BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Elevii din 12 localităţi din România nu vor merge de luni la şcoală

    Elevii din 12 localităţi din Români nu vor merge, de luni, la şcoală, din cauza ratei de infectare de peste 6 la mie. Este vorba de 2.400 de elevi, care reprezintă 1 la sută din totalul elevilor din România.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, vineri sear,a în coferinţă de presă, câţi elevi nu vor putea începe de luni şcoala cu prezenţă fizică, din cauza epidemiei de COVID-19.

    „Ordinul comun prevede că ziua de vineri, ziua de astăzi, este zi de referinţă pentru scenariul aplicat pentru întreaga săptămână care va începe luni. Astăzi avem, din păcate, 12 localităţi care au depăşit rate de infectare de 6 la mie. Sunt şase localităţi din Satu Mare, două în Arad, o localitate în Sălaj, o localitate în Teleorman, una în Dolj care au depăşit rata de 6 la mie”, a spus ministrul.

    Potrivit acestuia, numărul total al elevilor care învaţă în aceste localităţi este 2.400, respectiv mai puţin de 1 la mie din numărul elevilor din România.

    „Din păcate, nu vor avea şanse participării cu prezenţă fizică începând de luni, cu ceremoniile de deschidere a anului şcolar (…). Unele sunt foarte puţin peste 6 la mie. Ne exprimăm speranţa că vor reveni foarte curând sub 6 la mie, aşa încât de săptămâna viitoare să poată merge şi ei la şcoală cu prezenţă fizică”, a mai spus Cîmpeanu.

  • Moştenirea celor 20 de ani. Ce schimbări au adus cele două decenii petrecute de americani în Afganistan

     

    Retragerea americană din Afganistan şi revenirea talibanilor la putere este considerată o înfrângere pentru SUA şi încă o dovadă că democraţia nu poate fi exportată. Însă în cei 20 de ani de administraţie sub protecţie aliată au adus schimbări de care afganii cu greu vor putea fi dezvăţaţi. Afganistanul pe care talibanii îl moştenesc acum este foarte diferit de Afganistanul din 2001.

    În două decenii, adică de când americanii au invadat ţara, rata mortalităţii infantile sa înjumătăţit, după cum se scriu The Guardian, BBC şi Financial Times. Dacă în timpul primului regim taliban fetele nu aveau voie la şcoală, acum mai mult de la unul din trei fete adolescente ştie să scrie şi să citească. În 2005, mai puţin de un sfert din populaţie avea acces la electricitate. Astăzi au toţi. De asemenea, 79% din afgani deţin telefoane mobile, ceva de neconceput pe vremea primului regim taliban, iar 22% au internet. Acest lucru deschide către lume. Iar 4,4 milioane de oameni, la o populaţie de 39 de milioane, sunt folosite de social media. Afganistanul, în 20 de ani, a ieşit din Evul Mediu.

    Pe 1 octombrie 2001, la trei săptămâni după atacurile din 11 septembrie şi cu şase zile înainte de începerea bombardamentelor din Afganistan, la Washington a avut loc un mic marş de protest. Demonstranţii purtau ecusoane pe care scria „Nu transformaţi tragedia în război” şi „Durerea noastră nu este un strigăt pentru război” şi spuneau că războiul nu este răspunsul inevitabil la furia teroristă. Protestul a fost dezaprobat în umbra atrocităţilor comise de al-Qaida. Titlul unui articol din The New York Times despre acţiune suna sec: „Demonstranţi se opun războiului împotriva teroriştilor”. După douăzeci de ani, ca urmare a unei înfrângeri uimitoare pentru SUA şi aliaţii săi şi a revenirii talibanilor la putere, întrebările pe care le puneau acei oameni sunt din nou puse – de data aceasta într-un spirit de resemnare şi disperare. Pe fundalul şocului căderii rapide şi fără luptă a Kabulului, al haosului din jurul eforturilor de evacuare şi al senzaţiei omniprezente de trădare, se răspândeşte teama că ultimii 20 de ani, zecile de mii de vieţi pierdute şi cele peste 2 trilioane de dolari cheltuiţi de SUA cu invazia şi ocupaţia sunt pentru nimic. „Să fiu sincer în acest moment, pierd tot ceea ce am obţinut atât de greu prin muncă, eu şi toată lumea din familia mea, toată lumea din tribul meu, toată lumea din districtul meu, întreaga provincie”, a povestit pentru BBC Pashtana Durrani, militantă pentru educaţia fetelor în Kandahar. „Trebuie să fugim, să abandonăm casele pentru care am muncit din greu şi să renunţăm la toate aceste sacrificii pe care le-am făcut.”

