BusinessMagazin

Tag: retinere

  • Comisar şef de la Secţia 11 Poliţie Bucureşti, reţinut după ce a luat mită de la un suspect de furt un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi

    Comisarul şef Mirel Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut, joi, pe Mirel Mişu Mindinică, comisar şef în cadrul Secţiei 11 Poliţie, şi cer Tribunalului Bucureşti arestarea lui preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, pentru luare de mită.

    Potrivit ordonanţei de reţinere, în 9 noiembrie, ofiţerul de poliţie judiciară Mirel Mişu Mindinică a pretins un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi de la o persoană (martor denunţător în această cauză) cercetată pentru furt calificat, căreia i-a promis că va scăpa de răspundere penală.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, miercuri, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat.

  • Şef de birou de la Finanţele Publice Bihor şi inspector vamal, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de joi, a lui Dorel Pătcaş, director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor şi director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor (DGFP) – coordonator al Activităţii de Inspecţie Fiscală, la data faptelor, în prezent şef birou în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Bihor, pentru luare de mită (patru infracţiuni) şi spălare a banilor.

    De asemenea, a fost reţinut Florian Şandor, şef al Serviciului inspecţie fiscală al DJAOV Bihor, la data faptei, în prezent inspector vamal în cadrul Biroului Vamal de Interior Oradea, pentru complicitate la luare de mită.

    În ordonanţele procurorilor se arată că, în cursul lunii decembrie 2009, Dorel Pătcaş, în calitate de director adjunct al DJAOV Bihor, a primit de la un om de afaceri (administrator de fapt al mai multor firme), o sumă de bani nedeterminată şi produse alimentare în valoare de 6.000 de lei în schimbul eliberării unui atestat de comercializare de produse petroliere pentru una dintre societăţile comerciale controlate de respectivul om de afaceri.

    Conform DNA, în 22 septembrie 2011, Pătcaş, în aceeaşi calitate, a primit de la un al doilea om de afaceri (martor denunţător în cauză), suma de 6.000 de lei, prin intermediul unei rude şi beneficiind de ajutorul lui Florian Şandor, în scopul de a asigura protecţia activităţii ilicite a firmei administrate de acesta.

    În perioada 2012-2014, Dorel Pătcaş, în calitate de director executiv adjunct în cadrul DGFP Bihor, a pretins şi a primit de la alţi doi oameni de afaceri (martori denunţători în cauză), prin intermediari, suma totală de 42.000 de euro (29.000 de euro, respectiv 13.000 de euro de la fiecare denunţător), pentru a face demersurile necesare astfel încât inspectorii care făceau controale la firmele administrate de aceştia să nu constate aspecte penale şi pentru ca aceste controale să fie favorabile societăţilor respective.

    DNA mai arată că, în cursul lunii ianuarie 2014, Pătcaş a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 25.000 de lei (parte din suma totală de 29.000 de euro), prin întocmirea olografă a unui contract de împrumut fictiv, pretins a fi întocmit la 10 ianuarie 2013, semnat de unul dintre oamenii de afaceri şi o altă persoană, cunoscând împrejurarea că suma respectivă provine din comiterea unei infracţiuni de corupţie.

    În cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.

    În acest caz, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Conform aceleiaşi surse, inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, urmând a se analiza oportunitatea prezentării lor în faţa Tribunalului Bihor, cu propunere de arestare preventivă.

    În 29 octombrie, procurori ai DNA au făcut percheziţii în patru locuri din municipiul Oradea într-un dosar vizând infracţiuni de corupţie comise în perioada 2009-2014, una din percheziţii fiind la sediul Finanţelor Publice Judeţene, în biroul şefului de la Servicii Interne, Dorel Pătcaş, de unde s-au ridicat documente.

    Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Bihor, Vasile Farc, declara atunci că procurorii DNA Oradea au descins la sediul instituţiei şi au sigilat biroul şefului de la Servicii Interne, inspectorul Dorel Pătcaş, după care au plecat.

    “Ulterior, procurorii au revenit şi fac cercetări în birou, de unde ridică documente. Nu ne-au comunicat care este motivul anchetei. La finalul acţunii, aşteptă să primim o copie a procesului-verbal privind percheziţia”, declara Vasile Farc.

    Conform sursei citate, Pătcaş a deţinut mai multe funcţii în cadrul AJFP, între care cea de director adjunct şi şef adjunct la Inspecţia Fiscală. Totodată, el a mai fost director al Vămii Oradea.

