BusinessMagazin

Tag: sali

  • Avancronică 2015: Cel mai profitabil an pentru companiile de producţie de la Hollywood

    Unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului va ajunge pe marile ecrane în decembrie. Continuarea celebrei serii, „Star Wars, episodul VII“, îi va reuni pe actorii din filmele anilor ’70 (Harrison Ford, Carrie Fisher, Mark Hamill) cu cei care vor duce mai departe, în următorii ani, povestea luptei dintre Jedi şi Sith. Rămâne de văzut dacă forţa se va trezi, aşa cum sugerează titlul.

    „Mad Max: Fury Road“ este reboot-ul seriei cu acelaşi nume din anii ’80. Regizorul George Miller a condus şi filmările din urmă cu mai bine de 30 de ani, iar acest lucru este un motiv în plus pentru a avea aşteptări mari de la acest film. Rolul principal va fi pre-luat de Tom Hardy („Inception“, „Locke“, „The Dark Knight Rises“), alături de care vor juca nume importante, precum Charlize Theron sau Nick Hoult.

    După succesul obţinut în urma filmelor „Saving Private Ryan“ şi „Catch Me If You Can“, Steven Spielberg şi Tom Hanks fac din nou echipă în producţia „Bridge of Spies“, povestea unui avocat american recrutat de CIA în timpul războiului rece pentru a salva un pilot reţinut în Uniunea Sovietică. Alături de Tom Hanks îi vom revedea pe Billy Magnussen („Into the Woods“) şi Mark Rylance („Blitz“, „Intimacy“).

    Arnold Schwarzenegger îşi respectă promisiunea („I’ll be back“) şi se întoarce pentru un nou film din seria Terminator. Deşi cele mai recente două filme nu s-au apropiat de succesul seriei originale, producătorii de la Paramount se încăpăţânează să realizeze încă un remake al poveştii despre androizi veniţi din viitor pentru a salva lumea. Nu ştim încă dacă Arnold va avea un rol important, dar va fi cu siguranţă plăcut să îl vedem din nou sărind din maşini şi aruncând tot felul de lucruri în aer.

    „Jurassic World“ este un alt remake, dar care va fi cel mai aproape de subiectul original dezvoltat de Spielberg în 1993. Avându-l în prim-plan pe Chris Pratt („Guardians of the Galaxy“), filmul prezintă o echipă de cercetători care au reuşit să recreeze ADN-ul dinozaurilor şi să îşi deschidă o mică crescătorie în cadrul parcului ce poartă numele filmului. Ce urmează e uşor de antici-pat, chiar şi pentru cei care nu au văzut producţia originală.

    „Pan“ este cea mai recentă ecranizare a celebrei poveşti semnate de J. M. Barrie. În regia lui Joe Wright, filmul are în distribuţie actori precum Hugh Jackman, Rooney Mara sau Amanda Seyfried. Primul film bazat pe povestea orfanului care ajunge în Never-land datează încă din 1924, fiind un film mut. Au urmat încă alte patru producţii, dintre care doar două au fost filme de animaţie.

    Cinefilii vor avea, aşadar, un an plin. Este posibil însă ca alte filme, cu potenţial artistic mai mare decât cele prezentate, să nu beneficieze de aceeaşi atenţie de care se vor bucura cele cu bugete de sute de milioane de dolari.

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi au ajuns la venituri de un milion de euro din banii colegilor

    Benefit Seven, compania axată pe oferirea unui program de acces la mai multe săli de sport din ţară în baza unui abonament lunar, fondată de doi foşti consultanţi, a ajuns anul trecut la venituri de circa un milion de euro.

    Pentru cei cărora le place dansul, dar şi squash-ul, tenisul sau orice alte sporturi, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC, au venit cu soluţia, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Prin intermediul companiei Benefit Seven şi a cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 120 şi 150 de lei, clienţii lor au acces la circa 140 de săli de sport din Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca şi Braşov, în care pot să practice de la fitness la escaladă.

    Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare.