    Colonelul James Cho, fost ofiţer de informaţii al forţelor aeriene americane, acum membru al Consiliului de Apărare în Proiectului de securitate naţională Truman, spune: „Sunt sfâşiat, trist şi furios, dar simt toate aceste lucruri pentru că am fost martor la acele sacrificii nespuse ale acelor bărbaţi şi ale femeilor uimitoare, iar acum mă lupt cu ideea că s-ar putea ca niciunul să nu fi contat”.

    În 2005, mai puţin de un sfert din populaţie avea acces la electricitate. Astăzi au toţi. De asemenea, 79% din afgani deţin telefoane mobile, ceva de neconceput pe vremea primului regim taliban, iar 22% au internet. Aceasta înseamnă deschidere către lume. Iar 4,4 milioane de oameni, la o populaţie de 39 de milioane, sunt utilizatori de social media. Afganistanul, în 20 de ani, a ieşit din Evul Mediu. Foto: HEPTA

    „Ca să fiu sincer, cu cât mă gândeam mai mult dacă merită totul pentru o viziune sau un obiectiv strategic mai măreţ, cred, cu atât disper mai mult”, a spus Cho. „Accept şi sunt liniştit cu asta, că am mers acolo pentru că şi fraţii şi surorile mele de arme se duceau acolo şi ne asiguram că avem grijă unul de celălalt.” Scopul iniţial al războiului SUA şi al partenerilor lor de coaliţie a fost de a împiedica Afganistanul să devină o platformă de lansare a atacurilor al-Qaida asupra Vestului. Din acest punct de vedere, unul limitat, prezenţa militară a avut succes, dar nu este sigur dacă acest succes va dăinui. „Relaţia talibani – al – Qaida este la fel de fermă ca oricând”, argumentează Charles Lister de la Institutul pentru Orientul Mijlociu. „Poziţionarea politică a talibanilor s-ar putea să se fi schimbat oarecum de-a lungul anilor, dar relaţii de acest gen sunt mult mai rezistente”.

