Tag: revolutie

  • Curatorii de soluţii tech

    Marcom Hub, un proiect iniţiat de agenţia Grafică şi Tipar (GT) împreună cu alţi trei parteneri, printre care Wisebrand şi 420 design, s-a născut ca urmare a acestei necesităţi a companiilor pentru activităţi de marketing şi comunicare creative îmbinate cu tehnologii de ultimă oră, cum ar fi realitatea augmentată sau virtuală, senzorii de mişcare şi roboţii.

    „De-a lungul timpului am avut foarte multe întâlniri în industria marketingului şi comunicării cu clienţi care îşi doreau proiecte, implementări, activări de brand sau materiale de marketing şi comunicare diferite, iar pentru a le arăta ce se poate realiza aveam nevoie de ceva tangibil. Aşa am descoperit puterea tangibilului – nu mai vorbeam despre ceva abstract, doar o poză sau o simulare pe un PC”, explică Dragoş Bălan, fondatorul agenţiei GT şi cofondator în proiectul Marcom Hub. Proiectul a pornit cu o investiţie iniţială de 120.000 euro direcţionată în ultimii doi ani înspre achiziţia echipamentelor şi soluţiilor existente acum în cadrul hubului Marcom.

    Acesta a fost deschis la începutul acestui an, funcţionând atât ca un showroom de prezentare a soluţiilor tech pentru echipele de marketing, comunicare şi HR din companii, cât şi ca spaţiu în sine pentru realizarea de diferite evenimente. De altfel, însăşi numele hubului vine de la industriile cărora i se adresează – marketing şi comunicare.

    „De ani buni lucrăm proiecte complexe alături de parteneri din domenii conexe (branding, comunicare, marketing) şi la un moment dat a venit natural ideea să dăm un nume acestui parteneriat şi să ne prezentăm în faţa clienţilor ca o platformă formată din experţi care pot livra proiecte complexe într-un mod profesionist. În plus, suntem deschişi către furnizori noi de soluţii tech pentru industria marcom şi suntem dornici să integrăm şi alte tehnologii în campaniile de marketing/comunicare pe care le implementăm. Pentru furnizori aceasta e o modalitate bună de a-şi testa produsele”, a completat el.

    În prezent, în cadrul Marcom Hub sunt disponibile simulatoare VR – care îi transpun pe utilizatori într-o experienţă de realitate virtuală, simulând senzaţia de zbor, scufundări sau de condus motocicleta, reprezentări grafice pe un ecran interactiv care prin intermediul unor senzori de mişcare comunică cu sprayuri digitale de graffiti, experienţe de realitate virtuală cu ajutorul unor aplicaţii care recompun realitatea din jurul persoanei (se poate schimba spre exemplu culoarea unei maşini sau se pot deschide şi închide portierele), soluţii de realitate augmentată care folosesc ochelari speciali, tabletă sau telefon mobil pentru a adăuga un plus de informaţie şi interacţiune la realitatea fizică (un produs poate fi arătat aşa cum este el în realitate), precum şi procese gamificate cu ajutorul unor roboţi.

    „Noi suntem curatori de soluţii tech pentru clienţii noştri. Analizăm tehnologiile care au la bază conceptul de experienţă, existente în regiune şi în lume, şi le alegem pe cele pe care le considerăm potrivite pentru piaţa locală. Pe baza experienţei noastre de peste 16 ani în domeniul comunicării şi activărilor de brand putem aprecia cu o acurateţe destul de mare ce rentează să cumpărăm şi ce rentează mai degrabă să închiriem. Am avut şi tehnologii pe care le-am închiriat pentru a testa gradul de absorbţie pe piaţa locală şi pe care le-am returnat pentru că s-au dovedit a nu fi compatibile cu nevoile brandurilor de la noi”, a precizat antreprenorul.

    Soluţiile tehnologice prezente în cadrul hubului Marcom se adresează în mod special echipelor de marketing, comunicare, branding şi HR din cadrul companiilor, care pot fi din diferite industrii: farmaceutică, financiar-bancară, auto, resurse umane, IT şi FMCG.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte multe pe zona de resurse umane fiindcă sunt investiţii foarte mari în recrutare, retenţie, loializare şi employer branding, ca urmare a crizei de personal din ultimii ani. Multe companii îşi răsfaţă acum angajaţii sau vor pur şi simpu să recruteze mai uşor şi să îşi crească brandul de angajator”, explică Dragoş Bălan.

