Tag: samsung

  • Samsung Flip, noul partener pentru şedinţe eficiente

    Cu un aspect sofisticat, în culoarea gri deschis, ecran tactil şi cu funcţii foarte uşor de folosit, displayul interactiv Samsung Flip are dimensiunea de 55 de inch, o greutate de până în 29 de kilograme şi un spaţiu de stocare de 8 GB. De asemenea, dispune de un stand portabil cu patru roţi, un pix detaşabil şi o tavă-suport spaţioasă, având sistem audio încorporat. Standul portabil nu facilitează doar mobilitatea displayului, ci este prevăzut şi cu suporturi de perete, pentru o fixare temporară. Standul portabil al displayului permite folosirea acestuia în orice spaţiu, dând astfel utilizatorilor posibilitatea să dea dovadă de profesionalism şi să adapteze o încăpere la nevoile imediate, cum ar fi o întâlnire de afaceri stabilită în ultimul moment sau organizarea urgentă a unei conferinţe într-un timp foarte scurt şi cu un efort minim. 

    De asemenea, pivotul poate fi reglat la diferite înălţimi, pentru un plus de confort, iar displayul dispune de o înclinare ergonomică de 4,5 grade, prin care oferă un unghi natural de scriere. Utilizatorul poate să configureze orientarea displayului atât în modul portret, cât şi în modul landscape pentru un plus de flexibilitate şi pentru a maximiza spaţiul de scriere sau desenare disponibil.
    Printre alte funcţii, displayul Samsung Flip permite realizarea capturilor de ecran, găsirea rapidă a documentelor în bara de căutare şi previzualizarea paginilor.
    Pentru a putea personaliza orice prezentare în funcţie de subiect, displayul Samsung Flip dispune de o gamă variată de instrumente de scriere şi fonturi în culori şi dimensiuni diferite, oferind posibilitatea de a şterge adnotările anterioare, parţial sau integral, printr-o simplă glisare a mâinii. De asemenea, deoarece munca în echipă este de multe ori esenţială, displayul poate fi folosit simultan de până la patru utilizatori şi pot fi derulate rapid până la 20 de pagini în acelaşi timp.

    Participanţii la întâlnire au şi posibilitatea de a adăuga conţinut prezentării, indiferent că este vorba de idei, grafice, imagini sau fişiere de pe propriile dispozitive, care pot fi conectate la displayul Samsung Flip sau îşi pot sincroniza conţinutul de pe device-ul individual pe ecranul central, cu ajutorul tehnologiei NFC integrate şi al reflectorului. La finalul întâlnirilor, participanţii pot distribui şi revizui digital adnotările, nefiind astfel nevoie de o recapitulare scrisă a ideilor prezentate.
    Adnotările digitale pot fi trimise altor persoane prin intermediul e-mailului sau printr-o reţea sau prin stocare USB, ajutându-i astfel pe utilizatori să preîntâmpine ştergerea, distrugerea sau pierderea notiţelor şi a ideilor importante. De asemenea, adnotările realizate pot fi imprimate prin intermediul unui server sau al unui aparat care are instalat sistemul de operare Windows 7 sau 10.
    Displayul poate fi activat printr-o simplă ridicare a pixului, însă asigură totodată şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor, printr-un sistem de securitate etanş bazat pe parolă.

    Displayul poate fi activat prin recunoaştere pe bază de senzori. Calitatea imaginii UHD oferită de displayul Samsung Flit se păstrează indiferent de dimensiunea sau tipul adnotaţiilor, prezentate într-un format clar şi uniform, care contribuie la păstrarea atenţiei participanţilor, fără a-i obosi şi fără să dăuneze ochilor.

    La nivel de conectivitate, displayul poate fi conectat prin wireless la alte device-uri, precum dispozitivele mobile, tabletele şi calculatoarele-tabletă.

    Spaţiul de lucru poate fi lărgit prin într-un format All-in-One (toate într-unul singur), astfel că displayul poate fi utilizat ca tablă de scris ori spaţiu de lucru de creaţie sau de joc.
    Un alt domeniu în care Samsung Flip poate fi folosit cu succes este domeniul artei. Astfel, arhitecţii şi designerii pot proiecta diverse schiţe şi prezentări fără riscul de deteriorare sau pierdere a acestora, deoarece stocarea centralizată memorează documentele într-o locaţie uşor accesibilă. Mobilitatea displayului şi posibilitatea de a extinde spaţiul de desenare în cele două moduri, portret şi landscape, reprezintă un alt plus care transformă displayul Flip într-o soluţie optimă pentru cei care lucrează în acest domeniu. De asemenea, experienţa de scriere este similară cu cea a utilizării unei table analogice standard sau a hârtiei.

    În concluzie, displayul interactiv Samsung Flip îşi propune să maximizeze, prin intermediul funcţiilor oferite, eficienţa de care aveţi nevoie în cadrul evenimentelor corporate, al întâlnirilor şi al conferinţelor organizate, îmbinând instrumentele de bază, documentele necesare şi un spaţiu de stocare suficient într-un singur dispozitiv uşor de amplasat şi de utilizat. 

