BusinessMagazin

Tag: scumpire

  • Scumpiri în lanţ: După ce preţul gazului a explodat, urmează ca energia electrică să se scumpească VIDEO

    Există semnale din piaţa energiei care indică că preţul gazului s-ar putea stabiliza. Cu toate acestea, există o nouă problemă cu care consumatorii s-ar putea confrunta în 2022, aceasta fiind majorarea preţului la energie electrică.

    „În primul rând piaţa noastră este cuplată cu pieţele vecine, iar pieţele vecine depind mult de preţul gazului.Se spune că preţul gazului se va calma, dar preţul energiei electrice nu neapărat şi aici într-adevăr nu trebuie uitat că preţul energiei electrice în ţările în care producătorul marginal este un poluant conţine costuri tone de CO2” a declarant Valeriu Binig, preşedintele Comitetului pt Energie, AmCham, la ZF Live.

     

  • Dacia anunţă preţul pentru Jogger, cel mai nou model produs la Mioveni şi scumpeşte Dusterul

    Dacia Jogger, modelul crossover cu 7 locuri care înlocuieşte în gamă Logan MCV şi Lodgy are un preţ de pornire de 13.990 de euro cu TVA pentru versiunea Essential în configuraţie cu 5 locuri, echipată cu motorul ECO-G 100 şi 16.950 Euro (TVA inclus) pentru versiunea Comfort în configuraţie cu 7 locuri, echipată cu motorul TCe 110.

    în ceea ce priveşte Seria Limitată „Extreme”, aceasta afişează preţuri cuprinse între 16.800 Euro (TVA inclus) în cazul variantei cu 5 locuri şi motorizare ECO-G 100 şi 18.000 Euro (TVA inclus) pentru configuraţia cu 7 locuri şi motorizare TCe110. Garanţia oferită este de 3 ani sau 100.000 km. Primele livrări sunt programate în luna martie 2022.

    Jogger dispune de două motorizări: propulsorul cu alimentare mixtă benzină/GPL ECO-G 100 şi noul motor TCe 110 cuplat cu o cutie de viteze manuală cu şase trepte. Ambele motoare sunt echipate cu sistemul Start & Stop şi sunt conforme normei Euro 6D Full.

    În toamna acestui an a fost “ajustat” şi preţul noului SUV Duster – acesta costa 13.900 de euro în momentul lansării, la final de august 2021, însă acum preţul de pornire al acestuia a urcat la 14.200 de euro. Spre comparaţie, în momentul lansării, în 2010, maşina pleca de la 10.500 de euro – însă cu o listă a dotărilor mult mai săracă.

    Jogger, noul vehicul de familie al gamei Dacia, poate fi comandat începând cu data de 1 Decembrie în întreaga reţea de agenţi autorizaţi ai mărcii.

    Prezentat în premieră mondială la începutul lunii septembrie la Salonul Internaţional al Mobilităţii de la Munchen, Jogger este disponibil pe piaţa din România în două configuraţii – cu 5 şi cu 7 locuri – şi în două versiuni de echipare: Essential şi Comfort. Acestora li se adaugă, încă de la lansare, o serie limitată, intitulată „Extreme”, care cuprinde elemente de design specifice.

     

     

  • Industria alimentară se confruntă cu un şoc fără precedent. Tot ce se putea scumpi se scumpeşte: energia, combustibilul, munca, materiile prime

    Ungaria se confruntă cu o penurie de făină. Companiile de morărit anunţă scumpiri de 40%, iar poducătorii de pâine vor ridica preţurile cu peste 10%. Ungaria este în situaţia aceasta deşi este un stat propice agriculturii, investeşte în acest sector, nu este sărac şi nu este izolat de pieţele externe.

    Probleme asemănătoare au multe alte economii din diverse părţi ale lumii. Aceasta pentru că economia alimentară modernă nu a mai avut de-a face cu forţe precum cele care o modelează în prezent: toate componentele de cost, cum ar fi energia, combustibilul, munca, materiile prime au crescut drastic şi toate în acelaşi timp, după cum scrie Hungary Today. Preţurile grâului cresc din SUA şi până în Rusia, atingând niveluri record în Europa şi conducând la scumpirea pâinii. Iar situaţia nu se va ameliora prea curând, după cum a concluzionat Bloomberg.

    Culturile de grâu, cele mai întinse ca suprafaţă din lume, au fost lovite anul acesta de secetă, îngheţ şi ploi puternice. Cele ale prin­cipalilor exportatori n-au făcut excepţie. Acest lucru a condus la reducerea cantităţilor de făină disponibile pentru produse variind de la pizza la pâinea franţuzească şi pastele făinoase italiene sau turceşti. Iar oferta limitată când cererea este mare duce la creşterea preţurilor.

