BusinessMagazin

Tag: risc

  • A intrat în vigoare lista nouă a ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. Bulgaria în zona galbenă

    Noua listă a ţărilor şi teritoriilor de risc epidemiologic ridicat a fost adoptată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţa de joi.

    În zona roşie au intrat Elveţia, Macedonia de Nord, Azerbaidjan, Liechtenstein, Guam, Bahamas, Maldive, Anquilla şi Insulele Saint Kitts şi Nevis.

    În zona galbenă au intrat din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Irak şi Argentina, iar din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Bulgaria, Serbia, Albania, Armenia, Slovenia, Belarus, Japonia, Palestina, Filipine, Mauritius, Timorul de Est, Burnei Darussalam, Guyana şi Bermuda.

    În zona verde au intrat: Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Insulele Virgine Britanice.

    Cei care călătoresc dintr-o ţară inclusă pe lista roşie nu intră în carantină dacă au certificat digital ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. Cei cu certificat digital care atestă doar rezultatul negativ al unui test RT PCR intră în carantină.

    Persoanele care vin dintr-o zonă galbenă sunt scutite de carantină dacă vaccinate sau au un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore.

    Sunt scutiţi de carantină copiii sub 6 ani şi cei cu vârste între 6 şi 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

  • A intrat în vigoare lista nouă a ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. Bulgaria în zona galbenă

    Noua listă a ţărilor şi teritoriilor de risc epidemiologic ridicat a fost adoptată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţa de joi.

    În zona roşie au intrat Elveţia, Macedonia de Nord, Azerbaidjan, Liechtenstein, Guam, Bahamas, Maldive, Anquilla şi Insulele Saint Kitts şi Nevis.

    În zona galbenă au intrat din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Irak şi Argentina, iar din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Bulgaria, Serbia, Albania, Armenia, Slovenia, Belarus, Japonia, Palestina, Filipine, Mauritius, Timorul de Est, Burnei Darussalam, Guyana şi Bermuda.

    În zona verde au intrat: Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Insulele Virgine Britanice.

    Cei care călătoresc dintr-o ţară inclusă pe lista roşie nu intră în carantină dacă au certificat digital ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. Cei cu certificat digital care atestă doar rezultatul negativ al unui test RT PCR intră în carantină.

    Persoanele care vin dintr-o zonă galbenă sunt scutite de carantină dacă vaccinate sau au un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore.

    Sunt scutiţi de carantină copiii sub 6 ani şi cei cu vârste între 6 şi 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

  • Studiu: Riscul de spitalizare, de 29 de ori mai mare pentru nevaccinaţii infectaţi cu tulpina Delta

    Riscul de infectare cu varianta Delta este de 5 ori mai mare şi de spitalizare este de 29 de ori mai mare pentru persoanele nevaccinate, potrivit unui studiu făcut de CDC în SUA.

    Potrivit Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, varianta SARS-CoV-2 Delta este extrem de transmisibilă şi a devenit varianta predominantă în Los Angeles, California, SUA, în perioada mai-iulie 2021.

    În această perioadă, cazurile şi spitalizările cauzate de virusul SARS-CoV-2 au crescut substanţial, în special în rândul persoanelor nevaccinate.

    Datele de la sfârşitul lunii iulie arată că de 5 ori mai multe persoane au fost infectate decât persoanele nevaccinate şi de 29 de ori mai multe persoane nevaccinate au fost spitalizate comparativ cu cele vaccinate.

    Acoperirea vaccinală în SUA, în momentul colectării şi evaluării datelor din studiul din Los Angeles, la sfârşitul lunii iulie, a fost de aproximativ 50%.

  • ​Turcia intră pe lista roşie: Turiştii care vor să îşi anuleze vacanţele riscă să îşi piardă banii: „Agenţiile nu poartă vreo responsabilitate pentru intrarea unei ţări pe lista roşie, cât timp acea destinaţie este deschisă”

    Turcia a intrat pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, astfel că, lista intră în vigoare începând cu data de 15 august, de la miezul nopţii. Aşadar, persoanele care nu sunt vaccinate vor intra în carantină la întoarcerea în ţară.

    Turiştii care au planificate vacanţe în Turcia în următoarea perioadă şi optează pentru anularea acestora riscă să nu îşi recupereze banii, având în vedere că agenţiile de turism nu sunt responsabile pentru intrarea anumitor destinaţii pe lista roşie.

    Conform unui comunicat al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), agenţiile de turism nu poartă răspundere pentru modificarea încadrării unei ţări pe o anumită listă între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii de la destinaţie, ci pentru buna organizare şi derulare a pachetului turistic.

