BusinessMagazin

Tag: retragere

  • Mai vând brokerii de asigurare poliţe City Insurance? Da, pentru că sunt cele mai ieftine din piaţă, iar companiei încă nu i s-a retras autorizaţia de funcţionare

    City Insurance, companie de asigurări cu afaceri de 400 mil. euro, se îndreaptă cu paşi siguri spre retragerea autorizaţiei de funcţionare şi faliment, dar până la pronunţarea deciziei, brokerii de asigurare vând în continuare poliţe RCA pentru City Insurance, pentru că sunt cu cel puţin 30% mai ieftine decât ofertele altor companii de asigurări din piaţă. În acelaşi timp, clienţii sunt cei care decid ce poliţe vor.

    Deşi City Insurance este liderul pieţei de asigurări şi deţine aproape 45% din piaţa RCA, anunţul recent al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) prin care compania nu a asigurat suma de 150 mil. euro pentru restabilirea cerinţelor de capital minim, nu a afectat semnificativ vânzarea poliţelor RCA.

    “Până nu se pronunţă decizia în cazul City, poliţele RCA se vând în continuare pentru că sunt cu cel puţin 30% mai ieftine decât următorul care ofertează. Pe de altă parte a scăzut vânzarea pe poliţele facultative de la City Insurance pentru că mai contează şi consultanţa şi recomandările pe care le fac brokerii”, a spus Viorel Vasile, CEO al Safety Broker, pentru ZF

    În acelaşi timp, Cristian Fugaciu, CEO al Marsh Broker, a spus pentru ZF că dacă clienţii doresc poliţe de la City Insurance, Marsh le intermediază.

    “La noi decid strict clienţii. Dacă clienţii doresc poliţe de la City Insurance, noi le intermediem. Clienţii sunt informaţi, practic este decizia lor. Există o probabilitate ca în această perioadă să nu mai dorească să închidă poliţe cu ei”, a spus Cristian Fugaciu, pentru ZF.

  • Reţeaua de magazine Lidl rerage de pe piaţă două produse din cauza conţinutului ridicat de tetrahidrocanabinol (THC). Consumarea acestui produs poate avea consecinţe nedorite asuprasănătăţii,

    Reţeaua de magazine Lidl rerage de pe piaţă două produse pe bază de cînepă, din cauza conţinutului ridicat de tetrahidrocanabinol (THC). Consumarea acestui produs poate avea consecinţe nedorite asuprasănătăţii, precum schimbări ale dispoziţiei şi oboseală.

    Producatorul sloven Mogota d.o.o. recheama produsul „Mogota Ceai de cânepă 20buc” cu data de valabilitate minimă 31.12.2022.

    În produs s-a depistat un conţinut ridicat de tetrahidrocanabinol (THC). Produsul poate fi returnat în toate magazinele Lidl. Contravaloarea produsului va fi restituită, chiar şi fără prezentarea bonului fiscal.

    Retragerea vizează exclusiv produsul „Mogota Ceai de cânepă 20buc“ al producatorului Mogota d.o.o. cu data de valabilitate minimă 31.12.2022.

    Al doilea produs rechemat este „Vita D’or Ulei bio de canepa presat la rece 250ml“, tot din cauza conţinutului ridicat de THC. Produsul poate fi returnat în toate magazinele Lidl. Contravaloarea produsului va fi restituită, chiar şi fără prezentarea bonului fiscal.

  • Reţeaua Cora recheamă mai multe sortimente de îngheţată din cauza prezenţei oxidului de etilenă

    Reţeaua Cora recheamă nouă sortimente de îngheţată din cauza prezenţei oxidului de etilenă, conform unei informaţii transmise ANSVSA.

