Parcă este un experiment la nivel mondial, în care se testează limitele umane, până unde, până când pot rezista oamenii blocaţi în case.
Celebrul #statiacasa a devenit mai degrabă un coşmar.
Când lumea era la birou, cu şefii alături, cu limitările birocratice de rigoare, cu interminabilele şedinţe fără sens, cu celebrele Power Point-uri fără sfârşit, cu monitorizarea accesării oricărui site, cu colegii de lângă, lumea tânjea din când în când la o zi liberă pe săptămână, să lucreze de acasă.
Mulţi chiar se gândeau că telemunca era o alternativă mai bună la statul în trafic, o oră dus, o oră întors, la aglomeraţia sufocantă din metrou, la atmosfera mai proastă sau mai bună de la birou.
A venit şi acea zi, dar nu una, ci 50 de zile consecutive, şi cred că multora nu le place rezultatul.
Acasă trebuie să fii disciplinat ca să poţi să rezişti în acel spaţiu cu un calculator, un laptop, un telefon, un Zoom, nu mai poţi să pierzi timpul uitându-te la nesfârşit pe site-uri la ultimele breaking news-uri, la ultimele oferte (ce bine era când cineva îţi interzicea acest lucru, trebuie să rezolvi taskurile într-o cadenţă de fabrică, la banda de lucru, nu mai există şedinţele ci doar videoconferinţele, nu mai ai eliberarea de presiune în minte, gândindu-te că mai ai o oră şi pleci acasă etc.).
Plus că, alături de copii şi de soţ/soţie, colegii de birou par dintr-o dată cele mai bune persoane.
Acasă nu mai există bârfa corporatistă, atât de umană şi socială, este mai greu să scrii pe WhatsApp decât să vorbeşti, nu mai există interacţiunea în care fiecare îl analizează pe celălalt, ci doar patru pereţi, în care poţi să intri în depresie, vorbind de unul singur.
Dar cel mai mult, când lucrezi de acasă, devii propriul şef pentru că trebuie să te organizezi singur, să-ţi dai temele de făcut şi chiar să le faci. Şi mulţi descoperă că nu vor să fie şefi, propriul şef, ajungând la concluzia că este mai bine să ai un alt şef.
A fi şef este o povară, o cruce mult prea mare, şi dacă devii propriul şef nu mai ai pe cine să dai vina pentru nerealizări şi eşecuri.
Bucureştiul a ajuns să fie plasat pe primele locuri într-un top european pentru telemuncă, pentru lucrat de acasă, datorită infrastructurii de internet.
Dar după două luni de stat acasă, cei mai mulţi îşi doresc încă de pe acum să revină la birou, să aibă interacţiune socială, să vorbească cu cineva faţă în faţă, să vadă pe cineva viu, în carne şi oase.
Dintr-o dată, colegii de birou şi şefii vor fi apreciaţi, cu calităţile şi defectele lor.
Şeful de la birou este mult mai bun decât cei 50-60 de metri pătraţi de acasă în care trebuie să convieţuiască mai multe persoane, fiecare cu „piticii” ei.
Problema este că firmele au descoperit că funcţionează şi cu mulţi angajaţi lucrând de acasă, iar criza în care am intrat le poate economisi o parte din costuri, funcţionând prin telemuncă.
Angajaţii vor dori să se întoarcă la birou, dar companiile nu vor fi aşa de încântate pentru că ar trebui să gestioneze distanţarea socială (nu ar vrea să se trezească cu o infectare) şi nu în ultimul rând trebuie să reducă costurile. Iar sloganul #statiacasa s-ar putea prelungi pentru mulţi.
Tag: sef
-
Nu vreau să lucrez de-acasă! Nu vreau să devin propriul meu şef!