    Inspectorul general al SUA pentru reconstrucţia Afganistanului (Sigar) a emis un raport privind bilanţul mai larg al intervenţiei militare în Afganistan. Senzaţia pe care o dă este una de revoltă. „Dacă obiectivul a fost de a reconstrui şi apoi de a lăsa în urmă o ţară care ar putea să se susţină şi să reprezinte o ameninţare nesemnificativă pentru interesele de securitate naţională ale SUA, tabloul general din Afganistan este sumbru”, se arată în raport. Acesta a trecut în revistă tot ce s-a câştigat în speranţa de viaţă, în reducerea mortalităţii copiilor şi în alfabetizare, dar a adăugat că: „în ciuda acestor câştiguri, întrebarea cheie este dacă acestea au fost proporţionale cu investiţia SUA sau durabile după o retragere a SUA. În analiza Sigar, răspunsul este negativ.” Pe lângă contabilitatea sumbră, există totuşi socoteli statistice care arată că nu totul a fost degeaba. Afganistanul pe care talibanii îl moştenesc acum este foarte diferit de Afganistanul din 2001. În ultimii 20 de ani, rata mortalităţii infantile a scăzut la jumătate. Aproape nicio fată nu mergea la şcoală sub primul regim taliban. Acum, mai mult de una din trei adolescente poate citi şi scrie. Datele privind şcolarizarea arată cât de repede poate absorbi Afganistanul elementele de civilizaţie care sunt fireşti în alte părţi. Iar îmbunătăţirile privesc mai ales traiul şi drepturile femeilor. În 1999 nu era  nici o fată înscrisă la o şcoală secundară şi doar 9.000 de fete erau la şcolile primare. În 2003, deja 2,4 milioane de fete erau la şcoală. Cifra este acum de 3,5 milioane, iar aproximativ o treime din studenţii din universităţile publice şi private sunt femei. Dar, potrivit organizaţiei caritabile pentru copii Unicef, există încă peste 3,7 milioane de copii care nu au educaţie şcolară şi 60% dintre aceştia sunt fete, accesul la educaţie fiind blocat în principal de conflictul continuu şi de lipsa de facilităţi adecvate de predare şi de profesori. De asemenea, numărul fetelor minore care nasc s-a prăbuşit, în sensul bun. Femeile au participat, de asemenea, la viaţa publică, au deţinut funcţii politice şi au urmărit oportunităţi de afaceri. Peste 1.000 de femei afgane şi-au început propriile afaceri până în 2019 – toate activităţile care anterior erau interzise de talibani. Constituţia a fost modificată pentru a garanta că femeile pot să ocupe cel puţin 27% din locurile din camera inferioară a parlamentului. În iulie, acestea deţineau 69 din cele 249 de locuri. În 2005, mai puţin de unul din patru afgani avea acces la electricitate. Acum, aproape toţi au. Acestea sunt schimbări greu de şters şi ar fi autodistructiv pentru talibani să încerce s-o facă. În acest sens, deşi înfrângerea militară este zdrobitoare şi clară, dezbaterea gradului de succes sau eşec al sacrificiilor din cele două decenii intermediare este o bătălie încă de dus. „Este foarte uşor să ne uităm la această situaţie şi să gândim la ea ca şi cum tocmai am pierdut cupa la fotbal şi jocul s-a terminat”, spune Dominic Tierney, profesor de ştiinţe politice la Swarthmore College şi autor al unei noi cărţi – „Modul corect de a pierde un război: America într-o epocă de conflicte unde nu poate câştiga.” Ceea ce se întâmplă de fapt cu aceste războaie moderne complexe este că ele nu au cu adevărat un obiectiv final. „Chiar acum este un moment absolut critic. Ce s-ar putea decide este: avem un fel de pierdere gestionabilă sau o catastrofă totală? şi ceea ce oamenii trebuie să realizeze este că diferenţa dintre aceste două lucruri este uriaşă”, a spus Tierney. El susţine că, alături de evacuarea a cât mai multor refugiaţi posibil, SUA ar trebui să înceapă să utilizeze toate mijloacele de care dispune, inclusiv parteneriate cu China, Rusia şi alte puteri mondiale care vor avea o miză în Afganistan, pentru a încerca să atenueze amploarea înfrângerii. „Victoria talibanilor va crea multe fricţiuni între talibani şi mulţii actori regionali. Şi dacă Statele Unite sunt pricepute, ar putea să profite efectiv de acest lucru”, crede Tierney. Farhat Popal, care a lucrat pentru departamentul de stat şi pentru Sigar în Afganistan, a declarat că „ceea ce trebuie să facă comunitatea internaţională în acest moment este să acţioneze pentru protecţia oamenilor – în special a femeilor şi fetelor care se confruntă cu riscuri disproporţionate pentru sănătate, siguranţă şi bunăstare dacă acea muncă nu mai poate continua, şi să-şi asume angajamente pentru primirea refugiaţilor”.

