BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • ANEIR: Efectul refuzului intrării în Schengen: austriecii cu profiturile, românii cu pierderile

    „Dacă în cazul Austriei aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul – direct sau indirect – al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar.

    Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comer-ciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.

    Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.

    Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 – şi care sunt de ani buni în apaţiul Schengen – au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

    Desigur, nu apartenenţa la spaţuil Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.

    Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua”, spune Ionescu.

  • Cei care încearcă să pună eşecul aderării României la Schengen în spatele guvernului ar trebui să se uite mai bine în oglindă înainte de a ridica piatra, să nu facă cumva jocul celor care şi-au propus să destabilizeze această regiune, spune ministrul de Interne, Lucian Bode

    „Cei care încearcă să pună acest eşec în spatele guvernului ar trebui să se uite mai bine în oglindă înainte de a ridica piatra. Să nu facă cumva jocul celor care şi-au propus să destabilizeze această regiune. Guvernul Nicolae Ciucă a luptat pentru acest obiectiv strategic de ţară şi va lupta în continuare. Niciun veto nu ne va putea pune la colţ. În doalogurile sale, Seneca spunea un lucru care eu cred că se potriveşte de minune situaţiei actuale – nu e important ce anume suporţi, ci în ce fel. Nu ne doboară nimic şi nu ne dăm bătuţi”, spune Lucian Bode la alegerile organizaţiei PNL Sector 3.

    El afirmă că dacă „unitatea şi solidaritatea europeană a căzut un test important, într-un context în care trebuia demonstrat contrariul, îmi doresc ca unitatea liberală să fie mereu pe plus”.

    Consiliul Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Externe a decis admiterea Croaţiei în Spaţiul Schengen, anunţă Preşedinţia cehă a instituţiei, precizând că au fost respinse solicitările României şi Bulgariei.

     

  • Cioloş: Să se ridice miza de la întâlnirea miniştrilor de Interne la cea a şefilor de stat

    „Aderarea României la Spaţiul Schengen nu este un subiect închis. Preşedintele Iohannis poate să îl redeschidă în zilele următoare, punându-l pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare. Nu e uşor să întorci deciziile europene, dar mai există o şansă reală de a relua discuţia şi de a veni cu o soluţie politică, ridicând miza de la întâlnirea miniştrilor de Interne la cea a şefilor de stat sau de guvern, care pot lua decizii politice cu o viziune mai amplă”, scrie pe Facebook Dacian Cioloş.

    Fostul premier afirmă că, începând de vineri, subiectul intrării României în Schengen nu mai este doar unul care se discută naţional.

    „Nu este o problemă a României şi a Bulgariei cu Austria, ci a devenit una europeană, cu reverberaţii în toate capitalele, în Comisia Europeană, în Parlamentul European, în familiile politice europene. Aceste veto-uri singulare care blochează de facto Uniunea Europeană devin o problemă structurală. Nu mai este vorba despre România şi Bulgaria, ci despre solidaritate europeană în vremuri de criză şi despre respectarea tratatelor. Intern, cred că e un moment în care trebuie să continuăm să fim solidari pe o chestiune de interes naţional. Trebuie să depăşim orgoliile mărunte, nervii şi frustrările. Autoflagelarea nu ajută cu nimic. Nu e momentul acum să căutăm vinovaţii – o să-i căutăm la sfârşitul meciului, dar acum suntem încă pe teren. În ceea ce mă priveşte, dacă se va lua decizia de a pune subiectul pe agenda Consiliului, sunt gata să continui orice discuţii necesare în ceea ce priveşte poziţionarea liderilor din familia noastră politică, Renew Europe. Dintr-un moment greu, cum este ratarea intrării în Schengen după ce aşteptările românilor au fost ridicate foarte sus, se iese doar dacă se indică o nouă perspectivă şi un plan clar pentru a atinge obiectivul naţional. Ridicarea frustrărilor la un nivel de fierbere, aţâţarea naţionalismului şi răspunsul ţâfnos ajută doar la răcorirea nervilor, nu şi la obţinerea rezultatului dorit”, încheie Cioloş.

    Consiliul Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Externe a decis admiterea Croaţiei în Spaţiul Schengen, anunţă Preşedinţia cehă a instituţiei, precizând că au fost respinse solicitările României şi Bulgariei.

  • Premierul Nicolae Ciucă a spus vineri că nu caută vinovaţi în ţară după eşecul aderării României la spaţiul Schengen

    Premierul a spus că România va continua demersurile pentru aderarea la Schengen şi a făcut apel în continuare la „o abordare decentă şi unitară pentru demersurile pe care urmează să le facem”.