-
Şeful uneia dintre cele mai importante companii aeriene din lume nu este de acord cu măsurile de distanţare socială în avioane. Ameninţă că nu va mai da voie ca avioanele să zboare dacă aceste măsuri se aplică
Aeronavele Ryanair nu se vor întoarce „în aer” dacă operatorul de zboruri va fi obligat să implementeze măsurile de distanţare socială prin lăsarea scaunului din mijloc gol, potrivit declaraţiilor făcute de CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary într-un interviu Financial Times.
El descrie aceste măsuri, discutate la nivelul instituţiilor UE, drept „idioate”.
Şeful operatorului low-cost, care practic a lansat pe piaţa europeană acest model al preţurilor mici inspirat de compania americană Southwest, spune că blocarea unui loc în avioane este un „non sens” care nu ar aduce niciun beneficiu.
O’Leary spune că a transmis deja Guvernului irlandez că dacă impune această restricţie „fie Guvernul va plăti pentru acel loc gol, fie nu vom mai zbura”.Operatorul cu sediul central în Dublin are un model de business care se bazează pe zboruri cât mai dese posibil, pe reducerea costurilor şi pe un factor de încărcare ridicat.
„Nu putem face bani cu un procent de încărcare de 66%”, a spus şeful Ryanair. „Chiar şi dacă faci acest lucru, scaunul din mijloc nu poate să ofere nicio distanţare socială, este o idee idioată care nu aduce niciun beneficiu oricum”, a adăugat el în interviul pentru Financial Times.
Industria globală a aviaţiei este printre cel mai afectate de pandemia de COVID-19, iar IATA (The International Air Transport Association) prezice că pierderile înregistrate de aceasta vor ajunge la 314 miliarde de dolari.
O’Leary spune că operatorii aerieni ar trebui să preia modelul Asiei, unde s-au implementat diverse măsuri de siguranţă, printre care obligarea pasagerilor să poarte măşti şi verificarea temperaturii acestora la aeroporturi.
Ryanair a transportat mai mult de 152 de milioane de pasageri anul trecut, fiind în fruntea operatorilor aerieni din acest punct de vedere, context în care vocea lui O’Leary este foarte importantă. De asemenea, compania are cele mai mari rezerve de cash din industria europeană a aviaţiei – acestea plasându-se la peste 4 miliarde de euro. -
Miroslav Majoros, şeful Telekom România: „Dacă vrei cu adevărat, poţi obţine echipamentele de protecţie”
„Am distribuit măşti, mănuşi, mulţi oameni spun că sunt foarte greu de obţinut, dar dacă vrei cu adevărat, le poţi obţine” a spus Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, într-o conferinţă de presă organizată pe 30 martie exclusiv în mediul virtual, axată pe strategia companiei în contextul crizei generate de coronavirus.
CEO-ul Miroslav Majoros a spus că Telekom România a reuşit să obţină câteva sute de mii de astfel de echipamente pentru angajaţii care nu pot lucra în regim remote şi intră în contact cu clienţii – consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice.
Mai mult decât atât, CEO-ul Telekom România a spus că de cel puţin două ori, livrări ale echipamentelor companiei au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.
„Ni s-a întâmplat – cred că cel puţin de două ori, ca livrări ale echipamentelor noastre să fie direcţionate către spitale autorităţilor şi am înţeles acest lucru – este ceva ce trebuie să înţelegem, că spitalele au prioritate, dar am tot încercat şi am reuşit să obţinem câteva sute de mii de mănuşi şi măşti, astfel că angajaţii care interacţionează cu clienţii sunt protejaţi cât de mult se poate cu aceste mijloace de protecţie.”
Întrebat care sunt modalităţile prin care se pot obţine aceste materiale, în contextul în care multe dintre spitalele din România spun că nu au acces la furnizori, CEO-ul Telekom a spus că responsabilii din companie reuşesc să obţină echipamentele fie din alte ţări UE unde compania este prezentă, fie din China.
„Nu ştiu exact care sunt resursele autorităţilor pentru aceste obiecte – noi avem însă o reţea europeană, cooperăm cu mulţi furnizori, o parte dintre acestea vin din ţări ale Uniunii Europene, altele vin din China, aşadar acum, după problemele iniţiale, primim aceste stocuri. Dar oamenii noştri axaţi pe procurement îşi folosesc resursele şi obţin ceea ce este nevoie”, a spus Majoros.