    Acestea sunt probleme de viaţă şi de moarte şi lumea nu se poate uita în cealaltă parte. Pentru afganii lăsaţi în urmă de retragerea  SUA, a Marii Britanii şi a altor puteri occidentale, atenuarea înfrângerii va fi o chestiune de rezistenţă neînarmată, un refuz de a renunţa la ceea ce au câştigat pentru ei înşişi. Fatima Ayub, o afgană care lucrează acum ca director la Washington pentru Crisis Action, a scris pe Twitter: „Ştiu acest lucru cu certitudine – dacă talibanii insistă să le ia bucuria afganilor, cei mai traumatizaţi şi abandonaţi oameni de pe Pământ, îşi taie singuri craca de sub picioare.” Ani de conflict au forţat milioane de oameni să-şi părăsească casele, unii căutând refugiu în ţările vecine sau căutând azil mai departe. Mulţi au fost  strămutaţi şi lăsaţi fără adăpost în Afganistan, alături de milioane care se confruntă cu dificultăţi materiale şi foamete. Anul trecut, peste 400.000 de persoane erau pe drumuri din cauza conflictului. Din 2012, aproximativ cinci milioane de oameni au fugit şi nu au mai putut să se întoarcă acasă. Potrivit Agenţiei ONU pentru Drepturile Omului, Afganistanul are a treia cea mai mare populaţie strămutată din lume.

    Din 2012, aproximativ cinci milioane de oameni au fugit şi nu au mai putut să se întoarcă acasă. Potrivit Agenţiei ONU pentru Drepturile Omului, Afganistanul are a treia cea mai mare populaţie strămutată din lume.

  • Şcolile se închid la rata de infectare 6 la mie

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă au prezentat, miercuri, ordinul comun pentru începerea şcolii în format fizic. Şcolile se închid la rata de infectare 6 la mie.

    Până la pragul de 6 la mie, toate şcolile rămân deschise în format fizic, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    După depăşirea pragului de 6 la mie, rămân deschise creşele şi grădiniţele. Toţi elevii intră în online, cu o singură excepţie şi anume cei din învăţământul special.

    „Pentru învăţământ special, activităţi de terapie, activităţi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale cu fi permis, practic, şi după depăşirea ratei de infectare de 6 la mie. Este singura excepţie. După depăşirea ratei de infectare de 6 la mie nu vor mai fi permise nici măcar activităţi remediale ”, a spus Cîmpeanu.

    Documentul prezentat de Sorin Cîmpeanu şi Ioana Mihăilă va fi semnat doar după ce miniştrii vor fi abilitaţi în acest sens de către CNSU.

    Sunt precizate în document toate situaţiile prin care apare un caz de îmbolnăvire într-o grupă sau într-o clasă.

    „Sunt precizate toate detaliile necesare. Am lucrat până cu un sfert de oră înainte să vinim şi credem că acoperit de date această toate situaţiile posibile ”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    La rândul ei, Ioana Mihăilă a spus că se menţin măsurile de prevenţie: distanţa fizică, aerisirea claselor şi a tuturor spaţiilor închise, locuri de luat masă, săli de sport. Se menţine şi obligativitatea purtării măştii în spaţiile din interior.

    „Am ajuns la un consens asupra tipului de mască purtat. Am recomandat purtarea măştii de tip medical pentru că este standardizată, dar am revenit şi cu câteva precizări despre condiţiile pe care măştile de tip textil trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi adaptate: să acopere corect nasul şi bărbia şi am precizat că se interzic alte tipuri de dispozitive care sunt uneori folosite pe post de mască”, a spus Mihăilă.

    Sorin Cîmpeanu a spus că există o excepţie: „vizierele care pot fi folosite doar de către profesori şi doar în învăţământul special atunci când este nevoie de vizualizarea feţei”, a spus ministrul Educaţiei.

    Rata de infectare luată în calcul pentru şcoli va fi cea din fiecare zi de vineri pentru săptămâna care urmează, a mai spus ministrul Educaţiei.