    Este vorba de

    1). CORA DESERT LIEGEOIS CIOCOLATĂ 255G / 4×125 ML, Lot 13520, DLC 10/11/2022; Lot 01521, DLC 14/07/2023;

    2). CORA ÎNGHEŢATĂ CIOCOLATĂ GLAZURĂ 393G / 4×110 ML, Lot 06921, DLC 06/09/2023;

    3). CORA ÎNGHEŢATĂ VANILIE / CĂPŞUNI 451G / 12×60 ML, Lot 34320, DLC 06/06/2023; Lot 2821, 27/07/2023;

    4). CORA ÎNGHEŢATĂ CACAO / FISTIC 451G / 12×60 ML, Lot 02721, DLC 26/07/2023;

    5). CORA ÎNGHEŢATĂ NUCĂ COCOS RASĂ 487G / 1 L, Lot 32520, DLC 19/05/2023;

    6). CORA ÎNGHEŢATĂ VANILIE / CARAMEL 393G / 4×110 ML, Lot 07021, DLC 07/09/2023;

    7). CORA ÎNGHEŢATĂ ROM ŞI STAFIDE 534G / 1000 ML, Lot PL1033, DLC 28/02/2023;

    8). CORA ÎNGHEŢATĂ CIOCOLATĂ NEAGRĂ 500G / 1000 ML, Lot PL1077, DLC 31/03/2023;

    9). CORA ÎNGHEŢATĂ VANILIE CĂPŞUNI CIOCOLATĂ 12 BUC / 368 G, Lot DA0349, DLC 31/12/2022; Lot DA1091, DLC 30/04/2023;

    Consumatorii sunt îndrumaţi să nu consume produse şi sunt aşteptaţi la Serviciul Clienţi din orice magazin cora, pentru returnarea şi rambursarea acestora, chiar fără bonul fiscal.

  • Producătorul recheamă mai multe sortimente de îngheţată Milka, din cauza oxidului de etilenă

    Producătorul Froneri Ice Cream România recheamă de pe piaţa din România mai multe loturi de îngheţată Milka pentru prezenţa peste reglementările legale a oxidului de etilenă. 

    Este vorba de Milka Vanilla & Chocolate, 20 x 71g, lot MI1119, Milka Chocolate Hazelnut 20x69g, lot MI 1117, Milka Vanilla & Chocolate MPK 284g, lot MI1145 şi Milka Chocolate Hazelnut Stick MPK 176g, loturile MI1106 şi MI1107/

    Froneri Ice Cream Polonia a fost informată de către unul dintre furnizorii săi cu privire la o problemă de reglementare referitoare la un număr mic de loturi de ingrediente stabilizatoare pe bază de plante, utilizate în producţia sa de îngheţată şi care au afectat, de asemenea, un număr de producători, deoarece acesta este un ingredient comun utilizat la fabricarea îngheţatei. Loturile respective de ingredient stabilizator depăşesc limitele legale permise de reglementările în materie pentru oxidul de etilenă.

    Stabilizatorii pe bază de plante utilizaţi sunt livraţi ca un amestec de ingrediente stabilizatoare diferite şi sunt folosiţi în cantităţi extrem de mici în produsele finite, astfel încât este considerat foarte puţin probabil să prezinte un risc pentru sănătatea consumatorilor, susţine compania. Producţia de bunuri care folosesc loturile afectate ale ingredientului stabilizator a fost oprită.

    Conform reglementărilor în vigoare, produsele afectate aflate sub controlul companiei au fost plasate în carantină, şi a început o campanie de retragere a acestora.

    Rechemarea priveşte excusiv produsele din loturile enumerate. Toate celelelate produse ale Froneri Ice Cream România, diferite de loturile de mai sus nu sunt afectate.

    Froneri solicită consumatorilor să nu consume produsele din loturile sus menţionate, sfătuindu-i să le distrugă sau să le returneze la punctul de vânzare din care le-au achiziţionat. În cazul returnării, este necesară prezentarea bonului fiscal. Consumatorii sunt rugaţi să returneze produsul cu datele menţionate mai sus până la data de: 09.08.2021

  • A lucrat o viaţă la bancă, dar acum a decis să se retragă într-un sat la ţară. Este incredibil cum a reuşit ea să transforme acest loc uitat de lume

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.

    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă.

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.”

    Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    Cititi materialul integral aici 

  • Sfârşitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunţul, după 19 ani

    Steven van Groningen, 63 de ani, preşedinte şi CEO al Raif­fei­sen Bank România, se pregăteşte să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani, o perioadă mar­cată de achiziţia Băncii Agricole, bu­mul economic şi al creditării bancare, pe­rioada de criză şi revenirea la ani de creştere, dar mai sustenabil.