Potrivit Telekom România, compania a implementat programul Work from Home pentru majoritatea angajaţilor, astfel, din cei 5.000 de angajaţi ai companiei, 3.200, reprezentând 64% din numărul total de angajaţi, lucrează de acasă.
Strategia anunţată de companie se concentrează în jurul a cinci măsuri: protejarea angajaţilor şi munca de acasă, furnizarea de echipamente de protecţie pentru colegii din prima linie: (consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice, regândirea tuturor proceselor pentru a asigura continuitatea afacerii), pregătirea reţelei pentru creşterea traficului, cât şi lansarea unei campanii de educaţie pentru a sprijini eforturile de prevenire a coronavirusului.
-
Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului: Toate tipurile de companii se califică pentru ajutorul de şomaj; Nu mai e limitat la 75% din angajaţi; Companiile sunt obligate să transfere în 3 zile banii către angajat
Toate companiile din România care au fost afectate de măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sau a căror activitate a fost redusă masivă se încadrează pentru a primi ajutor la plata şomajului tehnic din partea statului, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.
„Vrem să fim clari cu privire la acest ajutor de la stat pentru companii şi angajaţi. Am fost întrebaţi despre ce fel de angajatori este vorba: mari, mici, IMM? În noua formă propusă, toţi angajatorii care în această perioadă au aplicat măsura suspendării temporare a contracteleor individuale de muncă, ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus, se califică pentru facilitate. Fie că vorbim de IMM, companii mari sau alte forme, PFA, întreprindere individuală, care au angajaţi cu cotnracte individuale de muncă. Este o precizare care extinde ajutorul petnru toate companiile şi toţi angajaţii cu contract individual de muncă afectaţi în această perioadă de efectele negative ale epidemiei cu coronavirus”, a spus Ionel Dancă, vineri.
În ceea ce priveşte perioada pentru care se aplică, Dancă a precizat că facilitatea se alocă pentru perioada stării de urgenţă, cât timp va dura aceasta, cu posibilitatea de prelungire.
„Facilitatea se alocă pentru contractele pe perioada stării de urgenţă pentru zilele aferente perioadei stării de urgenţă. Astfel, contractele de muncă suspendate în luna martie vor putea fi decontate de către stat pentru numărul de zile aferente perioadei stării de urgenţă, respectiv de la 16 martie. Ce se întâmplă cu cele suspendate înainte? Acestea vor avea posibilitatea să deconteze ajutorul de şomaj tehnic parţial doar pentru perioada stării de urgenţă”, a precizat el.
Dancă a mai spus că guvernul a simplificat procedura, iar plăţile se vor face în termen de 15 zile, ceea ce îl obligă pe angajator să transfere în maximum 3 zile banii către angajat.
„Când se va face plata? În primele zile ale lunii aprilie se depun documentele solicitate, procedura este foarte simplificată – o declaraţie pe propria răspundere din partea angajatorului cu o listă cu angajaţii afectaţi. În termen de 15 zile, ministerul muncii face plata. Angajatorul are obligaţia ca în 3 zile de la primire să facă plata către angajaţi”, a adăugat Dancă.
-ştire în curs de actualizare
-
Şeful institutului german de sănătate spune că 60%-70% din populaţia globlui va contacta virusul şi pandemia va dura doi ani
Pandemia Covid-19 va dura doi ani. Şeful institutului german de sănătate spune că 60%-70% din populaţia globlui va contacta virusul
Durata pandemiei depinde şi de timpul necesar dezvoltării unui vaccin
Cercetătorii Institutului „Robert Koch” se aşteaptă ca pandemia Covid-19 să dureze circa doi ani. Potrivit şefului instituţiei, 60-70% din populaţia lumii va fi infectată, îşi va reveni şi va dobândi imunitate, dar este imposibil de spus exact cât va dura.