    Experţii sunt îngrijoraţi că recoltele aşteptate de la Argentina şi Australia nu vor reuşi să aducă suficientă materie primă pe piaţă pentru a o detensiona. „Iar situaţia se poate înrăutăţi“, spune Carlos Mera, analist pe agricultură la Rabobank. „Cu cât preţurile se duc mai sus, cu atât mai multă frică pătrunde pe piaţă, iar cumpărătorii sunt tentaţi să se lase pradă panicii.“

    În Australia, grâul s-a scumpit până la un nivel record deoarece prognozele meteo anunţă ploi abundente care pot afecta calitatea recoltelor. Bursa de mărfuri din Chicago, unde preţurile grâului au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii nouă ani, este asaltată de cumpărători străini.

    Cererea este şi ea la niveluri record. „Lumea a consumat în ultimii doi ani mai mult grâu decât a produs, ceea ce a dus la micşorarea rezervelor finale“, explică pentru Barronís Jake Hanley, analist la Teucrium. „Cererea este puternică pentru că grâul este folosit în primul rând pentru consumul uman.“ Deşi pe piaţa globală grâul nu este o materie primă rară, cantităţi mari sunt blocate în ţări precum China, care nu exportă.

    Grain Central estimează că stocurile de grâu ale SUA şi Canadei, doi producători de talie mondială, se îndreaptă spre cele mai joase cote din 2007-08, deşi exporturile ambelor state s-au redus.

    În Ucraina, un alt mare exportator de grâu, stocurile sunt constante. În Rusia, piaţa se contractă pe partea de ofertă din cauza recoltei slabe şi a exporturilor puternice către Orientul Mijlociu.

    Reuters menţionează analişti care spun că exporturile din Uniunea Europeană au o viteză care probabil că nu va mai putea fi susţinută mult timp. Pentru a preveni o penurie de faină acasă, Moscova a început anul acesta să suprataxeze exporturile şi a semnalizat că ar putea introduce limite de export.

    Peste toate acestea se suprapune creşterea preţurilor îngrăşămintelor agricole, a căror producţie este afectată de criza gazelor naturale din emisfera nordică. O penurie de îngrăşăminte chimice riscă să afecteze însămânţările de toamnă şi primăvară şi astfel producţia de grâu.

    În Ungaria, făina a ajuns o materie primă disponibilă în cantităţi insuficiente, ceea ce probabil va duce la scumpirea pâinii cu 10-15% anul viitor în condiţiile în care companiile de morărit şi panificaţie vor majora preţurile cu 40%.

    Tona de grâu şi porumb aproape că s-a dublat de la începutul acestui an, după o perioadă de 7-8 ani de stabilitate, spune D·vid Hollosi, analist of Takarekbank. În Ucraina, deşi această ţară este unul dintre cei mai mari producători, dar şi exportatori, de grâu din Europa, pâinea s-a scumpit cu 20% faţă de anul trecut, potrivit UkrinForm. Dacă la acest lucru de adaugă scumpirea cu 70% a uleiului de floarea soarelui şi cu 50% a zahărului, atunci se poate vorbi de o inflaţie la alimente devastatoare pentru o economie care încă se reechilibrează după războiul din estul industrializat cu forţele separatiste. Dar nici în economiile mai prospere gospodăriile nu vor fi ocolite de şocul inflaţiei la alimente, scrie Reuters, care menţionează exemplul scumpirii pastelor făinoase în Franţa şi Italia. Ce e mai rău urmează să vină pentru acest sector. În New York, costurile mai mari scumpesc, sau reduc, dimensiunile emblematicei felii de pizza de 1 dolar. Producătorii se plâng că toate costurile care puteau creşte au crescut: făina în primul rând, s-a scumpit, brânza la fel, tot aşa şi roşiile, mănuşile, ambalajele, şerveţelele, combustibilul, forţa de muncă. Preţurile unora din materiile prime s-au dus în sus într-un an şi cu 200%, notează The New York Post. Usturoiul s-a scumpit cu 400%.

     

  • Simpa, una dintre cele mai vechi fabrici de pâine din Sibiu: Noi nu am scumpit pâinea şi am observat că a crescut uşor volumul de vânzări

    Reprezentanţii Simpa, o companie cu tradiţie pe piaţa de panificaţie, fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din Sibiu, deţinută majoritar de Maria Agârbicean (98%) şi administrată de Alexandru Agârbicean, spun că nu au majorat preţul pâinii, deşi costurile cu producţia au crescut, pentru că aşteaptă să vadă care este reacţia pieţei.

    „Ni s-a scumpit mult făina, iar preţul gazului s-a triplat. Noi nu am scumpit pâinea, pentru că aşteptăm reacţia pieţei. Am observat că a crescut uşor volumul de vânzări“, a spus pentru ZF Alexandru Agârbicean, admi­nistrator şi director tehnic al Simpa, din Sibiu, business cu o cifră de afaceri de aproape 95 milioane de lei în 2020, mai mică cu 3% decât în 2019, şi un profit net de 6,3 mi­lioane de lei şi peste 320 de angajaţi.