    Conform unor surse din piaţa ban­cară, grupul austriac Raiffeisen a început un proces de recrutare pen­tru viitorul CEO, pe listă fiind atât ban­cheri din bancă, dar şi din alte bănci, cât şi expaţi.

    Steven van Groningen este cel mai longeviv şef de bancă de pe pia­ţă. El a preluat conducerea Raiffei­sen Bank România în 2002, atunci când gru­pul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reuşind apoi să o inte­greze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost ex­trem de pro­fitabilă, atât în perioada de bum economic şi bancar 2004-2008, cât şi în perioada de criză din 2008 în colo.

    Olandezul Steven van Groningen, participant la jocurile olimpice în echipa de canotaj a Olandei, a făcut cu­noştinţă cu sistemul bancar româ­nesc în 1993, când a avut poziţia de consilier la Banca Naţională. După un an a ple­cat la ABN Amro Bank, ban­ca olan­de­ză ce îşi deschidea opera­ţiu­nile la Bucureşti. În 1998 olandezii l-au trimis la Moscova, iar apoi la Buda­pes­ta. În 2001 s-a reîntors în România, iar în 2002 a preluat conducerea Raiffei­sen Bank, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, o fostă bancă de stat afectată de creditele neperformante.

    La începuturile anilor 2000, Raif­fei­sen a deschis creditarea de retail odată cu scăderea dobânzilor la lei, sta­bilitatea cursului leu/dolar şi apoi a cursului leu/euro, pe fondul dorinţelor extraordinare a românilor de a lua credite de consum şi credite pentru achiziţia de apartamente.

    La mijlocul anilor 2000, Raiffeisen a fost printre băncile care au dat cre­di­te în franci elveţieni, un produs care, după apariţia crizei în 2008, a de­clanşat unul dintre cele mai mari scan­daluri bancare de pe piaţă, care nu s-a încheiat nici acum.

    Având un management al riscului mult mai prudent, Raiffeisen a tra­versat criza mult mai bine decât alte bănci, reuşind să rămână profitabilă, în timp ce alte bănci raportau pierderi. În 2013, Raiffeisen a achiziţionat portofoliul de retail al Citi Bank.

    Deşi a fost prezentă în aproape toate proiectele de vânzare de bănci din România, Raiffeisen nu a făcut nici o achiziţie. Din acest motiv creşterea, bazată numai pe creştere organică, a fost mult mai lentă.

    Deobicei, Raiffeisen era a patra bancă din România, dar în ultimii ani a fost depăşită de ING Bank., care a avut o strategie de creştere mult mai agresivă. Raiffeisen era a cincea bancă de pe piaţă. La finalul lui 2020 activele totale ale băncii au fost de 51,3 mld. lei,  adică 10,5 mld. euro, cu un profit net de 644 mil. lei, adică 131 mil. euro.

    Steven van Groningen a ţinut banca unită, chiar dacă lucrurile nu întotdeauna au fost cele mai liniştite.

    Dacă Steven van Groningen se va retrage la finalul acestui an, grupul austriac Raiffeisen trebuie să găsească un alt CEO, operaţiune destul de complicată, pe listă fiind bancheri din bancă, din afara băncii, români şi expaţi.

    Steven Van Groningen este căsătorit cu Valeria Răcilă, campioana olimpică a României în 1984 la canotaj.

  • BCE îi cere gigantului Deutsche Bank să îşi găsească rapid un nou preşedinte. Paul Achleitner se va retrage după zece ani dificili

    Banca Centrală Europeană (BCE) i-a cerut gigantului Deutsche Bank de mai multe ori în ultimele luni să numească un succesor pentru Paul Achleitner, preşedintele băncii, întrucât mandatul acestuia se apropie de final, conform unor surse citate de Reuters.

    Achleitner se va retrage din funcţie anul viitor în luna mai, după o perioadă dificilă de zece ani, în care CEO-ul a fost schimbat de două ori, banca a înregistrat pierderi de miliarde de euro şi a primit amenzi usturătoare.