    În medie, valoarea unui proiect în zona de HR este cuprinsă între 3.000 şi 4.000 euro, însă sunt şi proiecte care ajung la 50.000 euro. „Pe an, companiile investesc între 15.000 şi 50.000 euro pentru a pigmenta activitatea lor de HR cu experienţe tehnologice şi creative”, a punctat el.
    Marcom Hub lucrează de asemenea cu companii din domeniile financiar-bancar, farmaceutic, retail şi auto. „Acum vrem să ne axăm şi pe industria IT. Este în plan pentru anul acesta.”

    Proiectele realizate de Marcom sunt personalizate în funcţie de nevoile fiecărui brand în parte, valoarea medie a unui proiect realizat de Marcom Hub fiind de 5.000 de euro. În funcţie de cerinţele brandului şi de amploarea proiectului, costul porneşte de la circa 1.000 euro şi poate ajunge până la 15.000 euro. „Toate tehnologiile existente în hub se închiriază şi în general sunt recomandate de noi pornind de la nevoile de comunicare ale clientului.”

    Primii clienţi ai hubului Marcom au fost companiile cu care agenţiile fondatoare ale proiectului colaborau deja.

    „În prima fază de dezvoltare a conceptului vom da acces cu prioritate clienţilor şi partenerilor acestor agenţii, după care, într-o etapă ulterioară de dezvoltare, vom deschide accesul şi către alte companii care îşi doresc să implementeze conceptul de experienţă în comunicarea de brand”, precizează Dragoş Bălan, adăugând că în aceeaşi măsură clienţii care lucrează deja cu agenţiile fondatoare ale Marcom Hub au acces la tehnologiile noi pe măsură ce le epuizează pe cele vechi. „Una dintre provocările cu care noi ne confruntăm ca business este că durata de viaţă a tehnologiilor pe care le cumpărăm este destul de scurtă pentru că mereu apare ceva nou, care aduce rezultate mai bune. Astfel fluxul acesta de accesare ne ajută să amortizăm investiţiile pe care le facem.”

    Una dintre soluţiile dezvoltate in-house de agenţiile implicate în proiectul Marcom Hub, pe care vor să pună mai mult accent, este aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată, ale cărei utilizări sunt diverse. Spre exemplu, aceasta poate fi folosită pentru o broşură de prezentare a unui produs. În cazul unei broşuri pentru un complex rezidenţial, potenţialii clienţi pot vedea în 3D cum arată apartamentul/casa ce urmează a fi construită cu ajutorul unui smartphone sau al unei tablete (îndreptând camera foto spre poza din broşură). De asemenea, aplicaţia de realitate augmentată poate fi folosită şi în cazul ambalajelor produselor – în cazul alimentelor, consumatorii pot vedea o animaţie cu o reţetă.

    Aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată se personalizează în funcţie de proiectul clientului. În situaţia în care aplicaţia este numită după brandul clientului şi personalizată complet, costul este de 2.000 euro, însă dacă brandurile aleg să folosească aplicaţia creată de Marcom mai simplu şi mai ieftin, pot opta pentru varianta în care aceasta rămâne în varianta standard, fiind personalizat doar conţinutul în momentul scanării obiectului, pozei etc. În această situaţie, costurile se reduc la circa 300-400 euro.

    Care sunt însă cele mai cerute soluţii prezentate în hubul Marcom? „Nu este o soluţie anume, ci experienţa în sine şi memorabilitatea acesteia”, consideră antreprenorul.

    Pe lângă faptul că showroomul Marcom funcţionează ca un spaţiu de prezentare a soluţiilor tehnologice ce pot fi folosite în activităţile de marketing şi comunicare, acesta este folosit şi ca spaţiu pentru diferite evenimente – prezentări de produse, induction days pentru o companii, întâlniri de strategie şi business reviews – client împreună cu partenerii săi.

    De ce vor însă companiile să organizeze evenimente chiar în hubul Marcom? „Pe lângă conţinutul de business, aceştia vor să le ofere o experienţă – hands on experience. Acesta este de altfel şi una din cele trei tendinţe din industria de evenimente, împreună cu autenticitatea şi conţinutul. Hubul este de asemenea o alternativă la spaţiile convenţionale pentru evenimente, cum sunt hotelurile.”

