BusinessMagazin

Tag: retea

  • Primăria Capitalei anunţă că va reabilita un tronson al reţelei de termoficare

    Primăria Capitalei anunţă că a demarat procedurile pentru reabilitarea unui tronson al reţelei de termoficare. Este vorba despre 40 de kilometri care au fost împărţiţi pe sectoare şi pentru care primăria va organiza licitaţii.

    Primarul Nicuşor Dan a anunţat că a început procedurile legale pentru reabilitarea a 40 de kilometri de conductă din reţeaua de termoficare a Capitalei. Aceştia se adaugă tronsonului de 13 kilometri pe care Compania Energetica a început lucrările la începutul lunii februarie.

    „Primăria Municipiului Bucureşti a publicat în consultare în SEAP caietele de sarcini aferente execuţiei a 4 tronsoane, cu un total de 40 kilometri. E vorba despre tronsoanele CB 4 – CO5 (cu o lungime de 8 kilometri), CM 43 – CO 2 (cu o lungime de 9 kilometri), C 15/20 – CS 12 (cu o lungime de 11 kilometri) şi CM 11- CP3 – CV5/4 (cu o lungime de 12 kilometri)”, a anunţat Nicuşor Dan pe Facebook.

    Propunerile companiilor sunt aşteptate până la data de 8 martie, iar după parcurgerea etapei va începe procedura de achiziţie.

  • Marile companii deschid uşa pentru bitcoin: Mastercard le va permite clienţilor să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua gigantului de plăţi

    Gigantul de plăţi Mastercard le va permite posesorilor de carduri să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua companiei, în contextul în care mai multe companii au început să se deschidă măcar parţial către această piaţă în creştere.

    Mai mult, compania este „implicată în mod activ” alături de mai multe bănci centrale din întreaga lume în proiecte de monede digitale naţionale, conform unui articol publicat pe blogul companiei, miercuri, citat de Bloomberg.

    Compania va prioritiza protecţia consumatorului şi conformarea la directivele reglementatorilor, a scris Raj Dhamodharan, vicepreşedinte executiv pentru active digitale şi produse blockchain în cadrul Mastercard.

    Mastercard are deja parteneriate încheiate cu mai multe companii din universul criptomonedelor, precum Wirex şi BitPay, însă compania a solicitat până acum ca monedele digitale să fie schimbate în bani fiat înainte ca sistemul operatorului de plăţi să gestioneze tranzacţia pe reţeaua proprie.

    „Schimbarea pe care o facem înspre acceptarea activelor digitale va permite unui număr mai mare de comercianţi să accepte criptomonede. (…) Această schimbare va reduce ineficienţele şi le va permite atât clienţilor cât şi comercianţilor să evite convertirile repetate din criptomonede în fiat şi invers în vederea plăţilor”, a adăugat Dhamodharan.

    Anunţul Mastercard vine după ce Tesla a anunţat că a investit 1,5 miliarde de dolari din numerarul companiei în bitcoin, ceea ce a împins bitcoin spre noi recorduri. Pe de altă parte, experţii sunt de părere că mutarea Tesla nu va genera o mişcare mai amplă în rândul corporaţiilor în ceea ce priveşte plasarea numerarului în criptomonede. 

    „Filozofia noastră legată de criptomonede este una destul de simplă: este o alegere. Mastercard nu este aici să recomande utilzarea criptomonedelor. Dar suntem aici să îi ajutăm pe clienţi, pe comercianţi şi pe businessuri să tranzacţioneze valoare în format digital”.

    Visa, competitorul Mastercard, a anunţat până acum că în cazul în care o monedă digitală devine recunoscută ca monedă de schimb nu există niciun motiv să nu o înscrie şi în reţeaua companiei, care cuprinde deja 160 de monede de schimb.

  • Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a ajuns la 1.400 de unităţi şi a devenit cel mai extins retailer local

    ♦ LaDoiPaşi a depăşit astfel Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine ♦ În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi ♦ Aceste spaţii de retail sunt operate de antreprenorii care le deţin, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry.

    „Anul acesta am investit, ca şi până acum, în extinderea reţelei LaDoiPaşi, fiind unul dintre principalii piloni de creştere pentru Metro România. Ne-am extins pe întreg teritoriul ţării, în zone urbane, dar şi rurale şi avem 38% magazine poziţionate în sudul ţării, 35% în nord, respectiv 27% în vest“, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România.

    Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de Metro Cash&Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde – câteva mii de unităţi an de an.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro. Nemţii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „Avem în prezent un total de 1.400 de magazine (sub umbrela LaDoiPaşi – n.red.), suntem un partener pentru antreprenorii locali şi împreună construim businessuri de durată. Iar planul este ca, până în 2023, să ajungem la 2.000 de magazine la nivel naţional.“

    Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a devenit astfel cel mai extins retailer local, depăşind Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine. În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi.

