BusinessMagazin

Tag: scumpiri

  • Metroul din Drumul Taberei a adus sub 500 de locuinţe noi în piaţă şi nu a influenţat preţurile zonei

    Construcţia noii magistrale de metrou din Drumul Taberei nu a avut în ultimii ani un impact semnificativ asupra pieţei rezidenţiale din zonă şi nu va avea un impact pozitiv imediat asupra pieţei rezidenţiale din zonă.

    „Zona Orizont – Academia Militară pre­zintă însă un interes mult mai crescut şi acest fapt se vede şi prin dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mari dimensiuni. Astfel, se poate realiza o segmentare a cartierului, între o zonă mai apro­piată de inelul median, care are potenţial de creştere imediată, şi o zonă clasică din inte­riorul cartierului“, a spus Alexandru Pricop, managing partner în cadrul SVN Romania.

    Impactul noii magistrale de metrou asupra pieţei rezidenţiale noi este destul de redus în acest moment.  „Cea mai mare parte a proiectelor sunt dezvoltate pe bulevardul Timişoara, aflat între M3 (Militari) şi actuala M5 (Drumul Taberei). Proiectele dezvoltate în zona Valea Ialomiţei – Brâncuşi, care vor pune pe piaţă în 2020 aproximativ 400-500 de noi locuinţe, sunt mai apropiate de staţia de metrou Valea Ialomiţei. Noua linie de metrou deserveşte în special comunitatea deja creată în blocurile finalizate înainte de 1990, în zone cu puţine parcele pretabile pentru dezvoltări rezidenţiale semnificative – excepţie face, desigur, zona Răzoare – Academia Militară. Această comu­nitate este însă una extrem de numeroasă şi accesul spre zonele centrale va deveni, implicit, mai facil“, a spus consultantul.

  • Inflaţia coboară în mai la 2,3%, de la 2,7% în aprilie şi 3% în martie. Fructele şi cartofii au înregistrat cele mai scumpiri

    Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,3% în mai, după 2,7% în aprilie, susţinută de scumpirea alimentelor cu 5,2%, faţă de 5,7% în aprilie, a serviciilor cu 2,6% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%., în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fructele proaspete (24,65%), şi cartofi (20,8%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 3,9%, iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de aprilie, în mai preţurile de consum s-au majorat cu 0,05%, cu 0,3% la alimente şi 0,1% la servicii, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,18%.

    (Sursa:INS)

     

    BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,8% la finalul lui 2020 şi de 2,5% în 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

  • Anul scumpirilor: HBO măreşte preţurile pentru serviciul video online HBO GO

    “Dorim să te informăm că preţul abonamentului va fi modificat. Abonamentul tău lunar va creşte de la 2,99 euro/lună la 3,99 euro/lună. Această modificare va fi implementată la prima facturare după 21 noiembrie.”

    Furnizorul american de conţinut video HBO va mări de la data de 21 noiembrie tarifele pentru platforma video online la cerere HBO GO cu un euro pe lună, conform unei notificări transmise clienţilor de companie.

    “Dorim să te informăm că preţul abonamentului va fi modificat. Abonamentul tău lunar va creşte de la 2,99 euro/lună la 3,99 euro/lună. Această modificare va fi implementată la prima facturare după 21 noiembrie. Dacă în prezent beneficiezi de o perioadă promoţională, după încheierea acesteia se va aplica noul preţ”, conform notificării.

    Tariful nou reflectă necesitatea de a produce mai mult conţinut, conform sursei citate. „Producţia de seriale şi filme originale HBO, atât în S.U.A., cât şi la nivel local, a crescut odată cu cererea. Noul preţ reflectă acest lucru precum şi dorinţa noastră de a aduce abonaţilor noştri din ce în ce mai multe seriale, documentare şi filme noi, cum ar fi “Watchmen”, “His Dark Materials/Materiile întunecate”, sezonul 3 din “Umbre” şi “Wataha/Haita” şi multe altele.”

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Anul scumpirilor: HBO măreşte preţurile pentru serviciul video online HBO GO

    Furnizorul american de conţinut video HBO va mări de la data de 21 noiembrie tarifele pentru platforma video online la cerere HBO GO cu un euro pe lună, conform unei notificări transmise clienţilor de companie.

    “Dorim să te informăm că preţul abonamentului va fi modificat. Abonamentul tău lunar va creşte de la 2,99 euro/lună la 3,99 euro/lună. Această modificare va fi implementată la prima facturare după 21 noiembrie. Dacă în prezent beneficiezi de o perioadă promoţională, după încheierea acesteia se va aplica noul preţ”, conform notificării.