  • Smartphone cu ecran indestructibil: Aşa se prezintă cel mai nou model pe care vor sud-coreeni de la Samsung să îl lanseze

    Samsung a anunţat lansarea unui ecran de smartphone pe care îl numeşte „indestructibil”, ceea ce înseamnă prin definiţie că acest ecran nu poate fi spart sub nicio circumstanţă, potrivit Mashable.

    Ecranul, susţine Samsung, este un OLED flexibil, căruia îi este aplicat un substrat indestructibil şi este acoperit cu geam securizat.

    „Geamul fortifiat de plastic este făcut special pentru dispozitive electronice, nu doar datorită indestructibilităţii, ci şi pentru că este uşor şi dur, având caracteristicile sticlei”, spune Hojung Kim, manager general al echipei de comunicare din cadrul Samsung Display Company.

    Potrivit zvonurilor din piaţă, smartphone-ul care va avea acest tip de ecran ar putea fi lansat în cadrul unui eveniment anunţat de samsung în New York în data de 9 august. Publicaţia americană scrie că acest model ar putea fi chiar Galaxy Note 9.

     

  • Cea mai mare fabrică de smartphone-uri din lume a fost deschisă în India de compania Samsung

    Fabrica din Noida ar trebui să crească numărul de dispozitive mobile Samsung de la 67 de milioane în prezent la 120 de milioane. Deja aproximativ 10% din producţia de dispozitive ale companiei coreene era realizată în India într-o altă fabrică, mult mai mică. Cu această ocazie, numărul de unităţi produse s-ar putea dubla în următorii trei ani. Fabrica nu este o mişcare strategică doar pentru acces mai uşor la piaţa din India, ci va asigura şi costuri mai mici pentru livrarea de dispozitive în ţările din jur.

    Citiţi mai multe pe go4it.ro

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • O ultimă lovitură pentru Samsung în bătălia brevetelor: Gigantul sud-coreean va plăti despăgubiri de 539 de milioane de dolari lui Apple. Reacţia surprinzătoare a Samsung

    Decizia juriului este ultimul pas într-o bătălie legală dintre producătorii smartphone-urilor de top din lume, care a început în 2011, când Apple a susţinut că Samsung a încălcat anumite brevete. Apple a primit atunci despăgubiri de 1,05 miliarde de dolari un an mai târziu, dar rivalii au luptat pentru suma finală de atunci şi până acum.
     
    În ultima hotărâre judecătorească, majoritatea plăţilor pentru despăgubiri – 533,3 milioane de dolari – au fost acordate pentru încălcarea a trei brevete de design Apple, iar restul au fost pentru încălcarea a două funcţii brevetate.
     
  • O companie de care nu ai auzit niciodată domină piaţa de telefoane mobile din Africa

    Un design solid şi preţurile mici au fost atuurile care au ajutat compania chineză Transsion Holdings în lupta cu gigantul Samsung şi să devină producătorul numărul unu de smartphone-uri, în funcţie de vânzări, de pe continentul african. Acum se pregăteşte să cucerească India.

    De-a lungul celor opt ani petrecuţi în Etiopia, Yu Weiguo, CEO-ul Transsion Holdings, a reuşit să transforme o companie obscură, deţinătoare a brandului de smartphone-uri Tecno Mobile, în principalul producător de telefoane inteligente din Africa. Cu vânzări de peste 200 de milioane de unităţi pe continentul negru, el a ales Addis Abeba, capitala Etiopiei, ca loc de construcţie pentru o fabrică de 26.000 de metri pătraţi. Unitatea ar fi trebuit să producă până la 2 milioane de telefoane pe lună; planurile companiei au fost însă afectate de regimul politic.

    Coaliţia de guvernare din Etiopia a declarat stare de urgenţă la mijlocul lunii februarie 2018, ca urmare a demisiei prim-ministrului Hailemariam Desalegn, acuzând o destabilizare a regimului autocratic. Pentru producătorul de smartphone-uri, incidentul a reprezentat o lecţie în ceea ce priveşte riscurile. ”Sunt multe lucruri care nu pot fi controlate în Africa“, a declarat Yu Weiguo celor de la Bloomberg Businessweek. ”Uneori, planurile sunt date peste cap.“

    Yu nu crede că tensiunile politice vor afecta compania pe termen lung, argumentând că Transsion aduce internetul aproape de oameni şi ajută, astfel, la dezvoltarea economică. ”Stabilitatea politică e un aspect extrem de important, dar noi vom investi în continuare şi avem încredere în faptul că fabrica la funcţiona la capacitate maximă până în august.“

    Jean-Pierre Cabestan, autor al volumului ”Prietenia dintre Tanzania şi China în era multipolarităţii“, crede că Transsion ar trebui să privească cu mai multă îngrijorare scena politică. ”Guvernul chinez şi companiile în general sunt interesate doar de cei aflaţi la putere. Nimeni nu vrea să stea de vorbă cu partidele de opoziţie, iar asta ar putea reprezenta o problemă la un moment dat“, atrage el atenţia.