    Paul Achleitner, 64 ani, a supravieţuit celor trei momente în care acţionarii au votat dacă să îl înlocuiască, şi a anunţat că va pleca anul viitor.

    Timpul până la plecarea preşedintelui este scurt, iar BCE a început să pună din ce în ce mai multă presiune pe cea mai mare bancă germană pentru a-i găsi un succesor.

    Sursele citate de Reuters au declarat că Andrea Enria, chief supervisor în cadrul BCE, a întrebat de mai multe ori banca dacă a găsit un înlocuitor.

    Deutsche Bank a reuşit să revină pe profit, însă rămâne sub supravegherea atentă a autorităţilor de reglementare care veghează la sănătatea sistemului financiar global. Banca germană este o componentă importantă a sistemului, fiind unul dintre cei mai mari creditori din lume.

    Autorităţile se uită cu atenţie la o serie de goluri care există în sistemele de control împotriva spălării banilor aplicate de Deutsche Bank. În aprilie, autoritatea de supraveghere financiară BaFin i-a ordonat băncii să implementeze mecanisme suplimentare şi a emis un mandat special de monitorizare a acestor implementări.

  • Una dintre cele mai cunoscute şi iubite cântăreţe ale lumii a anunţat că se retrage DEFINITIV din muzică

    Sinead O’Conner, 54 de ani, îşi ia rămas bun de la lumea muzicii.

    Într-o postare pe Twitter a anunţat că se se retrage din muzică şi din turnee şi că următorul ei album va fi ultimul. Următorul album al cântăreţei şi compozitorului irlandez, No Veteran Dies Alone, va fi lansarea sa finală.

    O’Conner s-a făcut remarcată cu melodia Nothing Compares 2U.

    “Aceasta nu este o veste tristă. Este o veste uimitor de frumoasă. Un războinic ştie când ar trebui să se retragă. A fost o călătorie de 40 de ani. E timpul să mă ridic şi să construiesc alte vise”, a scris artista pe Twitter.

  • Cine este omul căruia i-au fost oferite 100 de milioane de dolari pentru a participa doar 2 ore la un eveniment. Culmea este că a REFUZAT

    Deşi superstarul NBA, Michael Jordan, s-a retras cu ani în urmă, imaginea sa e la fel de puternică ca pe vremea când îmbrăca tricoul celor de la Chicago Bulls.

    După ce s-a retras din baschet în urmă cu aproape două decenii, fosta vedetă Chicago Bulls a preferat să rămână departe de lumina reflectoarelor. Atât de mult, încât o dată a renunţat la o sumă uriaşă de bani care îi fusese oferită pentru o apariţie de două ore la un eveniment, a declarat fostul său agent săptămâna aceasta, scrie CNN. „I-am adus un contract acum trei ani pentru 100 de milioane de dolari.

    Tot ce trebuia să facă, în afară de a-şi afişa numele, era să apară timp de două ore pentru a anunţa afacerea, dar el l-a”, a spus Falk, fără a furniza detalii suplimentare despre afacere. „Dumnezeu să-l binecuvânteze. A avut atât de mult succes, încât poate să refuze orice oportunitate vrea el şi are libertatea de a refuza lucruri pe care nu le doreşte. Admir cu adevărat asta. Este foarte, foarte selectiv în lucrurile în care vrea să fie implicat.”

    Jordan a ţinut prima pagină a publicaţiilor luna trecută după ce documentarul „The Last Dance”, care prezintă ultima parte a carierei starului şi scandalurile care l-au forţat să renunţe la Chicago Bulls şi în cele din urmă, la baschet, a fost lansat. Seria ESPN a avut premiera pe 19 aprilie şi va fi difuzat în noaptea de duminică pe parcursul a cinci săptămâni, până pe 17 mai.
     

  • A lucrat o viaţă la bancă, dar acum a decis să se retragă într-un sat la ţară. Este incredibil cum a reuşit ea să transforme acest loc uitat de lume

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.

    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă.

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.”

    Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    Cititi materialul integral aici