    Tariful nou reflectă necesitatea de a produce mai mult conţinut, conform sursei citate. „Producţia de seriale şi filme originale HBO, atât în S.U.A., cât şi la nivel local, a crescut odată cu cererea. Noul preţ reflectă acest lucru precum şi dorinţa noastră de a aduce abonaţilor noştri din ce în ce mai multe seriale, documentare şi filme noi, cum ar fi “Watchmen”, “His Dark Materials/Materiile întunecate”, sezonul 3 din “Umbre” şi “Wataha/Haita” şi multe altele.”

    Mutarea făcută de HBO vine după ce mai mulţi furnizori de servicii de comunicaţii au mărit tarifele în acest an, acuzând printre altele şi costurile mai mari cu achiziţia de conţinut video.

     

  • S-A TERMINAT! Toţi şoferii vor fi afectaţi: Când ÎNCEP SCUMPIRILE la pompă

    Temerile privind calitatea aerului şi scandalul Dieselgate din 2015 au schimbat total atitudinea faţă de diesel.
     
    Iată un nou motiv care urmează să descurajeze şi mai mult achiziţiile de maşini diesel: taxele pe motorină urmează să fie majorate, scrie Bloomberg.
     
    Decenii la rând, guvernele din UE au impozitat motorina la o rată mai scăzută decât cea pe benzină, însă avantajul respectiv se diminuează rapid în contextul eforturilor de curăţare a mediului şi al consecinţelor scandalului Dieselgate.
     
    Astfel, atitudinea faţă de motorină, carburantul favorit la nivelul continentului de multă vreme, se schimbă.
     
    „Ne aşteptăm la o creştere a taxei pe motorină în Eu­ropa“, a declarat Mark Williams, analist la Wood Mackenzie din Londra. „Pieţele mai mari urmează această direcţie, în care taxa pe motorină creşte mai rapid decât cea pe benzină“.
     

  • Topul scumpirilor în România în 2018: Românii plătesc mai mult cu 16,61% pe gaze şi cu 5,61% pe combustibil

    Preţurile la categoria energie electrică, gaze şi încălzire centrală au crescut cu 5,66%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, ca urmare a majorării cu 16,61% a preţurilor la gaze, deşi cele la energie termică au fost cu 2,13% mai mari, iar cele la energie electrică cu 0,29%, potrivit datelor dintr-un comunicat de presă al INS. Preţurile la această categorie au crescut cu 3,1% şi faţă de luna precedentă, în condiţiile în care preţurile la gaze s-au majorat cu 5,59%, iar cele la energia electrică cu 2,05%, cu toate că au rămas la fel cele la energia termică.
     
    Dar produsele şi serviciile care s-au scumpit cel mai mult, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, au fost: serviciile poştale, cu 21,54%, majorarea fiind similară şi faţă de luna iulie; transportul aerian, cu 18,66%, care a crescut cu 2,42% şi faţă de luna precedentă, mai reiese din documentul de presă al INS. Acestea au fost urmate de gaze, cu 16,61%, faţă de decembrie 2017, dar cu 2,13%, comparativ cu iulie.
     
    Alte creşteri importante au fost în primele opt luni faţă de finele anului trecut pentru: citrice şi alte fructe meridionale, de 9,92%, care s-au majorat cu 3,01% şi faţă de luna precedentă; categoria alte legume şi conserve de legume de 6,76%, care au scăzut cu -2,22%, comparativ cu luna precedentă.
     
    În plus, preţurile la combustibili, care au un impact important în toate celelalte preţuri, respectiv în evoluţia inflaţiei, au crescut cu 5,61% în august 2018, comparativ cu nivelul din decembrie 2017, dar au scăzut cu -0,16%, faţă de luna iulie.
     
    De asemenea, tutunul şi ţigări s-a scumpit cu 3,68% în primele opt luni, dar au rămas la acelaşi nivel faţă de luna precedentă, iar preţurile la serviciile de igienă şi cosmetică au crescut cu 3,49%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu doar 0,15% faţă de luna precedentă.
     

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • SURPRIZĂ majoră de la RCS&RDS. După ce şi-a crescut masiv baza de clienţi, a trecut la scumpiri! Decizia luată de Digi

    RCS&RDS este unul dintre outsider-ii care au decis să intre pe piaţa energiei, primul target fiind chiar clienţii care beneficiau de serviciile de cablu ale companiei.

    Datele de pe site-ul Digi Energy, numele sub care RCS&RDS activează pe piaţa energiei, arată că firma avea la finalul anului 2015 doar 52 de consumatori casnici.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • INS: Managerii anticipează creşterea numărului de salariaţi, dar şi scumpiri pentru această vară

    „În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra o tendinţă de creştere, în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, ca şi pentru activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, se va înregistra o scădere moderată”, se menţionează într-un comunicat al INS.

    Referitor la numărul de salariaţi se estimează o relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.