    O strategie câştigătoare

    Transsion nu a pornit la drum ca o companie cu ambiţii mari: fondată în 2006, şi-a construit afacerea pe hardware ieftin şi software gândit pentru clienţi care fuseseră, până la acel moment, ocoliţi de companiile importante din Statele Unite, Europa şi Japonia. La prima linie de asamblare, Yu şi alţi cinci expaţi chinezi lipeau componentele la parterul unei vile din centrul capitalei Addis Abeba. ”Locul era foarte mic, dar aveam toate uneltele necesare pentru a construi un telefon“, îşi aminteşte Yu Weiguo. El a vândut iniţial câteva mii de telefoane cu clapetă unor distribuitori locali, cerând un preţ cu 10% mai mic decât cel al rivalilor. Yu promitea, de asemenea, să asigure clienţilor orice fel de reparaţie fără costuri suplimentare. În doar câteva luni, cererea crescuse atât de mult încât a fost nevoie ca operaţiunea să se mute din vilă într-o fabrică.

    Transsion a adăugat mai multe sloturi pentru cardurile SIM şi a simplificat procedura de trecere de la o reţea Wi-Fi la alta; ingineri chinezi, aduşi să lucreze la companie, au îmbunătăţit funcţiile camerei foto şi au dezvoltat o baterie mult mai performantă decât cele existente pe piaţă. ”E ceea ce aţi numit microinovaţii“, îşi aminteşte Arif Chowdhury, unul dintre primii angajaţi ai companiei, în cadrul unui interviu pentru Bloomberg Businessweek. ”Ne-am diferenţiat prin faptul că am gândit un produs doar pentru piaţa din Africa.“ În prezent, compania are peste 5.000 de angajaţi pe continentul negru, din care 90% sunt localnici.

    În timp, compania s-a extins în majoritatea statelor din Africa şi a început să ofere şi modele premium, nemaifiind percepută doar ca o variantă accesibilă tuturor. Unu din şase africani este client al Transsion, iar asta a atras atenţia unor producători de renume precum Huawei sau Xiaomi. ”Brandul Tecno a schimbat percepţia potrivit căreia africanii nu îşi permit smartphone-uri“, e de părere şi Mbwana Alliy, manager al fondului de investiţii Savannah Fund, care se concentrează pe start-up-uri în tehnologie. ”Facebook, WhatsApp sau Instagram datorează parte din succes celor de la Transsion şi brandului lor, Tecno.“

    Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare RoyceFund, rata de penetrare a smartphone-urilor pe piaţa din Africa era de doar 6% în 2005; în 2008 ajunsese la 30%, în condiţiile în care aceeaşi rată depăşea 40% în India şi China. ”Nigeria are aproape 200 de milioane de locuitori, dar sub 30% dintre aceştia deţin un telefon mobil. Potenţialul de creştere e uriaş“, remarca Arif Chowdhury. Pe de altă parte, el spune că şi numărul competitorilor e mult mai mic în pieţele africane.

    Livrările de smartphone-uri la nivel global au scăzut în 2017 cu 0,5%, marcând primul minus de acest fel de la apariţia telefoanelor inteligente. Producătorii au livrat 1,46 miliarde de unităţi în 2017, marea majoritate folosind sisteme de operare Android sau iOS. În trimestrul IV al anului trecut, volumul livrărilor s-a ridicat la 393 milioane unităţi, în scădere cu 8,5% faţă de livrările înregistrate în perioada similară din 2016 (429,8 milioane). Cei de la compania de cercetare de piaţă IDC estimează o creştere anuală de 2,8% pentru perioada 2017-2022; astfel, numărul smartphone-urilor livrate la nivel global ar trebui să ajungă la 1,68 miliarde.

    Spre noi pieţe

    Compania a vândut peste 50 de milioane de telefoane în Africa în prima jumătate a anului 2017, majoritatea fiind modele feature (non-smart), potrivit firmei de cercetare IDC. Asta i-a cimentat statutul de cel mai mare producător de telefoane de pe continent, înaintea rivalului sud-coreean, Samsung. În aceeaşi perioadă, Transsion Holdings a vândut 11 milioane de smartphone-uri. La nivel global, Transsion este numărul patru în funcţie de volum, după Samsung, Apple şi Huawei, conform IDC, dar preţurile reduse ale produselor o fac să ajungă pe locul 13, în top producătorilor de telefoane în funcţie de cifra de afaceri, potrivit Financial Times.

    Aşadar, compania a livrat în 2017 aproximativ 120 de milioane de unităţi, potrivit lui Zhu Zhaojiang, fondatorul companiei, devenind astfel cel mai mare exportator de telefoane din China, în funcţie de volum.  Veniturile companiei pe anul trecut au ajuns la 3 miliarde de dolari, conform lui Zhu, care adaugă ”eu nu ţintesc oamenii cu venituri mari care ar cumpăra Apple sau Samsung“.

