi de stocare.

     

  • Proiect european de 122 mil. euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă din judeţul Sibiu

    Compania Apa Târnavei Mari a câştigat un proiect european de 122 mil. euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnit şi Dumbrăveni din judeţul Sibiu. Peste 95.000 de locuitori vor beneficia de servicii de apă şi canalizare ca urmare a implementării proiectului.

    Compania Apa Târnavei Mari S va implementa proiectul în 18 unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din judeţul Sibiu: Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever, Valea Viilor, Dârlos, Blăjel, Brateiu, Şeica Mare, Biertan, Aţel, Dumbrăveni, Hoghilag, Alma, Arpaşu de Jos, Agnita, Bârghiş, Alţâna.

     

     


     

     

     

     

  • Români care pleacă la cules în Germania. Noi zboruri charter, programate să plece joi de pe Aeroportul din Sibiu

    Trei avioane charter cu muncitori români pentru Germania decolează joi de pe Aeroportul din Sibiu, două curse fiind spre Karlsruhe şi una spre Nürnberg.

    Potrivit Prefecturii Sibiu, zborurile sunt operate de Condor, Enter Air şi Eurowings, două spre Karlsruhe şi unul spre Nürnberg.

    „Primul zbor spre Karlsruhe a decolat în cursul dimineţii. Cel de-al doilea spre Nürnberg cu ora programată pentru decolare ora 13.00, respectiv spre Karlsruhe ora 18.40”, au transmis reprezentanţii Prefecturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNAIR: A început construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti

    Compania Naţionala de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că luni au început construcţia primilor 13 km ai autostrăzii Sibiu – Piteşti. Este vorba de lotul 1 al secţiunii 1, Sibiu – Boiţa.

    „Am cerut întregii echipe care este implicată în dezvoltarea acestui amplu proiect să urmărească în mod riguros evoluţia şi calitatea lucrărilor executate”, a declarat Mariana Ioniţă, director general al CNAIR.

    Contractul de proiectare şi execuţie pentru Lotul 1 (km 0+000 – km 13+170), Secţiunea 1, Sibiu – Boiţa, cu o valoare de 612,6 milioane lei, fără TVA, a fost semnat în data de 14 aprilie 2019, între CNAIR şi Compania Porr Construct SRL.

    Durata contractului este de 168 luni, din care 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie a lucrărilor şi 120 de luni perioada de garanţie.

     

     

  • Fondatorii Smart Bill, dar şi angajaţii acestora, donează 35.000 de euro în lupta împotriva coronavirusului

    Antreprenorii care au fondat Smart Bill, furnizor local de servicii SaaS (software as a service), au anunţat că donează 35.000 de euro spitalului judeţean din Sibiu.

    Astfel, potrivit unei postări pe Facebook a CEO-ului afacerii, Radu Hasan, vor dona 10.000 de euro din partea firmei, dar şi între 1% şi 100% din salariul brut al angajaţilor lor:

    „Am profitat de campania Fundatiei Comunitare Sibiu sa strangem o suma consistenta pentru achizitia de kituri de testare si aparatura pt ATI.

    Am decis sa donam 10k euro de pe firma si sa propunem colegilor din Sibiu sa ne donam un procent din salariul brut pe luna asta. Eu şi Ioana (Hasan, unul dintre fondatorii afacerii n.red) am decis sa donam 100%.
    Rezultatul a fost peste asteptari si sunt al naibii de mandru de echipa pe care o avem. Absolut toti au decis sa doneze procente semnificative, desi decizia si suma erau private, era usor sa refuzi.
    In total am strans si vom dona 35.000 euro !!!
    Am incredere in Ciprian (director executiv la Fundaţia Comunitară din Sibiu n.red.) ca se vor cheltui eficient.

    P.S: Sper din suflet ca la Sibiu kiturile pentru testare sa fie folosite acolo unde e intr-adevar nevoie

    P.P.S: Sper ca si alte firme care o duc bine si unde se castiga semnificativ peste medie sa ia exemplul nostru”, a scris Radu Hasan într-o postare pe Facebook.

     

    Foto: Radu Hasan, Ioana Hasan, Mircea Căpăţână – fondatorii Smart Bill

     

     

  • Retailerul german de DIY Hornbach a investit 2,8 mil.euro pentru extinderea magazinului din Sibiu, inclusiv pentru achiziţia unui teren suplimentar

    Hornbach România, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcţii şi grădinărit, a investit 2,8 milioane euro în extinderea magazinului din Sibiu, fondurile fiind alocate pentru construirea unui Drive-In pentru materiale de construcţii şi pentru mărirea suprafeţei exterioare destinate produselor de grădinărit.