    În ceea ce priveşte numărul de magazine Metro, el a rămas acelaşi, la 30 de unităţi cash&carry.

    „Ne concetrăm pe alte aspecte care ne asigură creştere, cum ar fi maximizarea eficienţei şi productivităţii la nivelul lanţului logistic, dar şi a serviciilor de livrare, atât către revânzători, cât şi către HoReCa. Un alt pilon de creştere este în zona digitală. Şi aici vizăm pentru 2021 investiţii, ca şi într-o unitate de producţie.“

    Comerţul modern a început să se extindă în România în 1996 când a intrat pe piaţa chiar Metro Cash&Carry. Următorii jucători au venit câţiva ani mai târziu. La momentul când comerţul modern a început să se dezvolte local, pe piaţa din România erau de circa două ori mai multe chioşcuri şi magazine tradiţionale faţă de astăzi, când mai funcţionează circa 70.000 de unităţi, dar nu toate pretabile pentru a deveni LaDoiPaşi. Pentru magazine care pot deveni LaDoiPaşi, Metro caută spaţii de peste 60 mp amplasate în localităţi de peste 1.500 de locuitori. Sunt peste 10.000 de localităţi de sub 1.500 de oameni, dar ele nu intră pe radarele grupului.

    La polul opus, sunt circa 3.500 de magazine moderne. „În mai 2019 anunţam că am ajuns la 860 de magazine în reţea. De atunci şi până în luna septembrie a anului trecut, am mai inaugurat alte 150, atingând astfel targetul de 1.000 de magazine LaDoiPaşi.“ Acum sunt 1.400 de unităţi, iar ritmul este ascendent.

    Adrian Ariciu spune că sunt mai multe elemente care au influenţat ritmul de creştere. În primul rând, Metro România a beneficiat de un efect pozitiv în această perioadă – creşterea importanţei magazinelor de proximitate, ceea ce a contribuit la o accelerare a afacerii cu clienţii revânzători. „Am continuat să investim în devoltarea reţelei de francize LaDoiPaşi. Pentru a oferi antrepre­norilor un avantaj competitiv în plus, am lansat în vară gama proprie de produse LaDoiPaşi. Proprietarii de magazine au acum posibilitatea de a oferi clienţilor lor produse locale, exclusive.“

    Există 1.000 de articole care nu trebuie să lipsească din magazinele LaDoiPaşi, un schelet de bază în comerţ. Numărul total de produse ajunge însă între 3.500 şi 7.000 în funcţie de suprafaţă, conform datelor ZF anterioare.

    Partenerii LaDoiPaşi au targete şi anume trebuie să aibă minimum 30-35% din oferta de la raft produse de la Metro. Există însă şi cazuri când unii parteneri au 70% din ofertă, potrivit aceleiaşi surse.

    Investiţia într-o unitate LaDoiPaşi variază între 5.000 de euro pentru un magazin care era deja aproape de standardele reţelei şi 180.000 de euro. Aceasta din urmă este o sumă necesară unei construcţii de la zero a unui magazin de 160 mp. Proprietarul deţinea terenul şi un magazin vechi, noua unitate fiind amplasată lângă.

    În România comerţul tradiţional, din care face parte şi LaDoiPaşi, nu va dispărea şi pentru că mai bine de jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, cea mai mare pondere din Europa. Aici, jucătorii moderni au pătruns timid. Acestora, precum şi jucătorilor HoReCa li se adresează Metro Cash&Carry, cu afaceri anuale de peste 1,2 mld. euro anul trecut.

    „Avem în acest moment aproximativ 60.000 de clienţi revânzători, iar numărul creşte. Am reuşit să păstrăm stabil numărul de clienţi cumpărători din HoReCa. De altfel, am venit în sprijnul industriei ospitalităţii cu o serie de soluţii pentru a traversa mai uşor acest moment atât de dificil. Una dintre ele este platforma dedicată MShop care permite realizarea de comenzi online, cu livrare din orice magazin METRO, în termen de 24 de ore, dar şi cu alte produse digitale.“

    O altă investiţie realizată anul acesta, spune CEO-ul Metro Cash&Carry România, cu o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, este platforma logistică One-Roof de la Ştefăneşti. „Vorbim de o întreagă transformare digitală care ne permite să eficientizăm operaţiunile şi să asigurăm fluxul de marfă către magazine.“

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.

  • Un jucător din piaţa de servicii medicale private lansează prima platformă de e-commerce dedicată abonaţilor

    Reţeaua de sănătate Regina Mara lansează primul magazin online dedicat angajaţilor din companiile abonate la serviciile reţelei. Noua platformă de e-commerce oferă abonaţilor existenţi posibilitatea de a cumpăra pachete de servicii medicale pentru membrii familiei sau de a-şi completa abonamentul oferit de angajator cu unul superior.

