BusinessMagazin

Tag: rezultate financiare

  • Afaceri de 24 mil. euro pentru Farmec in 2008

    In primul trimestru al anului in curs, Farmec a realizat o cifra de afaceri de 5 milioane euro, in crestere de la suma de 4,4 milioane euro inregistrata in perioada similara din 2007. La randul sau, profitul companiei a consemnat o majorare semnificativa de 26,9%, de la 420.000 euro in primele trei luni ale anului precedent la 530.000 euro in 2008.

    "Evolutia vanzarilor de produse dermato-cosmetice este in general destul de lenta in in primele trei luni ale anului, ele venind dupa sezonul de varf al sarbatorilor de iarna", declara Mariana Sinitaru, specialist marketing in cadrul Farmec Cluj-Napoca.

    Primul trimestru al anului a fost marcat de relansarea gamei de produse de ingrijire a tenului si a corpului Farmec. Cele 17 produse au fost regandite din perspectiva imbunatatirii formulelor cu active naturale complexe si prin realizarea unor variante de ambalare mai atractive. Relansarea gamei a fost insotita, in luna martie, de o serie de oferte speciale dedicate publicului feminin, care au impulsionat vanzarile companiei.

    Evolutia cifrei de afaceri in acest prim trimestru al anului se datoreaza intr-o buna masura si procesului de retehnologizare a sectiilor de productie inceput inca din 2006, care a condus la scaderea costurilor contribuind si la imbunatatirea calitatii produselor. Acest program de investitii va depasi pana in 2010 suma de 12 de milioane euro si vizeaza reamenajarea spatiilor de productie si modernizarea liniilor de fabricatie pentru alinierea lor la normele tehnologice si ecologice ale Uniunii Europene.

    Farmec a inaugurat primul laborator din Transilvania de analize fizico-chimice si microbiologice in noiembrie 2007. In timpul acestui prim trimestru, laboratorul a devenit complet operational iar in acest spatiu acreditat de RENAR (Asociatia de Acreditare din Romania), specialistii companiei au posibilitatea de a efectua peste 50 de analize diferite ale produselor cosmetice de machiaj si ingrijire pentru evaluarea corecta a conformitatii lor cu normele europene si internationale.

    Produsele de ingrijire a fetei reprezinta, pentru Farmec, categoria cea mai bine vanduta, vanzarile din acest segment reprezentand 60% din totalul cifrei de afaceri. Mai mult, din punct de vedere cantitativ, compania se situeaza pe primul loc in topul vanzarilor de produse cosmetice pe piata autohtona la categoria produse de ingrijire a fetei si a ochilor, cu o cota de piata de 26,1%. In 2007, Farmec a realizat o cifra de afaceri de 21,5 milioane euro, in timp ce investitiile de retehnologizare si modernizare a laboratoarelor de cercetare au depasit suma de 3,5 milioane euro.

  • Petrom se indreapta spre un profit de 1 mld. euro

    Petrom Bucuresti (SNP), cea mai mare companie din Romania, a raportat in primul trimestru un profit net record de 977 mil. lei (265 mil. euro), cu 156% mai mare in lei fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care pretul titeiului a atins noi recorduri pe pietele internationale in acest an, depasind recent pragul de 120 de dolari/baril.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Heineken a crescut cu 18% in 2007

    In 2007, Heineken Romania a investit peste 40 milioane de euro, planurile pentru acest an vizand o valoare de investitii si mai mare, de peste 50 milioane de euro, in principal in capacitatea fabricilor de bere, noi ambalaje si investitii comerciale in mijloace fixe.

    In 2007, volumul pietei de bere din Romania a fost de aproximativ 19 milioane hectolitri, cu un consum de 89 litri pe cap de locuitor. Principalele surse de crestere au fost venitul consumatorului in crestere, extinderea ofertei pentru consumatori si vremea exceptionala.

    La inceputul acestui an, Heineken NV a anuntat ca urma sa achizitioneze fabrica romaneasca Bere Mures, tranzactie care intareste pozitia de lider a companiei.

    Pe piata berii din Romania, una dintre cele mai concurentiale domenii ale bunurilor de larg consum, mai sunt prezente Ursus Breweries, filiala a SAB Miller, InBev, URBB si European Food.