    „Rata de infectare luată în calcul pentru modul de funcţionare va fi rata de infectare de la finalul fiecărei săptămâni. În ziua de vineri, fiecare şcoală va şti cum funcţionează fiecare săptămână. Doar ziua de vineri. A doua condiţie – rata de infectare va fi cea disponibilă pe site-ul DSP. Aceea şi oficial, chiar dacă vor fi şi alte entităţi, printre care şi Ministerul Educaţiei, care pentru o corectă şi completă vor afişa pe site, referinţă este rata de infectare afişată de DSP pentru localitatea respectivă. Dacă vreţi să mă întrebaţi ce se întâmplă dacă vineri rata de infectare este 5,99 la mie şi se permite un scenariu cu prezenţă fizică, iar de luni avem 6,01-6,03, se respectă rata de infectare de vineri ”, conchide Cîmpeanu.

  • Premierul susţine vaccinarea sau testarea personalului din învăţământ, sănătate sau ordine publică

    În condiţiile în care valul patru al pandemiei este innevitabil, premierul Forin Cîţu a anunţat că susţine vaccinarea sau testarea personalului din învăţământ, sănătate sau ordine publică, care intră în contact cu publicul.

    Aflat într-o vizită la Botoşani premierul spune că “ar fi hilar să închidem mall-urile, acum când avem vaccinuri, în condiţiile în care anul trecut, când nu aveam, acestea au rămas deschise” şi a subliniat că nu este adeptul soluţiei diferenţierii vaccinaţi – navaccinaţi pentru accesul în spaţiile comerciale

    “Cred că nu doar personalul medical, dar şi personalul din învăţământ şi personalul din MAI, MApN, angajaţii care lucrează pentru Guvern ar trebui ca toţi să fie vaccinaţi sau să fie testaţi. Este varianta pe care eu o voi propune”, a spus premierul, adăigând că discuţia va avea loc şi în coaliţie.

    În context, premierul a vorbit şi despre prezenţa elevilor la cursuri. “Obiectivul meu pentru acest an şcolar este acela de a avea prezenţă fizică tot anul. Încă nu avem o variantă clară ce se întâmplă după 6 la mie, deocamdată am pus acel prag. Eu voi face tot ceea ce este posibil ca anul aceasta şcoala să rămână cu prezenţă fizică”, a spus Cîţu, caare a admis că în în unele localităţi sau clase cursurile ar putea fi oprite, temporar. „Am văzut impactul psihologic pentru elevi anul trecut, este important să rămână şcoala cu prezenţă fizică”, a adăugat Florin Cîţu.

  • Premierul susţine vaccinarea sau testarea personalului din învăţământ, sănătate sau ordine publică

    În condiţiile în care valul patru al pandemiei este innevitabil, premierul Forin Cîţu a anunţat că susţine vaccinarea sau testarea personalului din învăţământ, sănătate sau ordine publică, care intră în contact cu publicul.

    Aflat într-o vizită la Botoşani premierul spune că “ar fi hilar să închidem mall-urile, acum când avem vaccinuri, în condiţiile în care anul trecut, când nu aveam, acestea au rămas deschise” şi a subliniat că nu este adeptul soluţiei diferenţierii vaccinaţi – navaccinaţi pentru accesul în spaţiile comerciale

    “Cred că nu doar personalul medical, dar şi personalul din învăţământ şi personalul din MAI, MApN, angajaţii care lucrează pentru Guvern ar trebui ca toţi să fie vaccinaţi sau să fie testaţi. Este varianta pe care eu o voi propune”, a spus premierul, adăigând că discuţia va avea loc şi în coaliţie.

    În context, premierul a vorbit şi despre prezenţa elevilor la cursuri. “Obiectivul meu pentru acest an şcolar este acela de a avea prezenţă fizică tot anul. Încă nu avem o variantă clară ce se întâmplă după 6 la mie, deocamdată am pus acel prag. Eu voi face tot ceea ce este posibil ca anul aceasta şcoala să rămână cu prezenţă fizică”, a spus Cîţu, caare a admis că în în unele localităţi sau clase cursurile ar putea fi oprite, temporar. „Am văzut impactul psihologic pentru elevi anul trecut, este important să rămână şcoala cu prezenţă fizică”, a adăugat Florin Cîţu.