  • Gheorghe Nichita, reţinut de DNA în dosarul patronului UTI

    Nichita a fost audiat joi la DNA, părăsind în jurul orei 21.15 sediul direcţiei cu cătuşe la mâini.

    În jurul orei 19.10, după ce a fost audiat şapte ore, a fost reţinut în acelaşi dosar şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului de firme UTI.

    Potrivit unor surse judicare cei doi ar fi cercetaţi pentru fapte directe de corupţie, respectiv dare – luare de mită.

    Gheorghe Nichita a fost suspendat din funcţia de primar al Iaşiului, pe 22 mai, fiind cercetat de procurorii DNA pentru că ar fi apelat la angajaţii Poliţiei Locale ca să-şi urmărească fosta iubită. Nichita este cercetat sub control judiciar.

    Primarul suspendat al Iaşiului este acuzat că, folosindu-se de funcţia de primar al municipiului Iaşi, l-a determinat pe Liviu Hliboceanu, la acel moment director general adjunct al Poliţiei Locale Iaşi, să dispună ca angajaţii din subordine să o supravegheze pe fosta iubită a edilului, Adina Samson, care era angajată la primărie.

    Potrivit unui comunicat postat pe site-ul UTI, lui Tiberiu Urdăreanu i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect în legătură cu presupuse acte de corupţie.

    ”Societatea UTI Grup a pus la dispoziţia organelor de cercetare toate documentele solicitate şi va colabora în continuare, în mod prompt şi transparent, cu autorităţile în vederea stabilirii adevărului, furnizând orice informaţie este solicitată de organele de anchetă. Ne limităm în a nu comenta, în acest moment, informaţiile care circulă în media. Facem precizarea că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, punerea în mişcare a acţiunii penale nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai menţionează compania.

    Tiberiu Urdăreanu controlează UTI Grup, companie care a câştigat în acest an, printre altele, contracte cu Metrorex, pentru informatizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi pentru modernizarea aeroportului din Bacău.

    Astfel, în luna iulie Metrorex a semnat un contract de 180 de milioane de euro pentru realizarea finisajelor şi sistemelor de instalaţii pentru secţiunea Râul Doamnei-Haşdeu din magistrala 5 de metrou, consorţiul câştigător fiind format din companiile Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), UTI şi Activ Group Management.

    Alt contract câştigat în acest an, în valoare de 12,8 milioane euro fără TVA, vizează modernizarea Aeroportului Bacău.

    În plus, Certsign, din grupul UTI, va furniza Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) servicii de arhivare electronică şi semnătură electronică pentru realizarea unui sistem informatic managerial, valoarea contractului fiind de 14,4 milioane de lei, pe 12 luni. Contractul a fost încheiat în luna martie.

    În baza unor acorduri semnate în anii anteriori, UTI a fost implicat în realizarea dosarelor electronice de sănătate, a sistemului de plată a rovinietei, sistemului electronic de achiziţii publice, a echipamentelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, reţeaua subterană de cabluri Netcity, semaforizarea din Bucureşti sau cardurile RATB.

    UTI Grup are peste 2.000 de angajaţi şi estimează că va avea în acest an afaceri de 130 milioane euro. Din total, 65 de milioane euro provin din domeniul siste­me­lor tehnologice, 60 de milioane din instalaţii pentru construcţii, iar restul din activităţile de exploatare şi de operare a infrastructurii de fibră optică din Bucureşti.

    Presa a relatat în ultimii ani despre faptul că UTI a devenit ”abonat” la contracte pe bani publici cu companii de stat, ministere şi administraţii locale.

    Tiberiu Urdăreanu, fost ofiţer superior la Institutul de Cercetări Militare de la Clinceni, este fiul fostului general de armată Tiberiu S. Urdăreanu, fostul şef al Directiei de tancuri din Ministerul Apărării.

  • O staţiune din România, considerată mai frumoasă decat multe alte locuri turistice din Europa

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!

    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.

    Cititi mai multe pe one.ro.