  • Grupul BCR a castigat 103 mil. euro in trimestrul I prin controlul costurilor

    Cresterea mai lenta a costurilor a facut ca profitul net al grupului BCR sa urce in primul trimestru al anului cu 82,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 103,6 mil. euro. In acelasi timp, activele bancii au urcat cu numai 2%, pana la 16,5 mld. euro, mult sub nivelul pietei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Profit net de 94 milioane euro pentru Raiffeisen

    Banca a inregistrat anul trecut un profit net de 94 milioane euro, cu 68,5% mai mare decat in anul precedent, iar activele totale ale bancii s-au majorat cu 14,6%, ajungand pana la 4,4 miliarde euro. Profitul brut a crescut cu 80%, pana la 116 milioane euro, iar presedintele Raiffeisen considera aceasta cifra ca fiind foarte importanta deoarece 2007 a fost primul an in care banca a platit impozit pe profit.

    "Dupa valoarea profitului net detinem o cota de piata de aproximativ 11%, ceea ce ne situeaza pe unul dintre primele locuri. Iar dupa numarul de carduri emise avem circa 20% din piata", a declarat Steven van Groningen.

    Creditele acordate de banca au fost cu 23,3% mai mari decat in 2006, ajungand pana la valoarea de 8,44 miliarde lei, iar depozitele atrase au urcat pana la 12,95 miliarde lei, cu 30% mai mult decat in perioada precedenta. Totodata, reteaua de agentii s-a extins de la 266 la 433 de unitati.

  • Romtelecom pe pierdere

    Potrivit rezultatelor financiare publicate astazi de actionarul majoritar al operatorului, OTE, conform standardelor IFRS, Romtelecom a inregistrat in 2007 venituri in scadere cu 2,6% comparativ cu anul precedent, de 871,9 de milioane de euro. Iar in ceea ce priveste profitul operational scaderea a fost si mai mare, de 11,2%, pana la 300,4 de milioane de euro.

    Compania este insa optimista, "planul nostru pentru urmatorii ani fiind sa avem crestere profitabila. Actiunile din prezent ne vor aduce o profitabilitate mare pana in 2011", conform declaratiei lui Yorgos Ioannidis, directorul general al Romtelecom.

    Pe segmentul serviciilor de date, internet de banda larga si televiziune, Romtelecom numara aproximativ 3 milioane de clienti, serviciul de televiziune prin satelit Dolce insemnand un total de 400.000 de clienti.

    Numărul de linii telefonice fixe a scăzut insa anul trecut cu 10,8% fata de 2006, pana la 3.035.000.

  • Cosmote se apropie de 4 milioane de clienti

    Pe parcursul anului trecut, Cosmote Romania a adaugat bazei de clienti aproape 2,4 de milioane de utilizatori noi, dintre care 800.000 numai in ultimul trimestru din 2007. Astfel, operatorul a depasit 3,6 de milioane de clienti, echivalentul unei cote de piata de 16%, obtinuta in numai doi ani de la lansarea operatiunilor ib Romania. Principalii operatori de pe piata locala – Orange Romania si Vodafone Romania, numara inpreuna in jur de 19 milioane de clienti dintre care 10 milioane apartin Orange.

    Veniturile Cosmote s-au cifrat la 155,6 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 255,5% fata de 2006, cand Cosmote Romania a raportat venituri de 43,8 de milioane de euro. |nsa veniturile nete ale companiei pentru anul trecut au fost negative. Astfel fata de 2006, pierderile companiei de 118,4 de milioane de euro de anul trecut sunt cu aproape 27 de milioane de euro mai mari.

    In ce priveste EBITDA (veniturile inainte de plata taxelor) a urcat pana la -39,2 de milioane de euro in 2007, comparativ cu anul precedent, cand a fost de -65,7 de milioane de euro. "Majorarea constanta a bazei de clienti si strategia agresiva vor contribui la atingerea EBITDA pozitiv anul acesta, pe fondul unei baze de venituri in crestere", potrivit declaratiei oficiale a companiei.
    Cosmote Romania a investit anul trecut peste 201 de milioane de euro in dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor, ajungand astfel la o acoperire nationala pentru 98,2% din populatie si 87,5% din teritoriul Romaniei.