    La finalul lui 2014, reţeaua număra peste 6.000 de abonaţi activi, în creştere cu 150% faţă de 2013, şi un număr de 142 săli, în creştere cu 180% faţă de 2013. În 2014, 7card a facilitat accesul şi la centre de sport din afara Bucureştiului, pentru anul în curs fiind vizate alte patru oraşe importante din ţară. Cifra de afaceri a ajuns astfel la aproximativ un milion de euro în 2014, iar pentru 2015 se prognozează dublarea acesteia. ”Anul acesta intenţionăm să depăşim 10.000 abonaţi, peste 200 de de săli şi să încheiem parteneriate cu operatori din alte oraşe importante ale ţării”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin, domeniile din care vin cei mai mulţi clienţi sunt bancar, telecom şi consultanţă.

    Numărul abonamentelor din România la cluburile sportive a crescut în 2014 cu 12% faţă de anul precedent, iar pentru 2015, procentul estimat de creştere este de 10-13%, potrivit estimărilor 7card. Creşterea estimată pentru 2015 se datorează deschiderii unor noi cluburi moderne de fitness în marile oraşe ale ţării sau extinderea celor existente în afara Bucureştiului, potrivit reprezentanţilor 7Card.

    ”Se constată că, din ce în ce mai mulţi anagajatori aleg să ofere abonamente la sală angajaţilor pentru a-i motiva şi a-i fideliza. Un procent de peste 30% dintre abonamentele 7card sunt oferite ca bonus salarial angajaţilor”, spune Andrei Creţu.

    La nivelul pietei de fitness din Romania, bugetul mediu lunar pentru un abonament la o sală de sport este de 170 lei, iar abonamentul 7card est este cu aproximativ 35% mai mic. Din totalul abonamentelor făcute, 58% sunt pentru femei. Peste 55% dintre abonaţi aleg intrările la clasele de fitness şi aerobic, 15% aleg activităţi speciale precum dans, escaladă, arte marţiale sau antrenamente multifuncţionale şi 30% dintre abonaţii 7card optează pentru sălile cu piscină.

    ”Se poate constata în 2014 o cerere crescută pentru cluburile sportive care oferă posibilitatea practicării tenisului, squash-ului, escladei. Un mare accent se pune pe antrenamentele multifuncţionale (ex. Crossfit)”, observă şi Iulian Cîrciumaru, cofondator 7card.

     

     

     

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar zeci de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Primul oraş cu temperatură controlată din lume: are 450 de hectare şi poate primi anual 180 de milioane de vizitatori

    Autorităţile din Dubai se pregătesc pentru o nouă premieră: construcţia “Mall of the world”, cea mai mare construcţie de acest gen din lume care va avea o suprafaţă de 4,5 milioane metri pătraţi. Spaţiul va include 100 de hoteluri, un parc tematic, mai mult săli de teatru şi instituţii medicale. Toate acestea vor fi conectate, creând primul oraş cu temperatură controlată din lume.

    În anunţul făcut, şeicul Mohammed bin Rashid nu a detaliat costul proiectului sau data la care acesta va fi finalizat.

    Complexul va putea primi 180 de milioane de vizitatori anual şi reprezintă cel mai recent proiect de infrastuctură menit să ajute la revenirea unei pieţe lovită puternic de criza din 2009.

     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Unii alegători pot vota duminică în hoteluri, case particulare, sedii de firme, cinematografe

     Majoritatea secţiilor de votare vor fi amenajate în şcoli, grădiniţe, licee, universităţi, cămine culturale, primării, săli de sport, cămine pentru copii sau persoane vârstnice, biblioteci comunale, săli polivalente, săli de festivităţi.

    Printre secţiile de votare din judeţul Alba, se numără însă şi cele amenajate la cinematograful „Dacia”, la Bazinul olimpic şi la stadionul municipal din Alba Iulia. În localitatea Blaj, unii dintre alegători vor merge la urne la Piaţa Agroalimentară, iar în localitatea Ocna Mureş la Clubul Vânătorilor.