    „Am luat decizia de a investi în extinderea magazinului nostru din Sibiu deoarece ne-am dorit să venim în întâmpinarea clienţilor noştri locali cu o zonă specială de tip Drive-In, aşa cum avem în toate celelalte magazine din ţară. De asemenea, odată cu crearea acestui spaţiu, am mărit şi suprafaţa exterioară destinată produselor de grădină, dar şi o parte din departamentele din interiorul magazinului”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach România.

    Suma a acoperit atât achiziţia unui teren suplimentar de 5.500 mp, cât şi construcţiei zonei de Drive-In. Odată cu aceste schimbări, investiţia totală în magazinul din Sibiu se ridică la 14,8 milioane de euro.

    Magazinul are acum circa 15.500 mp, comparativ cu circa 12.000 cât avea în momentul inaugurării sale, în octombrie 2015.

     “Extinderea magazinului Hornbach din Sibiu va avea un impact pozitiv şi în business-ul companiei. Astfel, estimăm un avans cu aproximativ 15% al vânzărilor pentru grupele de lemn, plăci şi prefabricate. De asemenea, pentru categoria de gresie şi faianţă mizăm pe un avans de circa 50% al vânzărilor”, a mai spus Mugurel-Horia Rusu.

    În România  retailerul german are 6 magazine, resepctiv Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

    Concernul Hornbach deţine 160 de magazine în 9 ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România).

  • Producătorul de dulciuri Pan Food Sibiu, controlat de doi antreprenori români, a finalizat o investiţie de 1,5 mil.euro, din fonduri europene, pentru extinderea spaţiului de depozitare şi producţie

    Producătorul de dulciuri Pan Food Sibiu, afacere lansată în 2001 de inginerii Ioan Stânea din Sibiu şi Gheorghe Pristavu din Câmpulung Muscel, a finalizat o investiţie de 1,5 milioane euro, din fonduri europene, pentru extinderea spaţiului de depozitare şi producţie.

    Compania estimează pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 20 milioane lei, faţă de 17 milioane lei anul trecut, având un număr de 100 de angajaţi.

    „Am pornit dornici să facem cea mai bună ciocolată de casă şi, iată-ne, după 19 ani, surprinşi plăcut de amploarea luată de afacerea noastră şi de faptul că ne numărăm printre puţinele firme producătoare şi nu doar importatoare de produse zaharoase în România. Ca orice om de afaceri la începutul antreprenoriatului, am tras învăţăminte din propriile greşeli, am îmbunătăţit constant procesul de producţie şi procedurile interne, ne-am adaptat cerinţelor partenerilor noştri şi am ajuns ca de la făbricuţa noastră, care producea 2-3 variante de ciocolată, să lansăm zeci de noi produse”, a spus  Ioan Stânea, administratorul Pan Food.

    În urma acestei investiţii, compania a introdus un brand în portofoliu, Spiraline, sub care sunt produse napolitane spirale. Noile produse sunt vândute în magazinele din comerţul tradiţional, urmând a fi listate în curând şi în lanţurile de retail moderne.

    ”Am clădit afacerea de la zero pe criterii solide, cum ar fi calitatea produselor şi respectul faţă de consumatori. Este un vis devenit realitate şi ştiu că mă număr printre puţinii români norocoşi care, după atât de multă muncă, se pot şi bucura de rezultate. O contribuţie esenţială la dezvoltarea firmei a avut-o în ultimii 15 ani ing. Florina Braulik, în prezent director executiv, care şi-a pus amprenta pe activitatea de producţie, optimizând reţetele şi lansând produse de succes. Sunt fericit că fiul meu îmi calcă pe urme şi dezvoltă în direcţia potrivită destinul Pan Food, adăugând noi produse în portofoliu, dezvoltând relaţiile cu partenerii şi punând accent pe promovarea şi comunicarea brandurilor”, a mai spus Ioan Stânea.

    Lansată în 2001, firma şi-a desfăşurat până în 2006 activitatea de producţie în 2 spaţii închiriate în Sibiu, iar în 2007 a fost construită o fabrică de peste 3000mp în Parcul Industrial P2 din Şura Mică. Primul produs lansat de  Pan Food a fost ciocolata “Batonul copilariei” (şi astăzi preparată manual în proporţie de 90%), urmat de prăjitura Lica cu foi de napolitană şi zahăr caramel, nuga Cindrel şi Bliss, prăjiturile asortate Şureanca şi Dorothea sau Salamul de biscuiţi.