  • Enel se uita spre sudul Europei

    In anii trecuti, despre Romania se vorbea intr-un slide separat la prezentarea anuala a rezultatelor Enel. Din acest an, la anuntarea rezultatelor pentru 2007 ale companiei italiene, Romania a intrat la socoteala cu Bulgaria si Grecia.

    "Pietele din sudul si estul Europei (Romania, Grecia si Bulgaria) converg intr-o singura piata, datorita legaturilor dintre ele", spune Fulvio Conti, presedintele Enel. In prezentarea data publicitatii de catre Enel, cele trei tari sunt legate tocmai de conditiile de piata: liberalizarea in curs a pietei de energie, cresterea economica si integrarea progresiva in UE.

    Aceste trei tari au "mare nevoie", conform raportului Enel, si de o noua capacitate de productie in zona, estimata la 10 GW, precum si de retele care sa conecteze cele trei state intre ele.

    Cele trei tari au si strategia comuna, cu doua directii pe care Conti le considera esentiale pentru dezvoltarea aici: capacitatea de productie de electricitate avand ca materie prima carbunele si investitiile in energii regenerabile. Fulvio Conti nu a spus unde va fi construita noua centrala pe carbune, insa Enel se uita acum in Romania la mai multe proiecte pentru centrale, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu germanii de la E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica. Grupul de la Galati ar avea insa 700 MW, departe de cei 10 GW despre care Enel ar avea nevoie in zona.

    Fulvio Conti spune insa ca, privind Europa de Sud-Est ca pe un intreg, si investitiile mai la sud ar ajuta aceasta intreaga piata: "In Maritza 3, unitate de productie termoelectrica din Bulgaria, suntem aproape de final cu o investitie imensa, iar acum ne uitam tot acolo sa vedem daca ar mai fi loc pentru o noua centrala". Cele trei tari sunt privite ca un intreg si datorita complementaritatii: in Grecia si Bulgaria grupul italian doar produce energie (avand capacitati instalate de 80 MW in Grecia si 660 MW in Bulgaria), iar in Romania are doar multi clienti (1,4 milioane).

    Acesti clienti vor fi mai multi din aprilie, cand Enel ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud (EMS), companie pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006. O data cu preluarea EMS, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane.

    Centralele pe carbune nu sunt singura solutie prin care Enel se gandeste sa isi aprovizioneze clientii: compania a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana de 175 MW – al carei potential de dezvoltare este de fapt de aproape 300 MW, conform celor de la Enel – si spera sa se implice in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda.

    "Nu pot sa spun ce valoare vom propune pentru a intra in afacerea Cernavoda, deoarece nu vreau sa afle competitorii mei", spune Fulvio Conti, care ar putea sa afle daca va intra sau nu in afacerea de 2,3 miliarde de la Cernavoda la sfarsitul acestei luni, cand Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara.

    Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania). Variantele de colaborare a companiilor care vor intra in proiect alaturi de Nuclearelectrica sunt mai multe, companiile putand primi intre 10 si 15% cota in investitie, urmand ca ulterior sa poata accesa electricitate din cele doua reactoare direct proportional cu cat au investit.

    Energia regenerabila si cea nucleara nu sunt directiile de dezvoltare doar pentru piata zonala. Enel intentioneaza sa investeasca in domeniu 7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani in toata lumea, precum si sa se implice in mai multe proiecte de energie nucleara: in Franta (in urma unui acord cu Electricite de France), in Spania (prin preluarea proiectului Endesa de constructie a unui grup nuclear cu putere instalata de 2.441 MW), in Rusia (Enel a semnat un acord cu Rosatom pentru dezvoltarea in parteneriat de centrale nucleare), precum si in Slovacia (unde este vorba despre constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei Mochovce).

    Singura tara din zona unde ar fi putut investi in energie nucleara este Bulgaria, la Belene. "Am intrat pe lista scurta a proiectului nuclear din Romania si am ratat intrarea in Bulgaria, dar nu imi pare rau", spune Conti.