  • Executorul judecătoresc care a mers la Ministerul Sănătăţii să pună sechestru pe bunuri, reţinut pentru evaziune

    Potrivit Parchetului instanţei supreme, executorul judecătoresc Iulian Ilie Coşoreanu a fost reţinut pentru evaziune fiscală şi abuz în serviciu, iar vineri va fi dus în instanţă cu propunerea de arestare preventivă.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus controlul judiciar în cazul altor trei persoane – Goman Fluture, Goman Cristinel şi Lucreţia Mihai, administratori ai S.C. E.C. S.R.L.

    Conform sursei citate, societatea civilă profesională de executori judecătoreşti la care lucrează executorul Iulian Coşoreanu a convenit cu reprezentanţii creditoarei S.C. E.C. S.R.L., societate în insolvenţă, ca, în schimbul unor comisioane suplimentare, sumele de bani obţinute în urma punerii în executare silită a unui titlu executoriu emis de Tribunalul Bucureşti într-un dosar de executare silită să fie virate în conturile altei societăţi decât creditoarea. Procuorii spun că scopul era de a nu fi înregistrată în evidenţele contabile ale societăţii aflate în insolvenţă suma de 1.990.798 de lei, pentru care ar fi urmat să fie plătite taxe şi contribuţii la bugetul de stat în valoare de 696.780 de lei.

    Totodată, anchetatorii au mai stabilit că Iulian Coşoreanu, în calitate de executor judecătoresc, a eliberat în numerar suma de 551.041 lei către administratorul de fapt al S.C. E.C. S.R.L., cu toate că la momentul respectiv firma se afla în insolvenţă, iar administratorului statutar i se ridicase, de către judecătorul sindic, dreptul de administrare.

    Executorul judecătoresc Iulian Coşoreanu a mers marţi la Ministerul Sănătăţii, care a fost somat să plătească peste patru milioane de euro, suma stabilită ca daune în dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giuleşti, din 2010, în urma căruia şase bebeluşi au murit şi alţi cinci au fost răniţi.

    Victor Ponta a anunţat, miercuri, că la următoarea rectificare bugetară, Guvernul va aloca Ministerului Sănătăţii, banii necesari despăgubirii pentru incendiul de la Maternitatea Giuleşti, aşa cum s-a decis în instanţă, fiind vorba despre patru milioane euro.

  • DNA: Simu i-ar fi dat 230.000 euro lui Pop pentru soluţionarea dosarului, Bica a primit 17.500 euro

    DNA anunţă, marţi, într-un comunicat de presă, că a dispus începerea acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a Alinei Bica, pentru luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, şi a lui Şerban Pop, acuzat de complicitate la dare de mită.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA desfăşoară acte de urmărire penală şi în cazul lui Horia Simu, acuzat de dare de mită.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, în cursul anului 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ca să soluţioneaze, într-o manieră favorabilă lui Simu, un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

    ”Simu Horia i-ar fi dat lui Pop banii în tranşe, pe parcursul a opt luni, pentru ca acesta să folosească suma în scopul menţionat mai sus”, precizează procurorii DNA.

    Pop i-ar fi dat 20.000 de euro consilierului Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, denunţător în cauză, din care şefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.

    DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop.

    În schimbul banilor primiţi, Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Horia Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior, mai arată DNA.

    Pop şi Bica vor fi duşi, miercuri, la instanţa supremă cu propunere de arestare preventivă pentru 30 zile.

    Horia Simu a fost audiat în acest dosar zilele trecute, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Alina Bica a ajuns marţi, în jurul orei 11.00, la DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou dosar, iar după aproximativ o oră a fost scoasă din sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că este “om de onoare”.

    Întrebată dacă a primit bani de la fostul şef al ANAF Şerban Pop, Bica a răspuns că nu.

    Şerban Pop a fost reţinut de procurori după ce a petrecut o jumătate de oră în sediul DNA.

    Avocata Alinei Bica, Laura Voicu, a declarat, la ieşirea din sediul DNA, după ce clienta sa a fost reţinută, că noul dosar a fost întocmit în urma denunţului formulat de Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica şi inculpat în dosarul ANRP al acesteia, care “şi-a amintit peste noapte” diverse aspecte din colaborarea sa cu fosta şefă a DIICOT.

    Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii DNA în dosarul ANRP.

    Voicu a precizat totodată că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa, modul în care este cercetată este abuziv.

    Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

    În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

    Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

    În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Horia Simu este cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.

    Simu este suspectat că, în perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.

    Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.

    Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de la Mihaela Cojocaru, domiciliată în SUA.