    Pe plan naţional reţeaua de distribuţie este alcătuită din cel puţin câte un distribuitor în fiecare judeţ. Circa 30% din producţia Pan Food este distribuită în ţări din Europa, Statele Unite şi Canada.

  • Exportul – o poveste despre detalii

    „Affumicato” era un cuvânt pe care Carmen Gavrilescu îl auzea des la târgurile de promovare de produse din Italia şi Spania la care participa cu salamul de Sibiu. Ulterior, a înţeles „nemulţumirile” celor obişnuiţi cu gusturile mediteraneene, încât italienii repetau apăsat cuvântul „afumat” – în neconcordanţă cu specificul lor de consum. Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (n.r.: formată din Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia parte din grupul Angst, Cris-Tim care produce la fabrica din Prahova salamul de Sibiu, Aldis cu fabrica din Călăraşi şi producătorul Reinert), a povestit în cadrul evenimentului ZF Branduri Româneşti 2019 despre provocările întâlnite în conturarea poveştii de export din jurul salamului de Sibiu, accentuând ideea specificului din fiecare ţară.

    „Salamul de Sibiu este primul brand românesc care a trecut graniţele ţării. În prezent ne ajută mult existenţa comunităţilor româneşti dezvoltate în afara ţării. Oriunde în Italia, Spania şi Marea Britanie au ajuns oamenii să ştie despre el. (…) Când discutăm despre zona de mâncare este o chestiune de gust pentru că fiecare ţară are un specific. În Italia şi Spania oamenii repetau constant cuvântul affumicato, care înseamnă afumat. Ei nu consumă produse afumate, ca noi, cărora ne place salamul afumat. Trăim într-o zonă de percepţii”, spune Gavrilescu.

    Dar, totuşi, dacă în zona de mâncare vorba spune că „gusturile nu se discută”, ce altceva ar putea influenţa capacitatea unui brand românesc de a merge la export? Numele şi rezonanţa acestuia în diferite limbi şi culturi ar putea reprezenta un factor extrem de important, încât dacă acesta este dificil sau greu de pronunţat, în special în cazul unui brand bazat pe produs, ar putea ridica probleme în etapa de popularizare.

    În acest sens, spre exemplu, lanţul de librării Cărtureşti, consideră că ar putea ieşi pe pieţele internaţionale prin brandurile specifice ale companiei, sub umbrela Cărtureşti, deoarece acestea au nume cu rezonanţă. „Momentan nu avem planuri clare pentru pieţele externe, am deschis recent la Chişinău într-un prim pas şi vrem să mergem mai aproape de casă, unde există comunitatea românească. Legat de nume şi versatilitatea lui şi cât îţi permite sau nu să ieşi din ţară, Cărtureşti este un creator de branduri, cu librării de nişă. Verso, spre exemplu, este un concept axat pe cultura vizuală, sau Carusel din Centrul Vechi – care este cunoscută mai mult sub numele acesta decât sub numele Cărtureşti. Pentru unii acestea funcţionează ca un brand în sine”, explică Iulia Teliban, senior marketing manager la Cărtureşti.

    Ea susţine că şi la export cel mai important lucru este povestea pe care o aduce brandul, în special într-un moment în care trendurile de consum sunt influenţate enorm de puterea brandurilor. „Cred că la un moment dat nici nu mai contează atât de mult numele brandului, ci ceea ce vine cu el. Cât timp poţi duce forţa brandului şi diferenţiatorul, poţi crea experienţa şi atmosfera. Brandul este povestea pe care o spune consumatorul despre tine după ce îi oferi o sumă de experienţe”, adaugă Teliban.

    Pentru a accentua ideea că brandul este o forţă în sine dacă este construit aşa cum trebuie şi că poate transcende graniţe, Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo, susţine că trebuie să creezi un brand uşor de pronunţat şi în alte pieţe, nu doar în ţara ta. „Un brand nu ţine de naţionalitate. Un brand nu are frontieră, nu are limită, decât cea fixată de companie. Eu am venit în România în 1994 şi am început în 1998 să aducem accesorii pentru femeile de aici. Am ales un brand cu sonoritate franceză şi românii au asociat numele cu Franţa. Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat. E important să creezi un brand uşor de pronunţat în alte pieţe, nu doar în ţara ta. Altfel e greu de impus pe alte pieţe, dacă vreţi să ieşiţi pe alte pieţe. Noi mergem cu Meli Melo la export şi îl ducem ca brand românesc, nu francez”, spune Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo.