    ”Decizia intrării anumitor ţări pe lista roşie, respectiv galbenă din punct de vedere al riscului epidemiologic aparţine Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) iar culorile sunt raportate strict la situaţia epidemiologică a României. De exemplu, Turcia este roşie pentru România, dar poate fi verde sau galbenă pentru altă ţară. în ultima vreme, agenţiile de turism s-au confruntat cu turişti nemulţumiţi care au rezervări în special în ţările aflate pe lista roşie şi care solicitau returnarea banilor sau reprogramare. Menţionăm că agenţiile nu poartă vreo responsabilitate pentru intrarea unei ţări pe lista roşie, cât timp acea destinaţie este deschisă. în plus, există posibilitatea vaccinării, în prezent, la îndemână pentru majoritatea turiştilor, alături de dovada trecerii prin boală, deci imunizare”, spune Cristian Vlad, preşedintele Consiliului Regional Centru al ANAT.

    Reprezentanţii ANAT adaugă faptul că în cazul intrării unor ţări pe listele roşii sau galbene, rămâne în vigoare contractul cu turistul, atâta timp cât graniţele sunt deschise. Astfel, agenţiile de turism au doar obligaţia de a asigura prompt serviciile turistice şi anume cazare, masă, transport, tururi opţionale, etc, adică cele prevăzute în oferta iniţială.

    Totodată, este recomandată încheierea unor asigurări storno, respectiv de călătorie, care au preţuri foarte accesibile şi pot acoperi multe situaţii imprevizibile, care pot fi dovedite, precum îmbolnăviri sau accidente. Însă, o astfel de asigurare nu acoperă situaţia în care o anumită destinaţie trece pe lista roşie. 

     

  • Incredibil, una dintre cele mai frumoase ţări din Europa riscă să piardă o parte din teritoriu. Cum s-a ajuns în situaţia asta

    Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă

    Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China. Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii
    Muntenegru ar putea pierde o parte din teritoriu.

    A împrumutat un miliard de dolari de la chinezi, ca să facă o austradă care să traverseze ţara. La execuţie a venit tot o firmă din China. Care, din 2015 şi până acum, a făcut 40 de kilometri de autostradă şi a terminat banii.

    ZVDRAVKO KRIVOKAPIC, premierul din Muntenegru: Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu.

    La noi e 26. China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti. Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Riscul de Alzheimer, depistat printr-o analiză de sânge. Soluţia suedeză

    O analiză de sânge poate depista Alzheimerul cu până la 4 ani înainte de apariţia simptomelor. Cercetătorii de la Universitatea Lund, din Suedia, au dezvoltat un algoritm care combină datele dintr-un simplu test de sânge şi teste scurte de memorie. 

    Noua metodă de diagnosticare a avut o acurateţe de 90%.

    Până la 30% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticaţi, spune profesprul Oskar Hannson. Depistarea precoce le-ar da pacienţilor şansa de a încetini evoluţia bolii.

    „De 100 de ani nu s-au făcut progrese semnificative, de la identificarea bolii. Dacă am avea programe de screening care să permită un raport foarte bun cost-eficienţă şi cu o specificitate mare, adică să poate să identifice pacienţii care au boala Alzheimer, recoltând sânge, spre exemplu, prin intervenţii minore, atunci eu aş instaura tratamentul destul de devreme încât eficienţa acestuia să fie semnificativă”, spune medicul psihiatru Mihai Găină.

    La fiecare trei secunde, cineva în lume dezvoltă demenţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    În 2019 erau peste 50 de milioane cu diferite forme de demenţă, iar numărul lor creşte încontinuu, până în 2050 numărul lor ar putea depăşi 150 de milioane. Nu a fost descoperită metoda prin care poţi preveni boala, dar este important să-ţi foloseşti creierul, să citeşti şi dă duci o viaţă echilibrată.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Riscul de Alzheimer, depistat printr-o analiză de sânge. Soluţia suedeză

    Noua metodă de diagnosticare a avut o acurateţe de 90%.

    Până la 30% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticaţi, spune profesprul Oskar Hannson. Depistarea precoce le-ar da pacienţilor şansa de a încetini evoluţia bolii.

    „De 100 de ani nu s-au făcut progrese semnificative, de la identificarea bolii. Dacă am avea programe de screening care să permită un raport foarte bun cost-eficienţă şi cu o specificitate mare, adică să poate să identifice pacienţii care au boala Alzheimer, recoltând sânge, spre exemplu, prin intervenţii minore, atunci eu aş instaura tratamentul destul de devreme încât eficienţa acestuia să fie semnificativă”, spune medicul psihiatru Mihai Găină.

    La fiecare trei secunde, cineva în lume dezvoltă demenţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    În 2019 erau peste 50 de milioane cu diferite forme de demenţă, iar numărul lor creşte încontinuu, până în 2050 numărul lor ar putea depăşi 150 de milioane. Nu a fost descoperită metoda prin care poţi preveni boala, dar este important să-ţi foloseşti creierul, să citeşti şi dă duci o viaţă echilibrată.