  • Directoare din Ministerul Sănătăţii, REŢINUTĂ pentru şase infracţiuni de luare de mită

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vineri dimineaţă procurorii au reţinut-o pentru 24 de ore pe Mihaela Ela Udrea, director al Direcţiei Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din Ministerul Sănătăţii, pentru şase infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată.

    Anchetatorii spun că în perioada 16 aprilie – 27 august Mihaela Udrea a primit în biroul său din Ministerul Sănătăţii, de la şase persoane, sume de bani şi produse cosmetice, pentru avizarea unor puncte de lucru farmaceutice.

    Joi, procurorii au organizat un flagrant, asupra directoarei fiind găsită suma de 2.000 de lei, iar în biroul acesteia au fost descoperite, la percheziţii, mai multe plicuri în care erau aproximativ 4.000 de lei şi mai multe produse cosmetice.

    Mihaela Udrea va fi dusă, vineri, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum poate creşte afacerea dincolo de puterile celui care a creat-o

    LAVINIA RAŞCA este membru fondator al ASEBUSS şi director general al EXEC-EDU

    Proces esenţial pentru creşterea companiilor antreprenoriale, delegarea devine imperios necesară atunci când antreprenorul simte că îşi risipeşte energia în prea multe activităţi mărunte, sau care nu-i plac, şi că lucrurile încep să îi scape de sub control.

    Procesul este dificil, mai ales dacă antreprenorii nu au mai lucrat niciodată ca manageri. Sunt necesare multe competenţe: capacitatea de a dezvolta viziunea corectă a afacerii; o bună autocunoaştere; talent de comunicare – pentru a le explica acelora cărora le deleagă sarcini de ce trebuie să facă anumite lucruri, ce anume trebuie să facă şi cum; carismă – pentru a-i convinge că sarcina pe care o vor primi este importantă şi că nu se vor expune niciunui pericol.

    Antreprenorul mai are nevoie şi de ceva extrem de important: de respectul sincer faţă de fiecare om din organizaţie. S-a împământenit în business conceptul de ”resurse umane“. Eu nu consider că oamenii pot fi încadraţi în categoria resurse. Ei nici nu se amortizează, nici nu se consumă, ci sunt sunt cei care creează resursele şi le pun în mişcare. Oamenii dispun de fizic, mental şi emoţional, iar emoţionalul încă nu a putut fi reprodus artificial, aşa cum s-a întâmplat cu fizicul şi cu mentalul. Or, respectul se adresează în primul rând emoţionalului şi face diferenţa între a avea angajaţi loiali, implicaţi şi entuziaşti, sau, dimpotrivă, rebeli şi apatici. Respectul presupune ca fiecare om din echipă să fie cunoscut şi tratat ca o individualitate aparte.

    Să nu le fie încălcate valorile şi obiectivele personale, să li se dea de făcut lucruri care le plac, de care pot fi mândri şi care îi stimulează, fără a-i copleşi, şi să li se recunoască în mod explicit competenţa, loialitatea, eforturile şi realizările. Să le fie puse la dispoziţie resursele necesare, să nu li se pună piedici şi să nu fie pedepsiţi imediat ce greşesc (evident, nu vorbim aici de reaua intenţie, care se cere sancţionată dur şi imediat). Să li se asigure condiţiile pentru a putea fi foarte productivi, să fie plătiţi corect, pe măsura performanţelor lor, şi să fie sprijiniţi să se dezvolte continuu.

    Anthony Robbins arată că orice om are şase nevoi care trebuie satisfăcute corect, de către el însuşi şi de către cei din jur: nevoia de siguranţă, de diversitate, de a fi semnificativ, de conectare, de contribuţie şi de dezvoltare.
    Antreprenorii performanţi au grijă ca aceste dorinţe şi nevoi să fie îndeplinite. Angajează cu mare chibzuinţă, exact atât cât este cu adevărat necesar şi au grijă să aducă şi să păstreze în companie oameni foarte talentaţi, dornici şi capabili de realizări superioare. Având angajaţi foarte productivi, îşi permit să-i plătească mult mai bine decât media industriei lor şi nu ezită să o facă.