    Oricare ar fi proiectul de productie in care Enel va incepe sa investeasca, energia de acolo va fi disponibila in cativa ani – de la doi la cinci-sase. Atunci Enel va putea vorbi in Romania de dezvoltare pe verticala si de integrare a afacerilor de distributie cu cele de productie

  • Marcile ieftine fac profituri uriase

    Martin Winterkorn, seful celui mai mare producator de masini din Europa, Volkswagen, avea toate motivele sa fie fericit, chiar daca era o zi de 13. Rezultatele anuale anuntate saptamana trecuta la centrul de conferinte al Volkswagen din Wolfsburg consemnau un record pentru producatorul german, nemaiatins in istoria sa de peste 70 de ani.

    Grupul Volkswagen reusise in 2007 sa obtina 6,2 miliarde de euro profit operational, adica aproape sase euro la fiecare 100 de euro incasati de pe urma masinilor vandute.

    La o prima vedere poate parea putin, dar valoarea reprezinta de trei ori mai mult decat realizasera germanii in 2006 si aproape dublu fata de cat au obtinut anul trecut concurenti francezi Renault si PSA Peugeot–Citroen. Daca Winterkorn zambea cand a anuntat depasirea obiectivelor financiare, era insa si pentru ca subalternii sai, Rupert Sadler si Reinhard Jung – sefii Audi si, respectiv, Skoda – isi facusera foarte bine treaba anul trecut.

    Audi – marca pe care Winterkorn a condus-o timp de cinci ani inainte de a prelua anul trecut pozitia de CEO al intregului grup Volkswagen – si Skoda au inregistrat o marja operationala de 8%, si, respectiv, 9%, contribuind cu mai mult de jumatate din profitul grupului.

    Cum pentru Audi, o marca premium, o marja mai mare de profit este de asteptat, in cazul Skoda rezultatele i-au suprins pe foarte multi dintre analisti si chiar dintre manageri.

    "Europa de Est si Asia sunt zonele care ne-au adus cele mai mari ritmuri de crestere si de aici vor veni si cresterile viitoare", explica Reinhard Jung, CEO al Skoda Auto.

    Intr-adevar, la 16 ani de la preluarea sa de catre Volkswagen, marca ceha se apropie usor de anvergura pe care a avut-o compania in primele decenii ale acestui secol, cand vehiculele produse de firma infiintata Václav Klement si Václav Laurin in 1895 erau vandute nu doar in Europa, ci si zone indepartate precum Noua Zeelanda, Brazilia sau Japonia.

    Analistii europeni considera ca Skoda a devenit acum adevarata masina populara – aluzie la denumirea Volkswagen, care in limba germana desemneaza o masina populara, si la discutiile ivite in jurul masinii ieftine pe care Volkswagen ar putea sa o produca pentru a concura cu Logan.

    "Avem in vedere un nou model care sa fie pozitionat sub Fabia (cel mai ieftin model din gama Skoda – n. red.), atat ca pret, cat si ca dimensiuni. O decizie va fi luata in urmatoarele luni", sustine Holger Kintscher, membru in consiliul de administratie al Skoda, responsabil pentru departamentul financiar.

    Cum pretul unui model Skoda Fabia incepe la mai putin de 10.000 de euro, este de asteptat ca un model mai ieftin sa intre in competitie directa cu Dacia Logan si sa propulseze vanzarile producatorului ceh cu mult dincolo de pragul de 8 miliarde de euro depasit in 2007. Pentru comparatie, afacerile Skoda au fost anul trecut de peste trei ori mai mari decat estimau oficialii Dacia, o alta marca de masina despre care soferii spuneau in perioada dinainte de 1989 ca este de preferat sa ai tot timpul la tine o trusa de scule cand o conduci.

    Situatia s-a schimbat insa dramatic in ultimii aproape 20 de ani. Atat Dacia, cat si Skoda contribuie acum la profiturile grupurilor-mama cu mai mult de 10% fiecare. Mai important insa, atat masinile Skoda, cat si cele sub brandul Dacia sunt acum mai profitabile decat marcile Volkswagen si Renault, chiar daca sunt sensibil mai ieftine. Sau, cum spunea recent Carlos Ghosn, presedintele Renault, "prin Logan am demonstrat ca o masina nu trebuie sa fie foarte scumpa pentru a fi foarte profitabila".