    În jur de 216 milioane de telefoane s-au vândut în Africa în 2016, potrivit IDC, dintre care 57% au fost clasice, non-smart. Succesul Transsion este bazat pe abilitatea ”de a replica caracteristici cheie de la rivali la preţuri mai atrăgătoare“, este de părere Simon Baker, analyst la IDC.

    Mărcile companiei aflate în Africa sunt: Itel, numărul 1 în funcţie de volum, dar şi Tecno sau Infinix, smartphone-urile care generează cele mai mari venituri, potrivit lui Zhu. El spune că preţul unui telefon vândut în retail este de aproape 100 de dolari. ”Ne vom îndrepta spre alte pieţe emergente. În viitor ne vom concentra pe Africa de Nord, India şi Orientul Mijlociu“, spune Zhu pentru FT. Vânzarea câtorva milioane de telefoane în India va ajuta Transsion să vândă cam 20% din telefoanele sale în afara Africii, adaugă el. Compania s-a situat pe locul doi în India în ultimul trimestru al anului 2016.

    Mai exact, de la lansarea în 2016 până la finalul anului trecut, Transsion a capturat 8% din piaţa de telefoane din India, ajungând pe locul trei, potrivit firmei de consultanţă Counterpoint Research. Tarun Pathak, analist la firma de consultanţă, este de părere că succesul firmei chineze se datorează preţurilor reduse şi unei distribuţii bune.

    Ascensiunea Transsion în Africa vine într-o perioadă în care continentul trece prin transformări profunde, generate de avansul tehnologic, comerţ, urbanizarea accelerată şi mai ales de investiţii în valoare de peste 60 de miliarde de dolari venite în ultimii doi ani din China. ”Transsion întruchipează ambiţiile locale ale Chinei, care a înţeles încă din 1990 potenţialul Africii“, remarcă Howard French, autorul cărţii ”Al doilea continent al Chinei: cum un milion de imigranţi construiesc un nou imperiu în Africa“.

    Transsion se zbate în continuare pe pieţele tradiţionale: compania nu reuşit niciodată să intre între primii zece producători din China şi nu a vândut niciodată telefoane în Europa. Chiar şi în aceste condiţii, dominarea sa pe piaţa din Africa nu poate fi contestată: Transsion are o cotă de piaţă de 30%, în vreme ce gigantul Samsung deţine doar 22%, potrivit firmei de cercetare Canalys.

    Fondatorul Zhu Zhaojiang controlează grupul prin mai multe fonduri de investiţii, bucurându-se şi de mai multe investiţii din partea guvernului. Zhu a declarat în mai multe rânduri că se gândeşte la listarea pe bursă, însă nu a demarat nicio procedură în acest sens.

  • O ecuaţie doar cu semne de plus

    „Dacă ar fi să ne uităm doar la modul în care a evoluat piaţa în primele luni ale anului, lucrurile arată foarte bine comparativ cu anul trecut“, spune Victor Armăşelu. ”Sunt creşteri de două cifre în toate categoriile de produse, în special pe zona de televizoare, dar trebuie să privim cu circumspecţie aceste rezultate. Fiind comparate cu cele de anul trecut, trebuie să ne gândim că în aceeaşi perioadă din 2017 am avut vreme rea, a nins, au fost zile întregi în care nu s-au putut face livrări, în care oamenii nu au avut din ce magazine să cumpere.“
     
    Una peste alta, comentează reprezentantul Samsung, creşterea este consistentă, iar previziunile pentru întreg anul 2018 se referă la plusuri: ”Ne aşteptăm la un comportament de piaţă pozitiv, alimentat de evenimentele sportive majore“. Referindu-se la Campionatul Mondial de Fotbal care va avea loc în Rusia, la finalul lunii iunie, el a constatat că de fiecare dată când există un campionat  fie el european sau mondial  piaţa reacţionează pozitiv; interesul pentru sport există, iar răspunsul consumatorului la produsele noi este pozitiv.
     
    Aşadar, reprezentantul companiei se aşteaptă ca trimestrul II al acestui an să fie mai bun decât cel din 2017, datorită evenimentelor sportive, dar concluzionează că plusul faţă de anul trecut va fi inferior celui înregistrat după primele luni ale anului. ”Segmentele care nu au mers atât de bine probabil că nu sunt în portofoliul nostru“, spune el râzând. ”Nu aş putea să nominalizez o categorie care a avut un comportament negativ sau neaşteptat dintr-un punct oarecare de vedere.“
    Piaţa românească e din ce în ce mai matură şi mai informată, crede Armăşelu.
     