    De asemnea, vor mai fi amenajate secţii de votare în Gara CFR din Teiuş, la Tabăra de Creaţie şi Odihnă Avram Iancu din Lunca Largă, la o „casă particulară” din Făget şi la Casa parohială din localitatea Inuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile pentru închirierea sălilor din Parlament, majorate. Grupurile – o gratuitate pe sesiune

    “Am modificat tarifele pentru Centrul Internaţional de Conferinţe (CIC). Grupurile parlamentare şi Comisiile permanente vor avea dreptul doar la o singură gratuitate pe sesiune, urmând ca pentru celelalte să plătească tarifele, cum plăteşte şi Administraţia Prezidenţială şi Guvernul, adică 50% reducere. Am luat această decizie pentru că foarte multe organizaţii neguvernamentale şi foarte multe asociaţii profesionale care au resurse financiare au găsit un tertip prin care fac un parteneriat cu Comisiile permanente – nu invită niciun parlamentar să aibă vreo opinie, dar beneficiază de gratuitate, astfel încât 5-10.000 de euro, pe care puteam să îi câştigăm pentru orele respective, îi pierdem. E o decizie radicală, o să supere pe foarte multă lume, dar cred că e o decizie normală şi corectă”, a precizat Valeriu Zgonea, după şedinta Biroului Permanent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poate influenţa mărimea yacht-ului fericirea personală

    Se pare că yacht-ul lui Woods are doar 47 de metri.Yachtul lui Cline, estimat la 30 de milioane de dolari, are cinci dormitoare, două săli de dininig, un bar pe marginea piscinei, un jacuzzi şi un preţ de închiriere de 265.000 de dolari pe săptămână.

    Yacht-ul lui Woods are  are cinci camere de oaspeţi, o zonă de dining pentru 12 persoane, un jacuzzi, un lounge şi o sală de gimnastică. 

    Fostul model suedez a început să aibă o relaţie discretă cu vecinul ei din Palm Beach în vârstă de 54 de ani, la scurt timp după divorţul ei din 2010.

    După despărţirea de Woods, Nordegren a primit 100 de milioane de dolari, şi-a reconstruit casa de vis şi îi are în grijă pe cei doi copii, Sam şi Charlie.

     

  • Cum poate influenţa mărimea yacht-ului fericirea personală

    Se pare că yacht-ul lui Woods are doar 47 de metri.Yachtul lui Cline, estimat la 30 de milioane de dolari, are cinci dormitoare, două săli de dininig, un bar pe marginea piscinei, un jacuzzi şi un preţ de închiriere de 265.000 de dolari pe săptămână.

    Yacht-ul lui Woods are  are cinci camere de oaspeţi, o zonă de dining pentru 12 persoane, un jacuzzi, un lounge şi o sală de gimnastică. 

    Fostul model suedez a început să aibă o relaţie discretă cu vecinul ei din Palm Beach în vârstă de 54 de ani, la scurt timp după divorţul ei din 2010.

    După despărţirea de Woods, Nordegren a primit 100 de milioane de dolari, şi-a reconstruit casa de vis şi îi are în grijă pe cei doi copii, Sam şi Charlie.

     

  • Mica si ambitioasa

    Articolul, semnat de un oarecare Sahit Muja, presedinte si CEO
    al Albanian Minerals NY, sustine ca economia albaneza creste cu o
    medie de 10% anual si ca pentru 2009, cresterea PIB va fi cea mai
    mare din Europa, in continuarea performantei din 2007-2008.
    Economia “a mers foarte bine sub conducerea premierului Sali
    Berisha, iar politica guvernului a fost cheia”, sustine articolul:
    Berisha a dublat bugetul, a marit salariile, i-a scos pe albanezi
    din saracie si a facut o treaba admirabila in sistemul de educatie.
    Afluxul de turisti straini a fost in 2009 mai mare cu 42%,
    investitiile straine cu 59%, infrastructura s-a ameliorat si multe
    companii occidentale au ales Albania pentru ca ea ofera cel mai bun
    sistem fiscal din Europa, cu o cota unica de impozitare de 10%.

