BusinessMagazin

Tag: sediu

  • Una dintre cele mai cunoscute clădiri din Bucureşti, fostul sediu al Ambasadei SUA, la licitaţie pentru 5,5 mil. euro

    Palatul din strada Tudor Arghezi nr. 9 a fost reşedinţa unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864), cel care împrumuta statul român în campania Războiului de Independenţă.

    Imobilul a fost proiectat de celebrul arhitect elveţian Louis Pierre Blanc, cel care şi-a lăsat amprenta şi pe alte importante clădiri publice româneşti, cum ar fi: Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultăţii de Medicină, Sediul Universităţii din Iaşi şi Institutul Victor Babeş.

    2.500 metri pătraţi construiţi în stil neorenascentist, 50 de camere şi o grădină generoasă decorată cu pini şi fântână arteziană – palatul Maurice Blank este un reper arhitectural al reşedinţelor particulare din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute clădiri din Bucureşti, fostul sediu al Ambasadei SUA, la licitaţie pentru 5,5 mil. euro

    Palatul din strada Tudor Arghezi nr. 9 a fost reşedinţa unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864), cel care împrumuta statul român în campania Războiului de Independenţă.

    Imobilul a fost proiectat de celebrul arhitect elveţian Louis Pierre Blanc, cel care şi-a lăsat amprenta şi pe alte importante clădiri publice româneşti, cum ar fi: Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultăţii de Medicină, Sediul Universităţii din Iaşi şi Institutul Victor Babeş.

    2.500 metri pătraţi construiţi în stil neorenascentist, 50 de camere şi o grădină generoasă decorată cu pini şi fântână arteziană – palatul Maurice Blank este un reper arhitectural al reşedinţelor particulare din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general: Aparenţa este că legile se fac după moravurile sau năravurile inculpaţilor, nu după standarde

    „Este o zi importantă în care trebuie să ne gândim bine ce facem, pentru a nu regreta mai târziu. În ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact, pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Rezultatele sunt surprinzătoare. În ultimii patru ani, au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni la nivel central, pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre aceşti inculpaţi, să vedem dacă vreunul dintre ei a comis faptele pentru sine sau pentru rude. Nu am găsit niciun caz. Ceea ce înseamnă că profesionalizarea acestui gen de activitate infracţională a ajuns la un nivel, la un mod de operare mai sofistifcat. Presupune mereu folosirea unor terţi, paravan, oameni de paie, care primesc foloasele respective şi dispar”, a declarat Augustin Lazăr, la sediul CSM.

    Procurorul general a mai spus că, până în prezent, nu a mai întâlnit o asemenea grabă în adoptarea unor legi.

    „Evident că niciodată nu a fost o asemenea grabă în discutarea, în analizarea unui text de lege, dar niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă, aşa cum este abuzul în serviciu. Adoptăm cadrul legal al lumii civilizate, iar funcţionarii publicic şi aleşii se vor orienta după acest cadru legal. În mod surprinzător, aparenţa acum este aceea că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care trebuie să le adoptăm. (…) Potrivit acestui proiect de articol, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi dezincriminată, ceea ce ar rămâne în Codul Penal, este doar o formă de text care ar indica faptul că nu s-a abrogat abuzul în serviciu total, însă în practică, dacă în ultimii patru ani nu am întâlnit niciun caz care să privească tipologia reţinută în text, înseamnă că textul este formal. Ar rezulta că cei 2.099 de inculpaţi ar fi achitaţi, iar prejudiciul de 4 miliarde lei nu ar mai fi recuperat”, a mai spus procurorul general.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON şi-a vândut acţiunile deţinute la Uniper, cu 3,8 miliarde de euro, către Fortum Corporation

    „Toate condiţiile pentru finalizarea ofertei de preluare publică voluntară au fost întrunite, tranzacţia fiind realizată şi finalizată. Operaţiunea a fost aprobată de Comisia Europeană şi de Autoritatea Rusă Antimonopol. În total, E.ON a primit aproximativ 3,8 miliarde de euro în urma tranzacţiei pentru acţiunile pe care le mai deţinea în Uniper”, arată documentul.