    „E vorba de o igienă a somnului, de o îndepărtare de aceste obiecte care emit lumina albastră şi care împiedică secreţia de melatonină şi felul în care se desfăşoară, să avem măcar patru cicluri de somn de o oră jumătate în fiecare noapte, dacă se poate între 22:00 şi 02:00”, recomandă medicul.

    România, ţara în care populaţia îmbătrâneşte, iar natalitatea scade, riscă să devină un loc al oamenilor fără memorie. În prezent, avem aproximativ 350.00 de bolnavi diagnosticaţi cu Alzheimer, mult peste media europeană.

    „Este, pe de-o parte, lupta lumii ştiinţifice, dar există şi o luptă individuală. Fiecare dintre noi putem face ceva în acest sens. Iar cei care ar trebui să fie alarmaţi sunt tocmai cei care au în familie boala Alzheimer”, mai spune Mihai Găină.

  • Riscurile vaccinului AstraZeneca depăşesc beneficiile, pentru grupa de vârstă 30-39 de ani

    Cifrele spun că, pentru grupa 30-39 de ani, chiar şi în rândul celor care au comorbidităţi, riscul de deces este de 7,4 la 100 de mii. Presupunând că vaccinul are o eficacitate de 100%, ar trebui să fie vaccinaţi peste 13.500 de oameni ca să fie evitat un deces. Aceşti oameni ar fi expuşi efectelor adeverse pe termen scurt şi mediu.

    Pentru fiecare om care ar fi putut muri din cauza coronavirusului, ar putea apărea două cazuri de tromboză. Pentru fiecare două decese care pot fi prevenite prin vaccinarea cu AstraZeneca, patru oameni care ar fi supravieţuit chiar şi fără vaccin pot face tromboze. Iar din aceşti patru, unul ar putea muri, iar trei ar putea rămâne cu sechele grave.

    În aceste condiţii, se întrebă medicii care au făcut studiul, dacă ar fi oportună vaccinarea acestei categorii de vârstă cu AstraZeneca.

    Pentru celelalte categorii de vârstă, date spun că riscurile de tromboză venoasă cerebrală sunt subestimate în prospectul vaccinului, unde este precizat că poate surveni un caz la 250.000 de oameni vaccinaţi.

    De fapt, pe toate grupele de vârstă confundat, riscul este de 2,5 cazuri la o sută de mii de vaccinaţi. De 20 de ori mai mare decât riscul de tromboză în rândul populaţiei generale.

    Mai multe ţări din Europa au renunţat deja la vaccinul AstraZeneca, Norvegia şi Danemarca au fost primele, Austria a anunţat că va renunţa şi ea.

    Nu există o statistică a cazurilor de tromboză venoasă în România. Ceea ce ştim este că, până acum, la noi au apărut mai mult de 6000 de reacţii adverse la nici cinci sute de mii de doze administrate, cel mai mare procent pentru toate vaccinurile administrate la noi.

  • Grecia, Turcia sau Italia rămân pe lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat noua listă cu ţările care au un risc epidemiologic ridicat.

    Cei care vin din aceste zone trebuie să intre în carantină la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile.

    Pe lista actualizată rămân Grecia, Turcia sau Italia.

    Lista cuprinde următoareşe ţări: Cipru, Uruguay, Bahrain, Maldive, Seychelles, Capul Verde, Turcia, Suedia, Argentina, Coaţia, Puerto Rico, Andorra, Olanda, Lituania, Franţa, Costa Rica, Mongolia, Columbia, Kuweit, Slovenia, Paraguay, Chile, Letonia, Anguilla, Serbia, Georgia, Belgia, Luxemburg, Estonia, Qatar, Brazilia, India, Muntenegru, Bermuda, Iran, Oman, Germania, Peru, Palestina, Ungaria, Austria, Aruba, Elvetia, Ucraina, Cehia, Canada, Italia, Polonia, Grecia,
    Liechtenstein, Armenia, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Macedonia de Nord, Liban, Irak, Iordania, Spania, Statele Unite ale Americii, Kosovo, Bosnia si Herţegovina, Tunisia, Guyana, Azerbaidjan, Kazahstan, Bahamas, Curaçao, Belarus, Trinidad si Tobago, Danemarca, Nepal, Monaco, Suriname, Ecuador, Bolivia şi Africa de Sud.

  • Grecia a fost introdusă pe lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat în şedinţa de joi lista statelor şi zonelor considerate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie carantina persoanelor care sosesc în România.

    Ţările de pe lista actualizată sunt: Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franţa, Croatia, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles, Bosnia si Herţegovina, Chile, Lituania, Iordania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina, Kosovo, Belgia, Paraguay, Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveţia, Insulele Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica şi Africa de Sud.

    Carantina pentru persoanele care sosesc din aceste state are câteva excepţii:

    – au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doze şi au trecut cel puţin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România

    – au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară, fapt dovedit prin documente medicale (ex : test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară) şi au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrarării în ţară

    – rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.