    Un nume care poate avea succes la export ar putea fi, de asemenea, unul ce are traducere la îndemână în fiecare limbă vorbită în pieţele pe care încearcă să intre.

    „Printre brandurile noastre acum un an s-a născut Ana Are, cu extensii precum Ana Iubeşte. Acestea sunt branduri construite pentru piaţa internaţională pentru că Ana este un nume cu conotaţii internaţionale, ce poate fi tradus în orice limbă. Alegerea acestui nume a fost importantă când am acceptat acest proiect şi am agreat că vrem să devenim un jucător important la nivel european pe piaţa fresh-urilor şi a sucurilor de fructe”, menţionează Răzvan Vasile, CEO al companiei Casa Panciu, sub umbrela căreia se află brandul Ana Are. Stephane Dumas, de la Meli Melo, spune că dincolo de nume brandurile româneşti care vor să iasă în afara graniţelor trebuie să se înarmeze cu răbdare şi cu un management bun.

    „Există trei tipuri de firme: naţionale, internaţionale şi multinaţionale. Noi suntem internaţionali, am acoperit 2-3 pieţe. Ca să treci de la naţional la internaţional trebuie să ai un brand de exportat, să fii puternic pe piaţa ta de bază, să ai un management bun, să fii sigur că ai resursele necesare, să ştii că nu eşti nimic pe alte pieţe şi să ai răbdare. Noi am intrat acum şase ani în Moldova şi cinci ani a fost un coşmar. Acum magazinul din Chişinău este printre cele mai bune”, adaugă Dumas. Companiile şi realitatea pieţelor confirmă că la baza unui brand de export trebuie să stea un produs sau un serviciu calitativ pentru a avea un succes sustenabil.

    „Pentru a avea succes, un brand are nevoie de un produs în spate. Noi am trecut graniţele cu acest brand (n.r.: Superbet) în Polonia. Acolo brandul nu este cunoscut, aşa că trebuie să convingă prin produsul pe care îl reprezintă. Acum avem capital de lucru 100 mil. euro. Când am decis să ne extindem în Polonia acum doi ani nu aveam banii aştia, aşa că nu am putut cumpăra o companie locală, ci am pornit de la zero. Superbet a pornit acum 10 ani la Timişoara, cu o agenţie de pariuri. Brandul s-a dezvoltat cu management românesc, avem birouri la Londra, la Leeds, la Zagreb, am angajat programatori, ne-am dezvoltat, am cumpărat o firmă de inteligenţă artificială. Este dovada că se pot face şi în România lucruri frumoase. Acum cred că în cinci ani Superbet poate fi un brand global, un produs tehnologizat”, îşi aminteşte Vlad Ardeleanu, managing director la Superbet.

    Din perspectiva unei companii de tehnologie cu succes global deja obţinut într-o anumită măsură, Bitdefender este de acord că un produs de calitate ridicată, corelat cu o experienţă pozitivă a consumatorului, reprezintă una dintre reţetele exportului unui brand românesc cu succes. „Sunt trei idei cheie prin care vinzi: brandul, calitatea produsului şi a serviciului şi pe locul 3 vine preţul. Deci combinaţia dintre brand şi calitatea produsului, unde vorbim foarte mult de experienţa consumatorului final, depăşeşte cu mult partea de preţ”, spune Ciprian Istrate, vicepreşedinte pe soluţii consumer în cadrul Bitdefender.

    Pentru companiile de tehnologie precum Bitdefender, care vor să iasă la export, calitatea forţei de muncă specializată în IT din România ar putea fi o carte importantă de jucat, încât tehnologia elimină graniţele clasice. „Brandul este cel mai important lucru, iar noi având un brand tehnologic avem cel mai mare avantaj, pentru că tehnologia a eliminat graniţele. Te poţi duce să maximizezi veniturile în altă parte, în altă piaţă. Eu cred că noi, românii, avem un foarte mare avantaj pe partea tehnologică. În primul rând avem cunoştinţele noastre tehnologice, care sunt printre cele mai dezvoltate. Specialiştii noştri IT sunt în top 5 în lume”, subliniază Istrate.