    „Vânzarea către Fortum a acţiunilor rămase în Uniper marchează sfârşitul unui capitol din istoria E.ON”, a precizat Johannes Teyssen, director executiv E.ON SE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Povestea incredibilă a doi arhitecţi români, fraţi gemeni, care au participat la proiectul noului sediu Apple, care seamănă cu o navă spaţială şi care a costat 5 miliarde de euro. ”Ni s-a cerut să construim cea mai bună clădire de birouri din lume”

    „Faptul că am crescut într-o familie de ar­hi­tecţi şi pregătirea în vederea examenului de admitere au jucat un rol im­portant la început de carieră. De acolo totul a urmat foarte firesc şi fiecare pas l-a asi­gurat cumva pe urmă­torul“, spun Maximilian şi Daniel Zielinski, par­te­neri în cadrul Foster and Partners, birou de arhitectură a cărui in­spi­raţie a ge­nerat une­­le din­tre cele mai spec­­ta­culoase pro­iecte la nivel global.

    Reichstag-ul din Berlin, clădirea deschisă pu­blicului care adăposteşte parlamentul Germaniei şi care surprinde prin domul de sti­clă de pe acoperiş, sau „infa­mul“ Gherkin, emblema City-ului londonez, toate poartă semnă­tura Foster and Partners.

    Cariera intrernaţională a celor doi fraţi a început însă de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti.

    „A fost o perioadă intensă în care ne-am descoperit definitiv plă­cerea pentru arhitectură. La sfâr­şitul celui de-al doilea an de fa­cultate, Dani a reuşit să aibă cele mai bune rezultate din an, bene­ficiind de bursa Di­nu Patriciu (om de afa­ceri român, de profesie ar­hitect, cu­noscut mai ales pentru dez­voltarea grupului Rompetrol şi care a decedat în 2014 – n.red.). Eu se întâmpla să fiu undeva pe aproape. Ca rezultat am avut ocazia de a pleca cu bursă în afara ţării, acolo unde ne doream, şi anume la Stuttgart, în Germania“, îşi aminteşte Maximilian Zielinski.

    În familia Foster

    După bursa de la Stuttgart, cei doi au început un stagiu de practică la Herzog&de Meuron în Basel, Elveţia, unul dintre cele mai prestigioase birouri de arhitectură din lume.

    De semnătura Herzog&de Meuron se leagă proiecte precum Elbphilharmonie, din Hamburg, o clădire care arată ca secţiunea unui val şi care este una dintre cele mai avansate săli de concerte din lume din punct de vedere acustic. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M închiriază 1.000 mp pentru viitorul său sediu în birourile Unirii View, lângă Piaţa Unirii

    Retailerul de modă va prelua un etaj superior din Unirii View, în conformitate cu cerinţele sale de imagine corporativă şi cu o vedere uimitoare asupra centrului vechi al Bucureştiului.

    ”Cea mai populară marcă de modă din România îşi va stabili viitorul sediu în Unirii View, fapt care valideaza încă o dată proiectul ca fiind o proprietate de top pentru companiile de top cu un nivel bun de lichiditate financiară.

    Alegerea făcută de H&M România reprezintă o decizie pe termen lung şi este una extraordinară, atât pentru companie, care va avea un nou sediu foarte eficient şi cu un nivel ridicat de vizibiliitate, cât şi pentru angajaţi, care vor lucra în cea mai bună zonă din Bucureşti din punct de vedere al transportului şi infrastructurii generale”, a declarat Andreea Păun, Managing Partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes, responsabilă pentru strategia de închiriere şi managementul comercial al Unirii View.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Poliţiştii unei structuri din cadrul IGPR, cu sediul în Cluj-Napoca, realizează profiluri care duc la prinderea infractorilor

    Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor (UTAI) Cluj-Napoca a fost înfiinţată în anul 2006, reprezentanţii acesteia acceptând pentru prima oară să dezvăluie, prin intermediul MEDIAFAX, detalii din activitate.