„Ipoteza noastră de lucru este că va dura doi ani”, a afirmat Lothar Wieler, adăugând că termenul depinde şi de cât timp va fi nevoie pentru a dezvolta şi produce un vaccin.
-
Cine este doctorul Tedros, omul care conduce Organizaţia Mondială a Sănătăţii?
Poziţia de şef al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este extrem de complicată, în condiţiile în care întreaga planetă se agaţă de fiecare cuvânt pe care îl rosteşti. Este o adevărată provocare să susţii conferinţe de presă în aproape fiecare zi, detaliind de fiecare dată numărul tot mai mare de infecţii cu noul coronavirus.
Etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, primul şef african al OMS, a obţinut funcţia pe care o deţine în prezent în urmă cu doi ani, perioadă în care promitea să aducă reforme şi să combată boli precum malaria, HIV/SIDA, rujeola şi pneumonia la copii, scrie BBC.
Cu toate că OMS, din care fac parte 194 de ţări, lucrează constant asupra soluţionării problemelor în cauză, timpul doctorului Tedros a fost ocupat mai întâi de Ebola în Republica Democrată Congo şi acum de COVID-19.
Ambele au fost declarate urgenţe internaţionale, ceea ce implică monitorizare 24 din 24, personal medical, echipamente medicale, medicamente, discuţii zilnice cu ţările afectate şi ţările ce pot fi afectate şi, bineînţeles, un flux solid de informaţii fiabile.
La prima conferinţă de presă din postura de director general al OMS, jurnaliştii din Geneva, unde este sediul organizaţiei, au fost surprinşi de personalitatea lui Tedros. Zâmbitor, prefera să vorbească cu jurnaliştii într-o manieră relaxată, având o voce înceată care îl făcea dificil de urmărit.
Înainte să devină şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros a urcat în rândurile guvernului din Etiopia, devenind ministrul sănătăţii şi, apoi, ministru al afacerilor externe.
Doctorul Tedros s-a născut în 1965 în Asmara, oraş care ulterior a devenit capitala statului Eritreea în 1991, şi a crescut în regiunea de nord a Etiopiei.
Una dintre experienţele care i-au schimbat viaţa a fost decesul fratelui său mai mic, care a murit la patru ani de rujeolă.
„Nu am acceptat asta; Nici acum nu pot s-o accept. Este nedrept ca un copil să moară din cauza unei boli care poate fi evitată doar pentru că s-a născut în partea greşită a lumii. Toate drumurile conduc la servicii medicale universale. Şi nu mă voi odihni până nu ne vom atinge ţelul”, a declarat după ce a fost ales director general al OMS.
În tinereţe, doctorul Tedros a fost membru al Frontului de Eliberare a Poporului Tigray, mişcarea care l-a înlăturat de la putere pe dictatorul marxist Mengistu Haile Meriam în 1991.
După ce a devenit membru al guvernului în 2005, a abordat un comportament mult mai abordabil în comparaţie cu foştii săi camarazi din Frontul de Eliberare.
Tedros a câştigat popularitate în urma unor reforme ale sectorului sănătăţii care au îmbunătăţit accesul la îngrijiri medicale în Etiopia, al doilea cel mai populat stat african după Nigeria. Totuşi, în acea perioadă, ministerul pe care îl conducea era cunoscut pentru faptul că descuraja jurnaliştii să scrie despre posibilele cazuri de holeră din ţară.
În timpul campaniei care a dus la câştigarea funcţiei de director general al OMS, suporterii lui Tedros au respins acuzaţiile conform cărora ar fi acoperit epidemiile de holeră.
Doctorul a călătorit de multe ori în R.D. Congo în timpul epidemiei de holeră, unde a ţinut discuţii cu liderii guvernului. De asemenea, a vizitat Beijingul imediat după ce epidemia de coronavirus a început să facă victime.