    Iar lucrurile sunt departe de a se opri aici, deoarece numele cunoscute inainte de anii ’90 mai mult in zona central si est-europeana au ajuns acum prin intermediul unor modele precum Fabia, Octavia sau Logan in showroom-urile retelelor de dealeri din India, China sau Brazilia, adica tari de la care va veni in proportie foarte mare cresterea industriei auto in urmatorul deceniu.

    "Cred ca nimeni nu isi inchipuia acum zece ani anvergura pe care o poate avea marca Skoda", recunoaste Horst Mühl, membru in cadrul boardului directorilor Skoda, unde este responsabil pentru productie si logistica. Prin atitudine si stilul apasat in care vorbeste despre productie, el aduce cu fostul sef al Dacia, Constantin Stroe, unul dintre putinii oameni care imediat dupa preluarea de catre Renault, atunci cand Dacia anunta pierderi de zeci de milioane de euro, facea referire permanent doar la momentul cand Dacia urma sa lanseze masina de 5.000 de euro, cel care urma sa salveze fabrica pitesteana.

    "Chiar daca stiam din experienta Volkswagen cu Skoda ca urma sa avem cresteri importante, pot spune ca ne-a surprins (si este chiar cazul lui Louis Schweitzer, fostul presedinte al Renault) cererea pe care Logan a avut-o pe pietele dezvoltate, precum Franta sau Germania, care sunt principalele destinatii ale exporturilor noastre", spune Stroe.

    Dincolo de rezultatele financiare solide din ultimul an, un alt element care leaga cele doua marci auto din fostul bloc comunist este reprezentat de lista pretendentilor in momentul privatizarii, care a inclus atat Volkswagen, cat si Renault.

    Daca cehii au optat in 1991 pentru Volkswagen (avand in vedere ca Renault voia sa produca in Cehia automobilul de clasa mini Twingo, considerat ca aducand o valoare prea mica pentru producatorul ceh), Dacia a ajuns in septembrie 1999 in portofoliul Renault.

    Numai ca aici similitudinile dintre cele doua simboluri ale industriei comuniste se incheie, deoarece evolutia ulterioara a Dacia si Skoda a fost fundamental diferita.

    Germanii au preferat sa schimbe imaginea marcii prin transformarea Skoda intr-un "Volkswagen mai ieftin", avand in vedere ca modele precum Skoda Octavia imparteau foarte multe componente tehnologice (inclusiv motoare si platforme) cu modele corespondente ale Volkswagen, fiind insa la preturi cu cel putin 10-15% mai mici.

    In cazul Dacia, abordarea industriasilor francezi a fost insa diferita. Fie ca era vorba de Manuel Gomez, primul presedinte strain al Dacia, sau de Luc Alexandre Menard, cel care i-a urmat acestuia dupa anul 2004, discursul era acelasi: "noi nu vrem sa facem un Renault mai ieftin, ci o cu totul alta masina".

    Iar in toamna anului 2004, viziunea de la jumatatea anilor ’90 al lui Louis Schweitzer, fostul presedinte al Renault, s-a realizat, fiind lansata pe piata Logan, prima masina low-cost din istoria de peste 100 de ani a industriei auto.

    Iar daca tot a venit vorba de istorie, trebuie spus ca aceasta este poate pana la urma principala diferenta dintre Skoda si Dacia. Este de ajuns sa privesti cele peste 40 de masini, de la limuzine la cabriolete si masini de curse, sau esecurile din perioada comunista expuse in muzeul de la Mladá Boleslav, foarte aproape de fabrica responsabila pentru aproape o zecime din exporturile Cehiei.

  • Estul salta Skoda

    Europa de Est (care include tari precum Romania, Ucraina si Rusia) a ajuns anul trecut a doua zona din ierarhia de vanzari a Skoda din punct de vedere valoric, fiind depasita doar de Europa de Vest. Skoda a vandut in total peste 630.000 de masini anul trecut, in crestere cu aproape 15% fata de anul precedent.

    Printre modelele cele mai bine vandute s-au aflat noile generatii Octavia si Fabia, dar si generatia anterioara Octavia, comercializata in paralel sub denumirea comerciala Octavia Tour. "Vom produce Octavia Tour atat timp cat vom avea cerere. Nu avem cum sa renuntam la un produs care ne aduce vanzari de 80.000 de unitati" a declarat Reinhard Jung, presedintele consiliului de administratie al Skoda.