    În primele luni din 2019, care sunt de altfel şi primele luni de funcţionare a hubului sub această formă, Marcom a realizat proiecte pentru peste 5 clienţi, ţinta fiind de ajunge în total la peste 30 de clienţi anul acesta. În ceea ce priveşte ţinta de venituri a hubului Marcom pentru anul în curs, aceasta se situează la 150.000 euro.

    „Anul acesta ne propunem să continuăm să investim în tehnologii noi şi să creştem rata de amortizare a tehnologiilor pe care le-am achiziţionat deja. Pentru că vorbim de un concept nou în România, cuvântul de ordine este flexibilitatea, atât în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim, cât şi în ce priveşte deciziile de business pe care le luăm”, a punctat Dragoş Bălan. 

  • Oficial iranian: „Prezenţa Statelor Unite în Golful Persic este o ţintă, nu o ameninţare”

    În contextul amplificării tensiunilor între SUA şi Iran, şi citând ameninţări neprecizate venite dinspre Teheran, prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu a fost întărită, inclusiv prin trimiterea în zonă a mai multor bombardiere strategice B-52 şi a grupului naval al portavionului USS Abraham Lincoln.

    „Un portavion cu aproximativ 40-50 aeronave şi 6.000 de militari reprezenta o ameninţare serioasă în trecut, dar acum îi considerăm o ţinţă. Ameninţările s-au transformat în oportunităţi”, a transmis amiralul Hajizadeh.

    „Dacă americanii fac vreo mişcare, îi vom lovi”, a adăugat amiralul.

    Administraţia islamistă de la Teheran a refuzat, vineri, orice dialog cu Statele Unite, iar un cleric iranian a ameninţat că portavion american ar putea fi atacat, în contextul amplificării tensiunilor bilaterale.

    În contextul tensiunilor generate de sancţiunile impuse de SUA după retragerea din Acordul atomic iranian, preşedintele SUA, Donald Trump, s-a arătat deschis negocierilor cu regimul de la Teheran. “Ceea ce aş vrea să văd din partea Iranului ar fi să mă sune”, a declarat liderul de la Casa Albă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro

  • Revoluţia unicornului românesc

    Suntem într-un punct de cotitură. Liderii din mediul de afaceri de peste tot îşi cresc forţa de muncă prin intermediul roboţilor software, accelerând rapid transformarea digitală a întregului lor business şi permiţându-le astfel angajaţilor să dedice mai mult timp muncii cu impact. UiPath conduce revoluţia forţei de muncă, condusă de determinarea noastră de democratizare a RPA şi de a livra viziunea noastră în care un robot ajută orice persoană. „Sunt umil în faţa susţinerii uimitoare pe care clienţii noştri, partenerii şi investitorii ne-o oferă în fiecare zi, inspirându-ne să muncim mai mult pentru a dezvolta RPA ca platformă care deblochează nu doar potenţialul adevărat al IA, dar şi al altor tehnologii emergente. Suntem doar la început”, spunea  Daniel Dines săptămâna trecută, pe 29 aprilie, când compania anunţa cea mai recentă rundă de finanţare (seria D). În valoarea de 568 de milioane de dolari, suma plasează evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, iar cel mai recent statut confirmat al UiPath este de „start-up-ul de inteligenţă artificială cu cea mai rapidă creştere din lume”. Compania cu fondatori români se plasează astfel înaintea chinezilor de la SenseTime, care au primit o evaluare de 4,5 miliarde de dolari în iunie 2018.

    Potrivit anunţului companiei, noua rundă de finanţare a fost condusă de Coatue, cărora li s-au adăugat Dragoneer, Blackstone, Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din seria A şi seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp, conform anunţului companiei.

    Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines (CEO-ul şi „interfaţa” companiei) şi Marius Tîrcă (CTO-ul, o prezenţă mai discretă), s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Precum alţi mari antreprenori, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturisea Dines într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN.