  • Cheltuielile cu începerea anului şcolar au creşcut cu 16% în SUA

    Vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creştere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021.

    Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de şcoală, 49% dintre participanţii la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opţiune, iar 41% preferă comercianţii de tip discount.

    Percepţia consumatorilor s-a îmbunătăţit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenţi estimează o evoluţie pozitivă a condiţiilor economice în următoarele şase luni (faţă de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situaţie financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020).

    În aceste condiţii, cheltuielile pentru şcoală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creştere de la 529 de dolari/copil în 2020).

    Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se aşteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de şcoală decât în anul anterior.

    Dintre cei care cumpără produse de tehnologice, 31% intenţionează să cumpere computere şi echipamente hardware (în creştere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (faţă de 24% în 2020). În acelaşi timp, 44% spun că optează pentru mai puţine consumabile tradiţionale pentru şcoală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore şi după şcoală. Totodată, chiar dacă şcolile se deschid fizic, 58% dintre respondenţi au în vedere cumpărarea de resurse de învăţare online pentru începerea şcolii (în urcare de la 51% în 2020).

    Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) şi calculatoare şi echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).

    „Costurile părinţilor cu şcoala au crescut semnificativ şi în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulţi au fost nevoiţi să cumpere echipamente IT pentru educaţia online. Pe fondul acestor achiziţii, dar şi al investiţiilor realizate de companii şi instituţii publice pentru a asigura soluţii pentru munca la distanţă, piaţa locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 faţă de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societăţii, este de aşteptat ca ritmul de creştere pe această piaţă să rămână accelerat cel puţin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    Conform studiului, comercianţii clasici rămân preferaţii cumpărătorilor pentru produsele şcolare, dar pierd teren în faţa magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Faţă de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanţa creşte dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic şi doar 29%, cumpărăturile online.

    În plus, chiar dacă economiile îşi revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe reţelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenţi spun că intenţionează să utilizeze cel puţin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creştere de la 26% în 2020).

    Studiul Deloitte back-to-school 2021 este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinţi din Statele Unite ale Americii cu copii de şcoală.

  • La câte cazuri de coronavirus se închid şcolile? Pragul anunţat de Sorin Cîmpeanu

    Sorin Cîmpeanu a declarat că nu crede că vor fi situaţii în care să se depăşească pragul de 6 la mie.

    „Am agreat, sub rezerva validării la nivel CNSU, că vom ţine şcolile deschise până la pragul de 6 la mie. Peste pragul de 6 la mie, sigur că apar o serie de condiţii. Aceste condiţii nu vor dezavantaja persoanele nevaccinate, fie că vorbim de elevi cu vârsta peste 12 ani, fie că vorbim de cadre didactice, dar vor pune în evidenţă beneficii din această perspectivă pentru elevii şi profesorii care sunt vaccinaţi. Peste pragul de 6 la mie lucrurile se vor întâmpla separat în funcţie de vârstă, de specificul activităţii, iar la carantină se opreşte întreaga activitate. Eu personal îndrăznesc să sper că nu vom ajunge la pragul de 6 la mie, deci vom putea ţine toate şcolile deschise”, a spus ministrul Educaţiei.

    Acesta a precizat că a propus şi s-a agreat ca şcolile să rămână deschise până la atingerea acestui prag, de 6 la mie, pentru că oricum copiii circulă şi este de preferat să o facă într-un mediu controlat. În plus, spune Cîmpeanu, nu vor fi pierderi educaţionale.

  • De ce „boală” suferă sistemul educaţional din România. Ruxandra Mercea, co-fondator Şcoala Încrederii: Toate şcolile au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii VIDEO

    Sistemul educaţional românesc se confruntă cu problema lipsei de încredere atât printre adulţi cât şi la nivel de colectiv. Această carenţă împiedică inovaţia, apariţia unor noi metode de predare, dar şi performanţa şi evoluţia elevilor şi în final al colectivului.