    ”Fără îndoială că piaţa răspunde şi la alte elemente din exteriorul ei; dacă ar fi să comparăm cu momentele de reducere a TVA-ului sau cu cele care au dus, prin diverse decizii de ordin politic, la creşterea veniturilor anumitor categorii de populaţie, fără îndoială că acestea au reprezentat impulsuri pozitive în creşterea consumului de care am beneficiat şi noi, ca o companie cu activitate pe această piaţă.“ Dacă vor mai fi impulsuri pozitive, ele se vor regăsi şi în vânzările Samsung, crede el. ”Ne e foarte greu să estimăm impulsurile negative, pentru că nu avem cum, dar orice impuls negativ care poate afecta încrederea consumatorului sau disponibilitatea pentru creditele de consum va avea un impact negativ asupra industriei în general. Deocamdată nu avem semne în această direcţie.“
     
    Privind la evoluţia pieţei în 2017, creşterea s-a situat în jurul valorii de 10%, spune managerul de la Samsung, principalul motiv fiind impulsurile pozitive care au generat creşterea încrederii consumatorului şi, implicit, interesul pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Victor Armăşelu se aşteaptă ca anul 2018 să urmeze acelaşi trend, nu neapărat datorită unor creşteri salariale, ci mai curând a unei inerţii pozitive venite din creşterile economice succesive ale ultimilor ani.
     
    Samsung Electronics a raportat pentru anul trecut un profit operaţional de 50 mld. dolari la o cifră de afaceri de 223,45 mld. dolari şi un venit net de 39,34 mld. dolari, acestea fiind cele mai bune rezultate financiare înregistrate de gigantul sud-coreean în cei 80 de ani de existenţă. 
     
    În România, subsidiara locală a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 3,64 miliarde de lei (811,3 mil. euro), în creştere cu 10,1% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a raportat un profit net de 54,6 mil. lei (12,2 mil. euro), în scădere cu 9,1% faţă de anul anterior, în timp ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu 48 de persoane la 163.
     
    ”Piaţa de televizoare din România e în creştere, cel puţin 30% din gospodăriile româneşti încă deţin televizoare cu tub; asta înseamnă că potenţial de creştere există“, remarcă Victor Armăşelu. ”Cota noastră de piaţă este întotdeauna în jurul a 40-45%, fără ca asta să fie însă o informaţie să spunem oficială – ţine de tipul de produs şi de segmentul de piaţă.“
     
    Electronicele în general şi electrocasnicele în particular au intrat, relativ recent, în hora Internet of Things (IoT). Conceptul se referă la ideea de a lega toate dispozitivele inteligente între ele, dezvoltând astfel un ecosistem care să uşureze treaba utilizatorilor. ”IoT e un buzz word care a tot apărut în ultimii ani. Uneori vorbim despre el imaginându-ne că ar fi ceva care ţine de viitorul îndepărtat, de nişte lucruri spectaculoase; în realitate, IoT nu înseamnă altceva decât modul în care cele mai multe dintre dispozitivele pe care noi le folosim trebuie pentru a funcţiona corect, să fie conectate la ceva prin internet  fie că e vorba de o reţea externă sau de una internă, creată ca un ecosistem al acelor produse“, opinează Victor Armăşelu.
     
    Multe dintre dispozitive sunt deja conectate, spune el, fără ca noi să ştim sau fără să avem vreun beneficiu din asta. ”Sigur, orice producător care are capacitatea tehnologică de a dezvolta o gamă largă de produse, acoperind o arie largă de utilizări, are un beneficiu suplimentar. De la bun început, din momentul de cercetare şi dezvoltare, acest device este gândit ca făcând parte dintr-un sistem. Pe de-o parte, nu există interesul niciunui producător mare de a limita, într-un fel sau altul, experienţa de utilizare a consumatorului prin obligativitatea achiziţiei de produse de la acelaşi brand.“
     
    Ca exemplu, el vorbeşte de televizoarele Samsung smart, care beneficiază de mai multe facilităţi ce ţin de conectivitate, dar care nu au nicio limitare în ceea ce priveşte sistemul de operare al dispozitivului mobil ce urmează să fie conectat la televizor. 
    ”Lucrurile trebuie discutate pe două paliere“, subliniază Victor Armăşelu. ”Unul este legat de percepţia asupra unui anumit brand – dacă vorbim de Samsung, vorbim de un brand care de ani de zile s-a stabilit în mintea şi emoţiile consumatorului.“
    Un al doilea element ţine de experienţa de utilizare – avantajele care derivă din faptul că produsele respective fac parte dintr-o familie care a fost creată, încă din faza de design, astfel încât să se poată conecta rapid şi să existe o uşurinţă în comunicarea dintre utilizator şi produse sau chiar în cea dintre produse.
     