În prezent, strategia sa a vizat mai degrabă convingerea statului chinez de a fi mai transparent şi cooperarea la nivel internaţional, fiind criticat pentru faptul că a lăudat măsurile luate de autorităţile chineze.
Comentariile conform cărora „China ne-a câştigat timp” şi „a setat un nou standard pentru controlul epidemiilor” se bat cap în cap cu faptul că autorităţile chineze au arestat mai mulţi oameni care răspândeau informaţii despre coronavirus în perioada în care epidemia abia începuse.
Cu toate că declaraţiile doctorului sunt mai degrabă politice, eforturile sale par să fie întreprinse în ideea conform căreia guvernele autoritare şi netransparente ar trebui să coopereze cu OMS pentru a rezolva situaţia actuală.
Într-una din cele mai controversate mişcări ale sale la cârma OMS, Tedros l-a propus la scurt timp după obţinerea funcţiei pe Robert Mugabe, dictatorul care a condus statul Zimbabwe timp de treizeci de ani, în funcţia de „ambasador al bunăvoinţei”. Tedros şi-a retras propunerea câteva zile mai târziu.
Acum, în mijlocul răspândirii constante a unui virus cu totul nou, judecata lui Tedros este pusă din nou la îndoială. Taberele care îl critică spun că măsurile luate de OMS sunt ori prea slabe, ori mult prea exagerate.
Margaret Chan, fost director general al OMS, a sfătuit în 2010 membrii organizaţiei să investească milioane în medicamente pentru gripa porcină când nu era absolut necesar. Ulterior, Chan a reacţionat mult prea încet la epidemia de Ebola din Africa de Vest care a omorât 11.000 de oameni.
În fiecare zi când susţine o conferinţă de presă, fiecare cuvânt al doctorului Tedros apare în ziarele de pe întreg teritoriul planetei. Iar în ciuda presiunii, oferă frecvent răspunsuri tăcute şi prietenoase.
Sfârşitul fiecărei conferinţe de presă este merei acelaşi: o strângere de documente, un zâmbet şi un „ne vedem mâine”.
-
Şeful celei mai mari bănci din lume a fost operat de urgenţă din cauza unor probleme cardiace
Jamie Dimon, 63 ani, şeful celei mai mari bănci din SUA, a fost operat de urgenţă la inimă din cauza unei „disecţii aortice acute”, şi acum se recuperează, potrivit FT.
Temporar, banca va fi condusă de Daniel Pinto şi Gordon Smith, co-vicepreşedinţi ai băncii, până când Jamie Dimon se recuperează după o afecţiune descrisă drept Colegiul Cardiologilor din SUA drept „una dintre cele mai letale afecţiuni cardiovasculare”.
„Vestea bună este că afecţiunea a fost descoperită devreme, iar operaţia a fost un succes. El este treaz, alert şi se recuperează bine”, au transmis Pinto şi Smith într-o notă către colegi, acţionari şi clienţi.
Jamie Dimon, un nefumător care a inclus sportul în viaţa lui, a resimţit dureri în piept joi dimineaţă şi a mers la un spital din New York.
JPMorgan nu a transmis cât timp Dimon va lipsi de la birou. Cercetările Colegiului Cardiologilor arată că mai mult de 80% dintre pacienţi trăiesc cel puţin 5 ani după o astfel de intervenţie.
Jamie Dimon este singurul CEO de pe Wall Street care şi-a condus banca prin criza financiară din 2007-2008 şi a rămas la cârma instituţiei.
În timpul mandatului său de 15 ani deja, JPMorgan a devenit cel mai mare jucător bancar în era de după criza financiară, ceea ce a culminat cu profiturile record înregistrate de la an la an.
-
Cine vrea să conducă un portofoliu de 1.200 mld. dolari? Se caută şef pentru Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume
Fondul Suveran al Norvegiei, un colos cu active de peste 1.200 mld. dolari, îşi caută un nou şef după ce Yngve Slyngstad îşi încheie mandatul de peste un deceniu.