    „Toate şcolile din România au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii printre adulţi, fie că vorbim despre şcoli din mediul rural, din mediul urban. Lipsa încrederii înseamnă că profesorii nu inovează şi nu colaborează cu alţii. Mai aveam şi neîncrederea celorlalţi în tine – să ne uităm la nivelul meditaţiilor din România şi vedem câtă încredere au părinţii în profesori să facă treabă bună la clasă să facă treabă bună, fără să fie nevoie de sprijinul lor acasă”, a declarat Ruxandra Mercea, co-fondator Scoala Încrederii.

    Şcoala Încrederii este un proiect care are ca scop schimbarea paradigmei şcolare şi încurajarea cadrelor didactice de a schimba modul de predare şi a inova în favoarea elevilor.

    „Prin Şcoala Încrederii schimbăm modul de predare pe aceeaşi programă şcolară. Concret, sprijinim profesorii să predea altfel. Punctul forte al profesorilor din România este că îşi doresc să facă lucrurile diferit. Profesorii au nevoie ca tot contextul să se schimbe pentru a reuşi şi ei să se schimbe. Un training nu va schimba complet lumea, ci se vor vedea rezultatele atunci când se va schimba toată comunitatea din jurul profesorilor. Cred că sistemul a eşuat să îi sprijine pe profesori” a mai spus Ruxandra Mercea.

  • Când se va merge la şcoală în Capitală. Anunţul lui Sorin Cîmpeanu

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat luni că ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii de modificare a regulilor după care se pot relua cursurile faţă în faţă se poate publica cel mai devreme luni seara în Monitorul Oficial.

    „Nu ar fi raţional să se organizeze o şedinţă CMBSU luni noaptea pentru a anunţa schimbări de marţi dimineaţă. Se va face, probabil, şedinţă la nivelul Municipiului Bucureşti în cursul zilei de mâine (marţi-n.r.), după ce vom avea şi rata de infectare de mâine şi vom avea o confirmare a trendului descendent”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    În acest context, ministrul Educaţiei crede că este „posibil ca de miercuri să se meargă la şcoală în Bucureşti, fără diferenţiere în funcţie de clasă, daca aceasta va fi decizia Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. Modificarea Ordinului comun de ministru Educatie-Sanatate crează cadrul pentru ca CJSU/CMBSU să poată decide în acord cu ISJ/ISMB şi DSP”.

    Sorin Cîmpeanu a mai precizat că în cazul elevilor care prezintă orice simptome specifice, vulnerabilităţi medicale sau alte motive întemeiate trebuie să se asigure accesul online la procesul de învăţământ.

    Potrivit datelor oficiale, rata de infectare în Bucureşti a ajuns luni la 0.94 la mia de locuitori, ceea ce plasează Capitala în scernariul verde.

  • După ce au suferit pierderi uriaşe din cauza pandemiei, mallurile au descoperit un nou tip de chiriaşi pe care până acum nu îi aveau

    Rămase fără unele magazine din cauza scăderii numărului de persoane care veneau la cumpărături, unele centre comerciale se văd nevoite să caute alte tipuri de chiriaşi, cum ar fi cei din sistemul de învăţământ.

    Aceşti noi chiriaşi sunt în special aşa-numitele şcoli-charter, finanţate de la bugetul public, dar care funcţionează independent de sistemul de învăţământ de stat. Asemenea instituţii educaţionale au nevoie de spaţiu, care poate fi greu de găsit în oraşele aglomerate, iar în contextul actual s-au orientat către foste magazine din cadrul mallurilor sau din proiecte imobiliare mixte cu spaţii comerciale şi locuinţe.

    Pe lângă şcolile care reuşesc să se extindă conform planurilor, şi mallurile au de câştigat, deoarece, după ore, nu de puţine ori elevii şi părinţii lor merg la cumpărături şi iau masa în centrul comercial în care se află şcoala, scrie Wall Street Journal.