    Prin urmare, ideea de a cumpăra de la acelaşi brand este atractivă. ”În al doilea rând, designul produselor, aspectul lor, interacţiunea dintre utilizator şi aceste produse sunt familiare sau nu. Dacă ne decidem să schimbăm dintr-o dată toate produsele din bucătărie, sigur că ne-am dori să fie din aceeaşi familie de design, aceeaşi familie a culorii, din aceeaşi familie a tipului de utilizare. Dacă eşti o companie cum e Samsung, care poate oferi întreaga gamă de produse pentru utilarea unei bucătării, atunci dai această oportunitate cumpărătorului. De aici şi modul în care observăm corelarea pieţei imobiliare – dezvoltarea de zone rezidenţiale, case, blocuri, care are o dinamică pozitivă în ultimii ani, cu achiziţia de produse electrocasnice şi mai exact produse din zona menţionată mai devreme. Ciclul de utilizare a unui produs electrocasnic variază, să spunem, între 6 şi 8 ani; e de aşteptat ca acesta să se scurteze dacă un consumator vrea să aibă toate produsele din aceeaşi familie.“
     
    În ceea ce priveşte noutăţile Samsung pentru 2018, Victor Armăşelu se referă la trei produse: a doua generaţie de televizoare QLED (Quantum Dot Light Emitting Diode – n.red.), maşina de spălat QuickDrive, care poate încheia un ciclu complet de spălare în jumătate din timpul necesar unei maşini normale, şi cuptorul Dual Cook, ce permite gătirea a două tipuri de alimente care nu sunt compatibile ca temperatură de coacere, durată de coacere sau miros.
     
    ”|n general, partea de cercetare şi testare durează între doi şi trei ani, depinde de dimensiunea inovaţiei şi modificările aduse. |n principiu, înainte de a fi lansat pe piaţă, orice produs Samsung este testat intensiv, pe loturi mai mici sau mai mari de producţie, şi trece printr-o succesiune de certificări“, încheie managerul de la Samsung.
     
  • Gadget Review: alternativă viabilă la iPhone X şi Samsung S9 – VIDEOREVIEW

    + DESIGN MODERN

    + PERFORMANT

    + SINGURUL TELEFON CARE FILMEAZĂ 4K HDR

    + SLOW MOTION 960 FPS LA 1.080 P


    -CAM GREU

    – AMPLASAREA SENZORULUI DE AMPRENTĂ NU ESTE IDEALĂ


    Xperia XZ2 a trecut printr-un proces de împrospătare şi noul telefon a intrat în standardele moderne cu o combinaţie de sticlă şi aluminiu. Marginile de jos şi de sus s-au micşorat şi ecranul s-a întins până în lateral la cadrul de aluminiu. Telefonul este destul de mare, are o diagonală de 5,7 inchi, o grosime de 11,1 mm şi spatele este rotunjit.

    XZ2 este un telefon destul de greu (198 g), iar raportul de aspect 18:9 îl face destul de îngust pentru a putea fi ţinut confortabil în mână. |n lateral se se află butoanele pentru pornire şi cel de volum, dar şi un buton pentru camera foto (Sony păstrează tradiţia). Pe spate se află şi un senzor de amprentă, care la o primă vedere pare amplasat prea jos pentru ca telefonul să fie deblocat uşor. |n perioada de testare, am început să mă obişnuiesc să ţin telefonul mai jos astfel încât să ajung cu uşurinţă cu degetul pe senzor. Totuşi, nu pot să spun că prefer acest sistem faţă de celelalte.

    Ecranul este unul IPS LCD, ocupă 76% din suprafaţa telefonului, are o rezoluţie de 1.080 x 2.160 pixeli şi este HDR (High Dynamic Range). La fel ca şi în cazul XA2, XZ2 vine cu un mod contrastant de afişare a culorilor, ce face ca filmele şi fotografiile să pară mai vii. Faptul că ecranul este HDR înseamnă că este ilustrată o gamă mai largă de culori, iar în termeni simpli se traduce într-o imagine bună, excelentă pentru consum media.

    Sony a creat acest smartphone cu gândul la entertainement şi la consumul de media (jocuri video, filme sau muzică) şi de aceea a echipat telefonul cu două difuzoare stereo ce vin cu un nou sistem numit Dynamic Vibration System, care fac ca telefonul să vibreze. Intenţia companiei este să replice cumva experienţa de la cinema atunci când basul puternic îţi zguduie scaunul, la o scară mai mică, bineînţeles. Astfel, atunci când cineva loveşte o uşă, simţi o vibraţie puternică în telefon.
    E bine că poţi seta intensitatea acestui efect, deoarece la nivel maxim telefonul se zguduie destul de tare şi nu oferă o experienţă plăcută, ci mai degrabă una deranjantă. Pe nivelul normal este o experienţă interesantă, dar eu am preferat nivelul de vibrare redus.

    Difuzoarele au un volum bun şi sunetul are o calitate bună. Aşadar, japonezii oferă o experienţă completă pentru cei care obişnuiesc să vadă multe filme pe telefoane. Sony Xperia XZ2 este un telefon dotat cu componente de top: cel mai nou procesor Snapdragon 845, procesor grafic Adreno 630, 4 GB RAM (există variantă şi cu 6 GB RAM) şi cu un spaţiu de stocare intern de 64 GB, extensibil până la 400 GB printr-un card microSD. Asta face din XZ2 unul dintre cele mai performante telefoane de pe piaţă (în testele realizate de mine, pe platforma AnTuTu, XZ2 a obţinut scoruri de peste 250.000 de puncte, devenind lider). Alte teste (de exemplu: Basemark OS, Geekbench) îl pun pe locurile doi, trei sau patru, dar, oricum ar fi, XZ2 este un smartphone care nu ar trebui să se împiedice cu nicio aplicaţie, joc sau cu multitasking.