    Simpa, a cărei istorie a început în anul 1967, are în portofoliu peste 60 de sortimente de pâine şi produse de panificaţie şi peste 60 de produse de cofetărie, patiserie şi produsele noastre fast-food. Compania îşi desface producţia în peste 20 de magazine din oraşul Sibiu şi împrejurimi, arată datele de pe site-ul companiei.

  • Scumpirea accelerată a energiei urcă cu 20% evaluarea Hidroelectrica în doar o lună la aproximativ 36 miliarde de lei. Dacă ar fi la listată la Bursă, compania s-ar tranzacţiona la de şapte ori cifra de afaceri şi de 15 ori profitul net

    ♦ Spre comparaţie, celălalt mare producător de energie al României, respectiv Nuclearelectrica, companie listată la Bursă din 2013 încoace, se tranzacţionează la de 15,6 ori profitul din ultimele 12 luni şi la de 4,3 ori veniturile.

    Scumpirea acelerată a preţului la energia electrică, cu aproape 19% în medie în luna septembrie, adică de la 555 lei pe MWh la 662 lei, a determinat şi creşterea cu 20% a evaluării celui mai mare producător de energie electrică al României la o valoare istorică şi care ar fi de invidiat chiar şi pentru unele companii listate la Bucureşti.

    Astfel, în doar o lună, evaluarea Hidroelectrica a urcat cu 6 miliarde de lei la valoarea record de aproximativ 36 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului lunar pe septembrie publicat vineri de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea. Spre comparaţie cea mai mare companie de la Bursa românească este OMV Petrom, cu o capitalizare de 27 mld. lei.

    Cel mai probabil, la baza actualizării raportului de evaluare, realizat cu asistenţa KPMG România, ar putea sta şi estimările pentru rezultatele financiare ale Hidroelectrica mai ales în contextul în care preţurile în creştere ale energie se reflectă în mod direct în rezultatele financiare ale „perlei” statului român.

    Prin intermediul FP, Hidroelectrica va face publice rezultatele pe nouă luni, pe 15 noiembrie. Dacă ar fi listată la bursa de la Bucureşti, atunci Hidroelectrica – ale cărei cele mai recente rezultate financiare, cele de la S1/2021, sunt unele istorice, respectiv 1,7 miliarde de lei profit net şi 3,2 miliarde de lei cifra de afaceri s-ar tranzacţiona la un multiplu de 15,4 ori profitul net şi de aproape şapte ori cifra de afaceri. Pentru aceste calcule, ZF a luat în considerare rezultatele financiare pentru ultimele 12 luni, adică S2/2020 şi S1/2021. Spre comparaţie, Nuclearelectrica – celălalt mare producător de energie al României, companie listată la Bursă din 2013 încoace şi din acţionariatul cărei fac parte şi fonduri de pensii private Pilon II se tranzacţionează pe baza preţurilor de vineri şi pe baza rezultatelor din ultimele 12 luni la un multiplu PER (price earning ratio) de 15,7x şi P/S (price/sales) de 4,3x. Aşadar pe linie de profitabilitate evaluările celor două companii sunt asemănătoare. 

    „Pentru această companie (Hidroelectrica – n.red), metoda de evaluare a rămas aceeaşi, respectiv Valoare justă (Valoare pe baza raportului de evaluare)/acţiune, dar raportul de evaluare a fost actualizat cu asistenţă din partea unui evaluator independent (respectiv KPMG România). Impactul actualizării acestei evaluări asupra valorii activului net al Fondului a determinat o creştere de 1.194.505.974 lei”, menţionează FP, acţionar cu 20% al Hidroelectrica.

    Precendetul raport de evaluare, de la iunie 2021, a fost realizat tot de KPMG România. Astfel, VUAN-ul FP a crescut cu aproape 11% la septembrie faţă de august, şi cu 31% faţă de septembrie 2020, la aproape 2,1 lei. Vineri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,8 lei, ceea ce înseamnă un discount de circa 14%. Fondul Proprietatea are aproape 13 mld. lei capitalizare iar de la începutul anului 2021 acţiunile au urcat cu 25% pe o bursă în creştere cu 30% prin BET şi 24% prin BET-FI.

  • Topul celor mai scumpe locuinţe din Europa. 6 oraşe din România sunt incluse în clasament

    Potrivit datelor publicate pe platforma numbeo.com, Bucureştiul se află pe locul 153 la nivel european din punctul de vedere al celor mai scumpe locuinţe (în clasament fiind luat ca reper preţul pe metru pătrat în centrul oraşului, care ajunge aici la 1.905 euro/mp). Cel mai scump oraş european este Londra, cu un preţ al locuinţelor pe metrul pătrat de peste 13.981 de euro, în timp ce la polul opus, pe locul 200, se află oraşul Arad, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 787 de euro/mp. 