    „Nu căutăm vinovaţi în interior pentru că nu facem altceva decât să dăm satisfacţie celor care s-au opus aderării noastre”, a mai spus Nicolae Ciucă.

    Parlamentarii din Forţa Dreptei şi USR vor depune, luni, o moţiune împotriva ministrului Lucian Bode, „pentru eşecul înregistrat în procesul de aderare la Schengen”. „Nu poate rămâne fără niciun fel de consecinţă acest rateu major”, afirmă Ludovic Orban.

  • Ce spune Bode, despre negocierile privind aderarea la Schengen

    „Am încercat să negociem cu toată lumea… dovadă că ieri am primit susţinerea a 26 de state membre, toţi ne-au susţinut, cu excepţia Austriei”, a spus Lucian Bode

    Ministrul Bode a mai spus că România nu a solicitat decuplarea de Bulgaria în cazul aderării. Ar fi fost incorect din partea noastră, a explicat ministrul de Interne.

    „Nu s-a pus această problemă din două motive: este nevoie de unanimitate si noi am inceput evaluarile cu Bulgaria, avem o relaţie foarte bună cu bulgarii”, a declara Bode.

    Ministrul român a adăugat că la finalul întâlnirii de joi toţi participanţii erau supăraţi.

    „E un moment de cotitură pentru ţara noastră şi pentru UE… la final, ministrul croat nici nu a mai luat cuvântul”, a precizat Bode.

    Parlamentarii din Forţa Dreptei şi USR vor depune, luni, o moţiune împotriva ministrului Lucian Bode, „pentru eşecul înregistrat în procesul de aderare la Schengen”.

  • Preşedintele Austriei critică guvernul pentru că a blocat intrarea României şi Bulgariei în Schengen

    „Regret profund decizia guvernului austriac de a bloca aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Este adevărat că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanţi de azil. Dar blocarea Schengen nu este o soluţie”, a scris el pe Twitter.

    Van der Bellen şi-a exprimat speranţa că o soluţie va fi găsită în curând, prin dialog cu partenerii din Uniunea Europeană.

  • AUR cere o poziţie oficială a Guvernului României despre votul exprimat de Olanda în Consiliul JAI

    „Pentru a evita în viitor eşecuri de magnitudinea celui înregistrat pe 8 decembrie, România trebuie să facă o ajustare fermă şi rapidă a raporturilor bilaterale cu ţările care îi prejudiciază interesele politice şi economice la nivelul Uniunii Europene. Gestul paradoxal şi ilogic al reprezentantului Olandei, prin care a susţinut că sprijină aderarea României, dar a respins candidatura Bulgariei, fără de care admiterea ţării noastre era imposibilă din punct de vedere juridic, demonstrează că jocurile din spatele votului din 8 decembrie au fost mult diferite de imaginea proiectată în spaţiul public. Aparent, solidaritatea europeană este fundamentul proiectului UE, alături de egalitatea statelor membre în faţa legislaţiei şi regulamentelor Uniunii. În fapt, am fost victimele unui tratament bazat pe dubla măsură, argumentat cu falsuri grosolane şi impus de interese economice meschine”, potrivit unui comunicat de presă.

    Reprezentanţii AUR afirmă că „este inutil şi dezonorant pentru Statul Român să continue un joc de imagine slugarnic şi ipocrit şi să ignore cu bună ştiinţă semnalele clare ale unor adversari înverşunaţi din sânul Uniunii Europene”.

    „Nicio strategie viabilă nu poate fi construită pe premisele unui idealism rupt de realitate şi pe baza unor premise greşite sau false. După eşecul ruşinos al politicienilor şi politrucilor, este momentul ca opinia profesioniştilor să prevaleze în evaluarea şi asumarea marilor decizii de politică externă. Grupul de amatori condus de preşedintele Klaus Iohannis trebuie să facă un pas în spate şi să deblocheze procesul de repoziţionare a României în relaţiile cu partenerii externi. În cel de-al doisprezecelea ceas, AUR cere tuturor partidelor din România un acord naţional bazat de o dezbatere reală în Parlament cu privire la strategia de politică externă pe termen lung a ţării noastre”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Reacţia Raiffeisen Bank, după votul JAI

    „În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai moportante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor. Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă”, transmit reprezentanţii Raiffeisen Bank International.