    Creează un climat de lucru foarte bun – primesc noii angajaţi cu căldură şi îi integrează imediat în cultura companiei şi în cerinţele postului. Sunt preocupaţi să le menţină energia la un nivel ridicat – le dau de îndeplinit sarcini diverse, interesante, care li se potrivesc, au grijă să-i ajute să lucreze cu oameni la fel de performanţi ca ei, cu care să se înţeleagă, şi le recunosc meritele. Îi sprijină permanent să se dezvolte prin mentoring, coaching şi prin expunerea la educaţie formală şi informală. Datorită acestui comportament, fluctuaţia în companie va fi foarte mică, iar concurenţa la angajare va fi foarte mare. Ca urmare, cheltuielile de recrutare–selectare vor fi mici, iar rezultatele oamenilor din companie vor fi valoroase.

    Există o mare diferenţă între performanţele companiilor care investesc în dezvoltarea talentelor prin mentoring, coaching, educaţie şi training, şi cele care nu o fac. Între antreprenorii care se străduiesc să creeze o cultură a învăţării prin toate metodele, inclusiv prin lectura unor cărţi utile şi dezbateri în grupuri de angajaţi şi cei care sunt indiferenţi. Am verificat acest lucru de multe ori şi am făcut la un moment dat un sondaj, pentru a afla ce determină comportamentul celor din urmă. Primul dintre argumente a fost lipsa banilor, urmat de scepticismul indus de diverse experienţe trecute nefericite, în care banii şi timpul s-au cheltuit fără niciun rezultat, apoi de teama că angajaţii, după ce-şi vor dezvolta competenţele, vor pleca în alte companii, de obicei concurente. 

    Printre motive, era menţionată şi convingerea că pilele şi relaţiile sunt mai utile ca orice formă de învăţare şi că angajaţi se găsesc oriunde şi oricând. Toate aceste argumente se dovedesc a fi mituri. Dezvoltarea angajaţilor s-a dovedit benefică de fiecare dată când s-au definit corect nevoile şi s-au ales atent programele şi furnizorii la care s-a apelat. În privinţa temerii că angajaţii care participă la programe de dezvoltare vor părăsi compania, pot spune că, dimpotrivă, angajaţii sunt mai loiali, mai entuziaşti şi mai productivi dacă pot învăţa şi dacă pot aplica ce au învăţat. Este adevărat că bugetul de dezvoltare a talentelor e de cele mai multe ori limitat. În aceste condiţii, cine are întâietate? Aş spune că, în cazul companiilor antreprenoriale în creştere, managerii de la mijloc. Ei sunt cei mai solicitaţi şi în acelaşi timp au cel mai mare impact asupra performanţei afacerilor care cresc.

  • Procurorul Emilian Eva, cel care l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, a fost REŢINUT de DNA

    Vom reveni cu amănunte.

  • Primarul din Tulcea, Constantin Hogea, reţinut în urma percheziţiilor făcute într-un dosar de corupţie

    Primarul Hogea a fost audiat timp de aproximativ şapte ore de către procurorii anticorupţie, care ulterior au emis o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele edilului.

    El a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Galaşi şi a fost urcat într-o maşină, urmând să fie dus în arestul Poliţiei Judeţene Galaţi.

    La ora transmiterii acestei ştiri, soţia primarului şi angajata primăriei sunt în continuare audiate de procurori.

    Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, şi soţia acestuia au fost duşi, joi după-amiază, la sediul DNA Galaţi, pentru audieri. Anterior, la audieri a fost adusă şi o angajată a primăriei.

    Întrebat de jurnalişti despre presupusele fapte de corupţie de care este acuzat, primarul Constantin Hogea a răspuns: “Sunteţi drăguţi”.

    Procurorii DNA au făcut percheziţii, joi dimineaţă, la sediul Primăriei Tulcea, la locuinţa primarului Constantin Hogea şi la mai multe firme, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost comise anul trecut.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, într-un comunicat de presă, că aveau loc percheziţii la opt adrese din municipiul Tulcea, dintre care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Percheziţiile au avut loc într-un dosar în care procurorii DNA Galaţi fac cercetări privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, care ar fi fost comise anul trecut, preciza DNA.

    Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au avut loc percheziţii este Primăria Tulcea. Anchetatorii au făcut percheziţii şi la locuinţa primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea, dar şi la firme care ar fi încheiat contracte cu Primăria.

    Potrivit surselor judiciare, printre persoanele vizate în acest caz ar fi primarul Constantin Hogea şi un om de afaceri din judeţul Tulcea, care ar fi obţinut ilegal contracte cu Primăria.

    Constantin Hogea este la al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Tulcea.