    Ce e adevarat in aceasta “exceptie albaneza” de la criza? FMI
    estimeaza cresterea economica din 2009 la 2%, in timp ce Ministerul
    de Finante o apreciaza la 5,8%. Inainte de alegerile din iunie,
    Sali Berisha spunea ca se teme ca pachetul de masuri de austeritate
    propus de FMI drept conditie pentru continuarea programului de
    asistenta pentru combaterea saraciei, de 25,4 miliarde de dolari,
    sa nu duca la revolte ale populatiei, dar ca daca va fi reales
    prim-ministru, va retrage guvernul de la Tirana din acest program.
    Berisha a ignorat solicitarea FMI de a nu creste salariile si
    pensiile de la 1 mai, sustinand ca se poate incadra intr-un deficit
    de 4,1% din PIB, in loc de 6%, cat estimeaza institutiile
    internationale. Ca sa faca rost de bani fara ajutorul FMI,
    premierul a contractat la jumatatea anului un credit sindicalizat
    de 250 de milioane de euro de la Alpha Bank si Deutsche Bank. “N-o
    sa trecem de plafonul de 4,1% din PIB. Eu imi tin promisiunea”,
    spunea el.

    Liderul opozitiei socialiste, primarul Tiranei si contracandidatul
    democratului Berisha, Edi Rama, s-a aratat sceptic fata de
    statisticile taberei lui Sali Berisha, numind cresterea economica
    drept “somera” si aducand ca argument faptul ca multi albanezi vor
    in continuare sa emigreze, vrand sa scape de saracie. Ulterior,
    cand Berisha a fost anuntat castigator al alegerilor, Rama a
    contestat rezultatul, acuzand fraude si organizand manifestatii
    masive de protest timp de luni la rand, cu scopul de a forta
    repetarea alegerilor.


    Pe scurt:

    • CEHIA
      Scade dobanda. Banca centrala a Cehiei a surprins pietele
      financiare saptamana trecuta, cu o reducere de 0,25% a dobanzii
      cheie, ceea ce inseamna un nou minim istoric: rata dobanzii la
      operatiunile repo pe doua saptamani a ajuns la 1%, la fel cu cea
      practicata de Banca Centrala Europeana, dar mult sub cea din alte
      tari central si est-europene. In raportul din primavara al FMI
      asupra economiei mondiale, Cehia a fost reclasificata din economie
      emergenta in economie avansata.

    • POLONIA
      Alte datorii. Polonia are in vedere sa emita in ianuarie 2010
      obligatiuni in valoare de 1 miliard de euro, precum si lansarea
      unei emisiuni de obligatiuni denominate in dolari, undeva in cursul
      trimestrului I, a declarat adjunctul ministrului de finante,
      Dominik Radziwill, citat de Prague Monitor. “Maturitatea
      obligatiunilor va depinde de situatia de pe piata”, a adaugat
      Radziwill. Polonia a vandut in 2009 obligatiuni in valoare totala
      de 2,7 miliarde de euro, incluzand si 910 milioane reprezentand un
      plasament privat destinat unui grup de investitori. Ministerul de
      Finante de la Varsovia a testat pietele si cu o emisiune de titluri
      in dolari (3,4 miliarde de dolari), una de 750 de milioane de
      franci elvetieni (5,8 mil. euro) si una de 44,8 miliarde de yeni
      (345.000 de euro). Necesitatile de imprumut ale tarii ar urma sa se
      dubleze in 2010, la 48,6 miliarde de euro, in conditiile in care
      pierderea de ritm a economiei din cauza crizei va fi consumat din
      resursele statului.
    • SLOVENIA
      Cucerim Balcanii. Cel mai mare retailer alimentar din Slovenia,
      Mercator, vrea sa deschida primul magazin in Albania in acesta
      perioada si sa se extinda in Macedonia si Kosovo in urmatorii doi
      ani. Mercator, care detine magazine in Slovenia, Serbia, Croatia,
      Bosnia, Muntenegru si Bulgaria, asteapta pentru 2010 un profit net
      in crestere cu 5,3%, la 21,9 milioane de euro, dupa o scadere de
      49% in 2009, la 20,8 milioane de euro. Vanzarile nete au fost anul
      acesta de 2,66 miliarde de euro, cu 2% mai mici ca in 2008, dar
      exista sansa ca la anul sa ajunga la 2,75 miliarde, chiar daca, asa
      cum admite textul comunicatului Mercator, “mediul de afaceri in
      2010 va fi la fel de dificil ca si in 2009”. Pentru anul ce vine,
      reteaua are planuri de investitii de 120 de milioane de euro, fata
      de 159 de milioane in 2009, finantate din resurse proprii.