    Prima confirmare a venit pentru UiPath când s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România, Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum. După această participare, start-up-ul a atras o primă finanţare de 1,6 milioane de dolari în acelaşi an, în cadrul rundei de finanţare de tip seed conduse de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.
    Apoi, ştirile despre finanţările atrase de start-up-ul românesc şi creşterea afacerii de peste 500% anual nu au contenit să apară. A urmat o finanţare de 30 de milioane de dolari primită în 2017, de la Accel Partners, fond de investiţii care a participat şi în companii-mamut precum Facebook, Dropbox şi Spotify. Alături de Accel, au mai participat la finanţare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures şi Seedcamp.
    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce a atras în 2018 o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google.
    Spre finalul lui 2018, compania bifa deja un prag de evaluare de peste 3 mili­arde de dolari, odată cu o finanţare în valoare de 265 milioane de dolari.
    Anul acesta, reprezentanţii UiPath estimau în cadrul unei conferinţe de presă în România că vor înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că vor ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent. „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus atunci Vargha Moayed, chief strategy officer în cadrul conferinţei UiPath.
    Compania ar putea să devină astfel chiar mai devreme decât ne aşteptam primul decacorn românesc – un start-up a cărui evaluare ajunge să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spunea Dines în interviul acordat anterior Business MAGAZIN. 

  • Cum se pregăteşte Vodafone pentru noua revoluţie industrială

    5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. 5G se rezumă în principal la utilizarea mai eficientă a spectrului radio şi la a permite mai multor dispozitive să acceseze acelaşi internet mobil în acelaşi timp; în principiu, 5G se va adresa zonelor urbane cu o densitate mult peste medie. Benzile de frecvenţă mai redusă (600-800 MHz) sunt mult mai bune pentru distanţele lungi, aşa încât operatorii de reţea se vor concentra pe îmbunătăţirea acoperirii 4G LTE, în paralel cu lansarea 5G.
    Mai mult, tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii online sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.
    „5G aduce elemente de noutate tehnologică cu ajutorul cărora se pot dezvolta servicii noi care nu au fost posibile în generaţiile anterioare, precum: viteze mari de transfer pe o comunicaţie mobilă (viteze de ordinul Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (de ordinul milisecundelor), ce permit crearea de servicii de comunicaţie în timp real, asigurarea unor paliere diferite de garanţie a calităţii şi performanţei comunicaţiei mobile în funcţie de importanţa serviciului respectiv”, spune Cătălin Buliga, director de tehnologie în cadrul Vodafone România.
    „În România, tehnologia 5G va fi disponibilă în 2019, la început pe arii restrânse şi apoi, în funcţie de contextul de piaţă, se va extinde la nivel naţional”, notează Buliga, care adaugă că Vodafone şi-a menţinut constant nivelul de investiţii în reţeaua sa mobilă şi va continua să investească în reţeaua actuală 4G/4,5G, pentru a susţine creşterea volumului de trafic de date mobile. În ceea ce priveşte ritmul şi nivelul investiţiilor în tehnologia 5G, acestea vor depinde, în primul rând, de costurile de licenţiere a spectrului radio necesar pentru 5G, de viteza de adopţie a tehnologiei, de gradul de monetizare a tehnologiei şi de obligaţiile impuse de regulator.
    Legat de industriile care ar putea beneficia de tehnologia 5G, directorul de tehnologie al Vodafone explică faptul că viteza de adopţie într-o anume industrie va depinde de viteza cu care se vor dezvolta serviciile care sunt suficient de relevante pentru industria respectivă, astfel încât acele servicii să fie şi adoptate.
    În timp ce multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – maşini autonome, drone, realitate virtuală şi IoT (Internet of Things), spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin intermediul telefoanelor adaptate pentru 5G.
    În conformitate cu planul Comisiei Europene, România are nevoie de o strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor de comunicaţii mobile de tip 5G, iar aceasta a fost definitivată în noiembrie 2018.
    Investiţiile în reţeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitaţia pentru frecvenţele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, declara la finalul anului trecut Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiţi undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicaţii, iar diferenţa de aproximativ 7,5 miliarde se regăseşte în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla.”
    La finalul anului 2018, Vodafone România înregistra 9,9 milioane de clienţi; din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Veniturile din servicii au ajuns, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2018, la 180,2 milioane de euro. Abonaţii Vodafone România reprezentau 40,9% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59,1%. Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În februarie 2019, Vodafone România a marcat o premieră mondială, primul concert în care a fost integrată o secvenţă live transmisă printr-o hologramă realizată cu ajutorul tehnologiei 5G; când va veni însă momentul în care tehnologia 5G să ajungă la un grad de penetrare similar cu cel al 4G? „Ne dorim ca tot acest ecosistem să fie suficient de permisiv din punctul de vedere al costurilor, astfel încât gradul de penetrare al tehnologiei 5G să fie cel puţin similar cu cel al tehnologiei 4G”, crede Cătălin Buliga.
    Recent, Vodafone Romania a fost certificată drept cea mai bună reţea de date mobile din România, potrivit testelor realizate în martie 2019 de către compania independentă de testare a reţelelor de comunicaţii P3 communications GmbH din Germania. Campania de măsuratori s-a desfăşurat pe tot teritoriul României, pe un traseu aleator ales de către auditorul P3 communications; măsurătorile au acoperit o distanţă rutieră totală de 7.000 km şi un procent de 23% din populaţia României (68% efectuate în localităţi urbane şi rurale, 32% efectuate pe drumurile rutiere).
    Pe baza datelor obţinute, Vodafone a înregistrat cel mai mare punctaj pentru calitatea şi performanţa serviciilor sale de date mobile.
    „Certificarea Best Mobile Network for Data pe care tocmai am obţinut-o în urma testelor şi măsurătorilor efectuate de P3 communications în luna martie 2019 este încă o dovadă a investiţiilor constante pe care Vodafone România le face în calitatea serviciilor sale”, încheie Buliga.