    Şeful structurii, comisar-şef de poliţie Daniela Păcurar, a declarat corespondentului MEDIAFAX că analizele efectuate conduc, de asemenea, şi la identificarea unor elemente de probă noi în administrarea anchetelor.

    ”Unitatea noastră a avut o contribuţie importantă în ceea ce priveşte soluţionarea unui număr mare de dosare penale, prin realizarea de analize operaţionale care sprijină activitatea organelor judiciare în identificarea autorilor infracţiunilor, precum şi în identificarea unor elemente de probă noi în administrarea anchetelor, atât în cazul infracţiunilor care au vizat viaţa, integritatea corporală sau sănătatea, cât şi în cazul infracţiunilor îndreptate împotriva patrimoniului”, a explicat Daniela Păcurar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sediul mafiei lemnului din Romania este la Neamţ

    Din milioanele de euro făcute din lemnul exploatat la Neamţ nu rămâne nici un leu ca taxe şi impozite în judeţ deoarece totul se face pe firme din alte judeţe care de cele mai mult ori sunt paravane pentru firme offshore de prin Panama sau alte paradise fiscale. Totul este cunoscut, ştiut şi la lumina zilei. Se suspectează că se evazionează zeci de milioane de euro iar autorităţile din Neamţ nici nu au ce verifica căci sediile principale ale băieţilor deştepţi cu lemnul nu sunt în Neamţ.
    Pentru a extermina concurenţa locală în exploatarea lemnului mafioţii participă la licitaţiile unde se scoate pădure şi oferă preţurile cele mai mari din România ajungând să cumpere buşteanul netăiat din pădure la preţ de cherestea. De fapt ei taie mult mai mult decât licitează şi asta nu se poate face decât cu complicitatea celor de la silvic. Aşa au reuşit să pună mâna pe mai toate exploatările şi să falimenteze localnicii care aveau şi ei câte o afacere în acest domeniu.
    Autorităţile şi instituţiile statului sunt orbite cu sume foarte mari de bani primite ca şpagă şi nu văd nimic suspect în faptul că la Neamţ se licitează la preţuri imposibil de mari cum nu văd nimic suspect nici în faptul că firmele care exploatează în Neamţ nu prea fiscalizează nimic la Neamţ.

    O mafie cu ramificaţii la toate nivelurile din România şi cu tentacule înfipte bine şi în zona internaţională unde exportă. Şi ne întrebăm cu toţii de ce plouă cu vile, maşini de lux şi case de vacanţă la o mulţime de şefi de instituţii sau oameni din toate sistemele şi de la toate nivelurile. E şpaga dată de mafie pentru handicapul de a nu vedea ce se întâmplă în acest judeţ.

    Acest articol nu este vreo investigaţie jurnalistică de mare anvergură şi nu am descoperit noi nimic. Totul se întâmplă la lumina zilei, în văzul tuturor şi cu sprijinul multor autorităţi. Totul este de o asemenea notorietate de nu credem ca este cineva care să nu suspicioneze măcar ca se fura în draci din pădurile Neamţului.

    Soluţiile de a se stopa furtul de lemn din Neamţ sunt nenumărate dar nu se vor aplica până ce România nu va mai sta în genunchi deoarece nu bănuim că este cineva atât de naiv încât să creadă că beneficiarul lemnului furat este industria de mobilă sau de construcţii din România. Beneficiarul dezastrului din pădurile Neamţului este dincolo de graniţele ţării iar interesele sunt atât de mari încât se dau la nevoie şi legi care să favorizeze infractorii din domeniul forestier, scrie ziarpiatraneamt.ro

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”