    Pentru partea de fotografie, compania japoneză a ales o cameră foto cu un senzor de 19 MP cu o deschidere a diafragmei de f/2.0 dotată cu tehnologia Motion Eye. Calitatea fotografiilor făcute cu această cameră este consistentă, telefonul realizând fotografii contrastante, cu detalii bune în condiţii de iluminare potrivite. Totuşi, din cauza faptului că senzorul este unul larg, imaginea pierde din claritate la colţuri.

    Modul auto este destul de priceput în a recunoaşte diferite scenarii de fotografiere (peisaj, portret etc.) şi ajustează setările conform acestor setări. Totuşi, la fel ca la Xperia XA2, modul de fotografiere este destul de lent. 

    Surprinzător, camera Sony nu are stabilizare optică şi sistemul se bazează doar pe stabilizare electronică (realizată din software) pentru ca imaginile să arate bine. |n aceste condiţii, imaginile realizate pe timp de noapte arată destul de bine. Sistemul de reducere a zgomotului lui XZ2 este destul de agresiv; drept urmare claritatea este îmbunătăţită, dar în acelaşi timp zgomotul din imagine este mult mai pronunţat.

    Camera frontală a suferit şi ea modificări faţă de modelul anterior, fiind una de doar 5 MP (f/2.2); este una competentă, dar fără nimic impresionant. Selfie-urile realizate pe timpul zilei arată satisfăcător, nu duc lipsă de detalii, dar atunci când luminozitatea scade, zgomotul din imagine devine evident.

    Pe partea de video, Sony vine cu o premieră: XZ2 este primul smartphone din lume ce poate filma 4K HDR, ceea ce înseamnă imagini cu o dinamică a culorii mai largă. Pe scurt, detaliile din zonele întunecate şi luminoase sunt mai clare decât cele regăsite într-o filmare clasică. Am filmat 4K HDR pe înserat şi am fost mulţumit de rezultat.

    2018 este anul slow-motionului: mai toţi producătorii introduc pe smartphone-urile de top filmarea la 960 de cadre pe secundă, dar Xperia XZ2 este unul dintre singurele telefoane care pot filma la 960 fps la o calitate full HD (1.080 p). |nsă există şi aici un mic compromis, durata filmării fiind înjumătăţită faţă de 720 p. Din păcate, încă nu există stabilizare a imaginii pe video la rezoluţie 4K sau 1.080 p la 60 de cadre pe secundă.

    Telefonul este echipat cu o baterie de 3.180 mAh (nici foarte mare, nici foarte mică pentru un telefon de aceste dimensiuni); acest lucru înseamnă, în cazul meu, o autonomie de o zi şi jumătate. Pentru unii utilizatori este suficientă şi pentru utilizare timp de două zile, cu siguranţă. De remarcat este că Samsung S9 Plus, cu o baterie de 3.500 mAh, are o autonomie similară.
    Luând în considerare toate aceste elemente, pot să spun că Sony, prin intermediul Xperia XZ2, intră în lupta pentru cel mai bun smartphone al anului.
     

    CASETĂ TEHNICĂ

    PROCESOR OCTA-CORE SNAPDRAGON 845
    PROCESOR GRAFIC ADRENO 630
    RAM 4 GB
    SPAŢIU STOCARE 64 GB + MICROSD PÂNĂ LA 400 GB
    DISPLAY IPS LCD, 5.7 INCHI, 1.080 X 2.160 PIXELI, 424 PPI
    CAMERA FOTO 19 MP (F/2.0) 2.160 P @ 30 FPS, 1.080 P @ 60 FPS
    PRINCIPALĂ
    CAMERA FOTO 5 MP (F/2.2), 1.080 P
    FRONTALĂ
    BATERIE 3.180 MAH, FAST CHARGING 3.0
    SISTEM DE OPERARE ANDROID 8
    GREUTATE 198 G
    PREŢ APROXIMATIV 3.500 DE LEI

  • Gadget Review: Probabil cel mai bun smartphone de care nu aţi auzit – VIDEOREVIEW

    Archos Diamond Omega este un smartphone vândut de Archos, jucător francez în domeniul produselor electronice de larg consum, dar este realizat de compania chineză Nubia, care face parte din ZTE, producător de electronice din China. Lucrurile par mai complicate decât sunt. Cert este că Archos Diamond Omega este un telefon performant, cu componente de top, dar care se vinde la jumătate din preţul unui aparat similar similar din portofoliul Samsung sau Apple.

    Diamond Omega este un smartphone cu diagonala de 5,7 inchi cu o rezoluţie Full HD+ (1.080 x 2.040 pixeli, 403 ppi densitate de pixeli) cu ecranul ce se întinde până în marginile laterale. La fel ca şi în cazul altor telefoane premium, spatele şi faţa sunt din sticlă, iar cadranul din aluminiu. Displayul are un raport de aspect de 17:9 şi se întinde pe 84% din suprafaţa telefonului. Arată ca un telefon premium, dar nu se simte ca atare. Finisajul nu este unul foarte bun, iar cadrul metalic, în contrast cu sticla, se simte la atingere, ceea ce e puţin deranjant la început.