    În clasamentul celor mai scumpe oraşe europene Clujul depăşeşte însă Capitala – se situează pe locul 141, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 2.203 euro/mp. Alte oraşe din România incluse în acest clasament sunt Oradea (1.168 euro/mp – locul 189), Constanţa (1.328 euro/mp – 180), Craiova (1.353 euro/mp – 178), Timişoara (1.496 euro/mp – 172). 

     

    Un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara acestui an, arată că locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent. Astfel, potrivit studiului Deloitte, care analizează datele din 2020, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp, ceea ce plasa piaţa locală pe locul 4 în topul celor 24 de ţări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Portugalia.

     

    Raportul analizează şi 61 de oraşe europene, Parisul conducând în topul celor mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916 euro/mp). Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online: intrând pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro. O alta este puţin mai ieftină. – costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi). Preţul unui apartament cu un dormitor, cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, ajunge la 698.500 de euro, iar în cazul unuia  de 78 de metri pătraţi, preţul este de 998.000 de euro, potrivit datelor platformei online de imobiliare Lodgis. 

     

    Preţul locuinţelor în Europa a crescut cu 5,8% în zona euro şi cu 6,1% la nivelul UE în primul trimestru al anului 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (potrivit celor mai recent publicate date ale Eurostat), trendul crescător menţinându-se în restul anului. 

     

     

  • Ciocolata este pe cale să se scumpească

    Creşterea meteorică a preţurilor pentru uleiul de palmier până la niveluri record urmează să împingă în sus costurile pentru toată lumea, de la restaurante la producătorii de dulciuri şi cosmetice, şi ar putea modifica modelele de consum, scrie Bloomberg.

    Cel mai consumat ulei comestibil din lume este regăsit într-o gamă largă de produse, de la ciocolată la săpun, rujuri şi biocarburant.

     

  • Cum arată harta celor mai scumpe zone imobiliare din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov domină piaţa cu preţuri cuprinse între aproape 3.000 şi 1.700 de euro pe metru pătrat

    Vedeta pieţei imobiliare din România rămâne în continuare Capitala, unde preţul pe metru pătrat se apropie de pragul de 3.000 de euro. În clasamentul celor mai scumpe oraşe şi zone din ţară au mai intrat Clujul, Timişoara şi Braşovul, unde preţul pe metru pătrat variază între 1.700 şi 2.200 de euro

    „Bucureştiul este campionul cu zona Kisselef-Aviatorilor , unde discutăm de peste 2.800 de euro pe metru pătrat şi Herăstrău cu 2.730 de euro pe metru pătrat. La Cluj, zona centrală ţine ritmul cu un preţ maxim de 2.200 de euro. Zona ultra-centrală a Timişoarei ajunge la 1.750 de euro pe metru pătrat, Braşovul iarăşi stă bine, la Poalele Tâmpei în Dâmbul Poenii, preţul fiind de 1.700 de euro”, a declarat Cătălin Priscorniţă, CEO-ul brokerului imobiliar Blitz.


     

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au scăzut cu 8.000 de euro peste noapte

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii februarie 2021 faţă de luna ianuarie la 98.700 de euro, în creştere cu 100 de euro sau 0,1% potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    „Începutul de an a fost foarte dinamic pentru piaţa rezidenţială din Bucureşti, cu o creştere anuală de peste 36% a numărului de tranzacţii înregistrată în ianuarie. Fundamentele sunt bune, iar livrările de locuinţe ating noi recorduri, într-un con­text de îmbunătăţire a accesibilităţii, ca urmare a temperării creşterii preţurilor“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN Romania.

    În februarie au existat creşteri puternice în Berceni, de 3.000 de euro, de 6.000 de euro în Colentina, 5.000 de euro în zona mallului Vitan şi de 2.000 de euro în Militari. De partea cealaltă, cea mai mare scădere, de 8.000 de euro, s-a înregistrat în zona Iancului, în timp ce la Moşilor declinul a fost de 3.000 de euro, iar în Crângaşi de 2.000 de euro.


     

  • Serviciile mai scumpe împing inflaţia din zona euro în sus în ianuarie

    Scumpirea serviciilor şi a bunurilor industriale a stat la baza unei reveniri a inflaţiei în zona euro în ianuarie după luni de scăderi de preţuri, anulând scăderea preţului energiei, relatează Reuters.

    Eurostat a confirmat estimări preliminare potrivit cărora preţurile de consum din zona euro au avansat cu 0,2% lunar pentru o creştere de 0,9% în termeni anuali.