    Potrivit comunicatului de presă, de la privatizarea Băncii Agricole (2001) până astăzi, Raiffeisen Bank „a fost un partener puternic” pentru peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, mai mult de 110.000 de IMM-uri şi 5600 de corporaţii mari şi medii.

    „În primele nouă luni ale anului 2022 creditarea a crescut la Raiffeisen Bank cu 27% şi a înregistrat cea mai mare creştere pe segmentul corporaţii, respectiv de 55%. În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4900 de angajaţi, în aproximativ 300 de sedii. În ultimii 30 de ani, investiţiile străine din România au jucat un rol crucial pentru modernizarea economică şi integrarea economiei de piaţă din România în lanţurile internaţionale de producţie. Dincolo de capitalul şi investiţiile pe care grupul RBI le-a făcut pe piaţa locală, Raiffeisen Bank este un motor care susţine dezvoltarea economiei locale, prin finanţări pe termen lung, prin creare de locuri de muncă, atât direct cât şi indirect, ca efect al finanţării afacerilor locale şi a lanţului său de furnizori, prin transfer de tehnologie şi know-how ce contribuie la creşterea productivităţii, şi, nu în ultimul rând, prin taxe şi impozite care susţin bugetul de stat. Nu în ultimul rând, Raiffeisen Bank International rămâne profund angajat faţă de principiile care stau la baza Iniţiativei de la Viena şi, în calitate de co-fondator al acestei iniţiative, Grupul îşi reafirmă, şi în vremuri foarte grele, angajamentul său faţă de România şi faţă de regiunea CEE, asigurându-se că există premisele necesare astfel încât capitalul să continue să curgă către economiile reale”, arată reprezentanţii Raiffeisen.

    Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a cerut, joi, după votul din Consiliul JAI, companiilor de stat să-şi închidă conturile de la Raiffeisen şi Erste: „comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, afgresiv şi nesimţit la adresa României”.

  • Bode: Credeţi că Rusiei nu-i convine de minune că România nu e integrată pe deplin în spaţiul UE?

    Ministrul de Interne, Lucian Bode, spune, după votul din Consiliul JAI, că României i s-au făcut multe nedreptăţi în istorie, la realizarea cărora a pus umărul şi Rusia: „Credeţi că Rusiei nu-i convine de minune că România nu e integrată pe deplin în spaţiul Uniunii Europene?”.

    „Credeţi că Rusiei nu-i convine de minune că România nu e integrată pe deplin în spaţiul Uniunii Europene? (…) În îndelungata sa istorie, României i s-au făcut multe nedreptăţi. De cele mai multe ori, la realizarea acestora a pus umărul Rusia. Simţim că Rusia e pe cale să se mai bucure o dată de încă o nedreptate care i se face României”, spune ministrul de Interne, Lucian Bode.

    El afirmă că decizia Consiliului JAI este una „profund injustă”, care „desconsideră cu bună ştiinţă faptul că prevederile au fost îndeplinite şi concluziile misiunilor de evaluare”.

    „Este o decizie care afectează credibilitatea noastră, a tuturor. E total inacceptabil să schimbi reguli în timpul procesului sau la finalul procesului. Problemele interne ale Austriei nu pot fi imputate României. (…) Din păcate, aspiraţiile şi interesele a milioane de români, dar şi normele juridice europene au fost puse pe locul doi. Votul împotriva propunerii preşedinţiei cehe nu este un vot împotriva noastră, ci este un vot împotriva UE şi împotriva unităţii noastre. (…) Aderarea României la Schengen rămâne un proiect de ţară”, conchide Bode.

    Consiliul Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Externe a decis admiterea Croaţiei în Spaţiul Schengen, anunţase Preşedinţia cehă a instituţiei, precizând că au fost respinse solicitările României şi Bulgariei.

  • Ce spune preşedintele Klaus Iohannis după votul din Consiliul JAI

    „Lipsa consensului de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, pe fondul opoziţiei Austriei, este profund nedreaptă pentru ţara noastră şi cetăţenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realităţi şi să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil şi dificil de înţeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, traqnsmite Klaus Iohannis.

    El afirmă că România „va continua să acţioneze cu responsabilitate, hotărâre şi bună credinţă în direcţia consolidării securităţii interne a Uniunii Europene, aşa cum a făcut-o şi până acum”.

    „Mulţumesc tuturor statelor membre şi Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE şi în consolidarea proiectului european, au susţinut aderarea ţării noastre. Sprijinul şi solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european. Dragi români, România nu se opreşte aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic şi nu ne vom opri până nu îl vom atinge”, încheie şeful statului.