  • Una dintre cele mai cunoscute companii româneşti se pregăteşte de o revoluţie

    „Aplicaţia din industria cărnii este dez­voltată cu liderul Cris-Tim, o com­panie cu care am mai lucrat în tre­cut, ce va implementa în curând o infra­struc­tură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingre­dien­telor dar şi al produselor com­pa­niei. Cris-Tim este una dintre primele com­panii din industria globală ali­mentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani Moneymailme.

    Astfel, partene­riatul dintre compania Modex, care dez­voltă soluţii blockchain şi gestio­nează o platformă de tip marketplace pentru astfel de produse, şi compania condusă de antreprenorul român Radu Timiş marchează una dintre primele utilizări ale tehnologiei blockchain pe piaţa locală care nu este asociată cu cripto­mone­dele. Tehnologia block­chain a fost po­pula­rizată în faţa opiniei publice în principal ca fiind infras­truc­tura digitală care stă la baza monedelor digitale, precum bitcoinul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Petre Roman: E inacceptabil ca Lazăr, care a servit ordinele regimului Ceauşescu, să vorbească de Revoluţie

    “Munca procurorilor poate fi corectă şi bine făcută, dar ca Augustin Lazăr, aflat în situaţia de a fi servit cele mai negre ordine ale regimului trecut, să vină să ne vorbească despre Revoluţie, asta este inacceptabil. Nu are cum să fie o coincidenţă ceea ce se întâmplă, este o modalitate să zicem de a mai încerca să treacă peste ceea ce opinia publică a înregistrat cu, cred eu, cu stupoare şi cu o categorică respingere şi anume activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror împotriva unor deţinuţi politici care au fost torturaţi. 

    Această suprapunere mă deranjează cumplit, ca om care a fost la bricada din care aproape jumătate au fost masacraţi la miezul nopţii, în ziua din 21 spre 22 decembrie. Sunt cu totul şi cu totul indignat de faptul că dumnealui vine, foarte senin, iată, Justiţia îşi face datoria, pur şi simplu care era modalitatea de a-l opri pe acest om să facă aceste declaraţii”, a declarat Petre Roman, la Antena 3.
     
    Fostul premier a spus că un asemenea dosar istoric nu trebuia anunţat de un procuror cu trecutul lui Augustin Lazăr.
     
    “Indiferent câtă dreptate face în final, în legătură cu morţii Revoluţiei şi această dreptate este aşteptată, fără îndoială, ea nu trebuia anunţată de un om care în momentul Revoluţiei nu era decât un servitor al celor mai negre ţinte ale regimului Ceauşescu”, a conchis Petre Roman.
     
  • Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost trimis în judecată/ Procurorul General Augustin Lazăr a prezentat scuze pentru că ancheta a durat aproape 30 de ani

    „Astăzi secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a inaintat instanţei de judecată rechizitorul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul Revoluţiei. E un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general. Finalizarea acestei cauze de către colegii nostri reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus în urmă cu trei ani, soluţionarea dosarelor istorice. Oameni istorici au avu aprecieri in legătură cu momentul decembrie 1989. Astăzi juriştii incheie această provocare, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele din decembrie 89 nu e una instituţională, ci este una individuală”, a anunţat, luni, procurorul general.

     
    Augustin Lazăr a precizat că dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, menţionând că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probleme obţinute dupa 13 iunie.
     
    “Cu toate că în ultima prioadă instituţia a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supravieţui, de a se regenera. A reuşit să obţină cooperarea mai multor instituţii ale statului, a fost o noutate în acest domeniu, în arhivele cărora se aflau probleme pertinente. Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionat în mai puţin de trei ani a fost posibilă şi datorită unei cooperări instituţionale. Prin urmare doresc să mulţumesc MApN pentru identificarea şi punerea la dispoziţie a mai multor documente de arhivă, Senatului României pentru stenograme, CNSAS pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare, SRI pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă, MAI şi STS pentru sprijinul logistic oferit. Informaţii detaliate despre rechizitoriu urmează să primiţi prin intermediul unui comunicat de presă”, a completat procurorul general.
     
  • Avertisment fără precedent de la unul dintre cei mai mari investitori din lume: Defectele capitalismului pot duce la o revoluţie

    Ray Dalio, miliardarul care a fondat cel mai mare fond de investiţii de tip hedge din lume, atrage atenţia că defectele capitalismului american au generat goluri distructive în educaţie, mobilitate socială, active şi venituri şi spune că acestea ar putea genera o nouă revoluţie, potrivit Bloomberg.

    În cadrul unui nou eseu, co-preşedintele Bridgewater Associates indică spre statisticile care arată că decalajul de venituri şi avere dintre top 40% şi restul de 60% din populaţie va deveni din ce în ce mai mare şi va genera tot mai multe nemulţumiri.

    Spre exemplu, cei aflaţi în grupul cu venituri superioare au în medie o avere de 10 ori mai mare decât ceilalţi. Conform statisticilor din 1980, aceştia aveau o avere de doar 6 ori mai mare.

    Ray Dalio, 69 ani, a mai atras atenţia în trecut asupra inegalităţii şi asupra pericolelor populismului, însă de data aceasta el pune accent pe o economie slăbită şi pe o competitivitate scăzută.

    „Decalajele la nivel de avere, în special acompaniate de decalaje de valoare, duc escaladarea conflictului şi, în cadrul guvernului, se manifestă printr-o formă de populism de stânga şi populism de dreapta şi câteodată în revoluţii de un fel sau altul”, adaugă Dalio.

     

     

  • Teodorovici apără, în Parlament, OUG 114: Este actul normativ cel mai curajos şi îndrazneţ

    „OUG 114 este actul normativ cel mai curajos şi îndrazneţ apărut după Revoluţie. Dincolo de avizele legale, ar fi fost cu siguranţă un timp mai îndelungat pentru un dialog extins. Mi-am propus să nu dau curs provocărilor de timp campanie electorală. Acum două săptămâni, vă vorbeam de viziunea noastră pentru România anului 2019. OUG 144 porneşte de la această viziune şi pune în practică următoarele soluţii : susţine autorităţile locale, am creat fondul de alocare şi investiţii. Al doilea aspect, OUG susţine domeniul construcţiilor. Noi nu ne limităm doar la a da declaraţii în media, am crescut salariul în construcţii la 3000 de lei. OUG 114 susţine dezvoltarea patrimoniului”, a declarat luni, la „Ora Guvernului”, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
     
    Liderul deputaţilor USR, Florina Prună, a declarat, în cadrul dezbaterii, că OUG 114 din domeniul fiscal are ca scop bulversarea economiei.
     
  • Revoluţia industrială începe la Davos?

    A patra Revoluţie Industrială a fost tema reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos din acest an. Conceptul se referă la o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm. Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial şi gazda liderilor politici, economici, din ştiinţă şi cultură reuniţi în Elveţia, a publicat în 2016 o carte intitulată „A patra Revoluţie Industrială“, inventând această formulă la reuniunea din acel an, potrivit CNBC. Schwab a argumentat că se pregăteşte o revoluţie tehnologică care va „estompa limitele dintre sferele fizică, digitală şi biologică.“