Perioada limită pentru depunerea aplicaţiilor în vederea angajării s-a încheiat vineri, iar Norvegia aşteaptă acum să afle cine va conduce una dintre cele mai importante instituţii ale ţării, potrivit FT.
Pe hârtie, jobul nu sună impresionant încât este prezentat drept şefia Norges Bank Investment Management, o divizie a băncii centrale din Norvegia. Practic, cine ocupă această poziţie conduce cel mai mare fond suveran din lume.
De când a fost fondat pentru a gestiona câştigurile industriei petroliere norvegiene în urmă cu un sfert de secol, Fondul Suveran a crescut de la o ciudăţenie de 200 milioane dolari la un mamut de investiţii cu active de 1.200 miliarde dolari. Poziţiile investiţionale de astăzi le aduc norvegienilor o participaţie medie de 1,4% în toate companiile listate din lume.
Schimbarea de conducere la vârful colosului vine într-un moment de cotitură pentru Fondul Suveran şi pentru rolul său în Norvegia.
După ce a crescut exponenţial în ultimul deceniu cu ajutorul perioadelor de creştere înregistrate pe bursele internaţionale, au început să apară întrebări cu privire la startegia de investiţii şi la influenţa pe care o exercită.
„Fondul a devenit atât de mare şi atât de important pentru Norvegia încât această numire nu este doar despre a găsi persoana potrivită, ci reprezintă şi o oportunitate pentru întregul sistem să se gândească ce fel de fond vrea să facă din acesta, cum vor să funcţioneze”, spune unul dintre candidaţi.
Decizia cu privire la succesorul lui Syngstad trebuie să vină în această primăvară – într-o perioadă care intersectează în mod neobişnuit de multe schimbări de poziţii în managementul fondului.
Pentru prima dată în ultimii şapte ani, Norvegia are un nou ministru de Finanţe, Jan Tore Sanner, care în 2013 declara pentru FT că ţara ar trebui să se gândească să spargă în bucăţi fondul.
Mai mult, banca centrală va avea un nou viceguvernator, care va fi responsabil cu supravegherea fondului şi a managementului operaţional.
-
Huawei Consumer Business Group are de la începutul acestui an un nou şef. Whisky Wangwei, country manager Huawei CBG: „Anticipăm anul acesta o creştere a vânzărilor cu 20-30%. Vrem să continuăm să creştem”
Huawei Consumer Business Group, divizia responsabilă de comercializarea dispozitivelor Huawei în România are un nou country manager. Astfel, la conducerea companiei a fost numit recent Whisky Wangwei, care îl înlocuieşte pe Zachary Jianglinchao, prezent în acest rol din februarie 2018. Noul executiv al diviziei destinate consumatorilor a Huawei a lucrat anterior în Australia timp de doi ani, iar înainte a fost în Malaysia, Singapore, Indonezia.
„Este o ţară foarte frumoasă, cu oameni deschişi şi prietenoşi. Ca să fiu sincer, Australia nu este chiar atât de deschisă şi există o lipsă de competiţie. Internetul broadband este foarte scump acolo, tarifele de internet sunt foarte mari – cred că este una dintre cele mai scumpe ţări din lume la acest capitol, din cauza lipsei competiţiei. Cred că România are un mediu mai bun – sunt foarte deschişi şi încurajează competiţia – cred că este bine pentru dezvoltare, dar şi pentru consumatori, ei se pot bucura de un preţ mai bun pentru cele mai recente tehnologii”, observă el, referindu-se la piaţa locală.
Cota de piaţă a smartphone-urilor Huawei a ajuns în România la 30%, potrivit datelor GfK, citate de executivul de la Huawei. „Anul acesta vrem să îmbunătăţim cota de piaţă, vom avea mai multe centre de servicii. Anticipăm o creştere de 20-30% pe baza rezultatelor de anul trecut; vrem o cotă de piaţă mai mare de 30%. Vrem să continuăm să creştem.”