    După cum am scris la începutul articolului, principalul punct de atracţie al telefonului este dotarea lui cu componente de top precum procesorul cu opt nuclee Snapdragon 835 (versiunea îmbunătăţită 845 a fost lansată de curând în unele telefoane precum S9 sau Xperia XZ2), 8 GB RAM (neîntâlnit în multe telefoane), un procesor grafic Adreno 540 şi 128 GB spaţiu de stocare (din păcate, nu poate fi extins cu un card microSD). Pentru cei care nu sunt familiari cu aceşti termeni tehnici, pot spune că telefonul este foarte performant, se mişcă foarte bine în aplicaţii, nici jocurile video nu-i dau bătăi de cap.

    Cert este că e extrem de sprinten şi nici nu trebuie să faci mari eforturi pentru a cumpăra Diamond Omega. Totuşi, spre deosebire de alte telefoane de top, Omega nu are jack audio, nu se poate încărca wireless şi nici nu este rezistent la apă sau la praf.

    Dispozitivul operează pe Nubia UI 5.0, interfaţă de utilizare care se bazează pe sistemul de operare Android 7.1. Ceea ce înseamnă că interfaţa suferă schimbări vizuale şi vine la pachet cu câteva modificări la nivel de utilizare. Un mod interesant este aşa-numitul ”edge gestures“. Pe scurt, poţi trece dintr-o aplicaţie glisând cu degetul în sus sau în jos pe marginea ecranului, ca şi cum ai da paginile unei cărţi. Nu pot spune că este un mod revoluţionar de a trece dintr-o aplicaţie în alta (de multe ori chiar am dat din greşeală cu degetul pe margine), dar mi-a plăcut inventivitatea. De asemenea, un mod la fel de interesant, dar mai util, este glisarea cu degetul de jos în sus pentru a putea intra în modul multitasking. Experienţa este fluidă şi intuitivă. Cum este de aşteptat, telefonul vine şi cu modificări la interfaţă la nivel vizual şi cu aplicaţii preinstalate, dar nu este ceva ce nu poate fi ignorat.

    Din păcate, ecranul nu este unul OLED, ci IPS LCD, aşa că nu vei avea parte de cele mai contrastante culori, dar este plăcut ochiului şi are şi un impact asupra autonomiei, deoarece consumă mai puţină baterie. Dacă tot am ajuns la capitolul dureros al smartphone-urilor, bateria de 3.100 mAh a lui Archos Diamond Omega este suficientă pentru o zi de uz în cazul meu. Totuşi, e bine că telefonul este echipat cu tehnologia de încărcare rapidă.

    Archos Diamond Omega are pe spate un sistem dual de cameră format din doi senzori Sony (12 + 23 MP). Senzorul de 23 MP are o diafragmă cu deschidere f/2.0 pentru un zoom x2, în timp ce a doua cameră are o deschidere a diafragmei de f/1.8, ce permite captarea unei cantităţi mari de lumină. Şi pe faţă telefonul are tot două camere, ambele de 5 MP (f/2.2).
    Camera are un autofocus foarte rapid şi de cele mai multe ori foarte precis. Chiar şi în condiţii mai puţin ideale am scos telefonul şi acesta a detectat rapid punctul de focus. Pe lângă modul auto, telefonul vine şi cu un mod manual, unul portret şi unul cu 15 efecte (miniatură, clonare etc).

    |n timpul zilei, camera surprinde detalii bune, dar în unele cazuri pot exista probleme de expunere, existând o tentă de galben în porţiuni care ar trebui să fie albe. De asemenea, chiar şi când iluminarea este bună, în unele zone întunecoase apare zgomot în imagine. În plus, atât în fotografiile la exterior, cât şi în interior, camera reproduce culori mai puţin saturate decât sunt în realitate.

    Datorită celor două camere, Diamond Omega este capabil să facă fotografii portret cu backgroundul în blur, ce poate fi ajustat (de la natural până la exacerbare artificală). Portretele simple cu un subiect fără prea multe elemente pot ieşi bine, însă dacă adaugi mai multe elemente în cadru, telefonul nu deosebeşte foarte bine ceea ce trebuie şi ce nu trebuie înceţoşat.

    Archos Diamond Omega face o treabă competentă în condiţiile tipice de fotografiere, iar cei care nu analizează foarte mult calitatea unei imaginii sau nu dau o importanţă extrem de mare fotografierii ar trebui să fie mulţumiţi de acest telefon.
    Drept concluzie, aş spune că Archos Diamond Omega este un telefon foarte performant, cu o cameră foto competentă, ce poate nu are acelaşi finisaj premium ca alte telefoane de vârf, dar preţul face să merite toţi banii.