    „Primim foarte multe solicitări de abonare a membrilor de familie, dar şi cereri din partea abonaţilor corporate care îşi doresc mai multe servicii incluse. În plus, platformele e-commerce au schimbat radical aşteptările oamenilor referitoare la accesarea produselor si serviciilor, inclusiv cele medicale. În acest context, magazinul online este soluţia noastră, dar şi o garanţie a modului rapid şi eficient în care se desfăşoară interacţiunea cu noi. Totul se poate întâmpla online: de la cumpărarea abonamentului dorit, efectuarea programărilor direct de pe mobil, consultaţia în sine – care poate fi online sau offline şi plata serviciilor”, spune Andreea Minuţă, director corporate în cadrul companiei, într-un comunicat.

    Pe termen mediu şi lung, noua platformă online va cuprinde şi alte tipuri de abonamente şi pachete, devenind astfel un hub online de produse şi servicii medicale disponibile oricărei persoane care are grijă de sănătatea sa şi a familiei sale, spun reprezentanţii businessului.

    „Prevenţia devine tot mai mult o prioritate pentru români. În parte, este determinată de perioada pe care o traversăm, dar şi de creşterea nivelului de conştientizare şi accesului la servicii medicale de calitate. Un exemplu este ediţia Black Friday din acest an, care ne-a demonstrat că oamenii înţeleg beneficiile prevenţiei şi că vor să se protejeze prin abonamente complexe de servicii medicale. În doar trei zile de campanie, au fost achiziţionate peste 600 de abonamente, cele mai multe din gamele premium.”, adaugă Andreea Minuţă.

  • O nouă reţea medicală pe piaţa locală, lansează primele două clinici din Bucureşt

    Medima Health, reţeaua românească de centre de imagistică şi radiologie prin scanare RMN/CT, diagnostic oncologic şi teleradiologie, lansează primele două clinici din Bucureşti. Localizate în Calea Giuleşti şi Şoseaua Virtuţii, centrele sunt dotate cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi aplicaţii specializate pentru investigarea avansată a afecţiunilor din sferele cardiovasculară, oncologică, urologică şi neurologică, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Investiţia totală în cele 2 centre este de 3 milioane de euro.

    În plus, pentru prima jumătate a anului 2021, compania are un buget de investiţii de 10 milioane de euro direcţionaţi către extinderea la nivel naţional prin deschiderea a patru noi clinici de imagistică şi radiologie în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu Mureş. Toate centrele vor fi dotate cu echipamente CT/RMN. De asemenea, clinicile din Sibiu şi Târgu Mureş vor beneficia de echipamente RMN 3 Tesla şi analize de tip PET/CT, care permit medicilor oncologi diagnosticarea precoce a tumorilor canceroase, localizarea, stadializarea şi, în baza acestor informaţii, stabilirea celor mai eficiente metode de tratament. 

    „Viziunea noastră este să avem un rol important în prevenţia şi diagnosticarea precoce a afecţiunilor complexe şi să putem oferi servicii performante de imagistică unui număr cât mai mare de pacienţi”, spune Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, echipamentele folosite în cadrul centrelor Medima permit o scanare de înaltă performanţă a oricărei regiuni anatomice a corpului, cu doze reduse de iradiere (în cazul CT), în vederea obţinerii unui diagnostic de precizie. 
    „Centrele Medima dispun de aplicaţii speciale prin care pacienţii pot beneficia de unele dintre cele mai avansate investigaţii în imagistica modernă, precum RMN cardiac, RMN de prostată multiparametric, spectroscopie, tractografie şi perfuzie cerebrală. Aceste examinări sunt extrem de utile în diagnosticarea şi evaluarea afecţiunilor cardiovasculare (miocardită, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, tumori etc.), urologice (cancerul de prostată) sau neurologice (accident vascular cerebral, traume, tumori, scleroză, malformaţii cerebrale etc.)”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Director Executiv Medical al Medima.
    Echipa Medima este formată din 9 medici, iar funcţia de director medical a fost preluată de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.

  • Reţeaua dm drogherie markt anunţă rezultatele financiare pentru acest an. „Lucrăm la pregătirea unui magazin online”

    Lanţul de drogherii dm drogerie markt a marcat, la 30 septembrie, finalul anului financiar, un an „plin de provocări”, în care, pe sectorul de retail, „se poate observa o schimbare a obiceiurilor de cumpărare prin limitarea timpului petrecut la cumpărături şi reducerea frecvenţei de vizite în magazine”, spun reprezentanţii businessului.

    Dacă anul trecut compania cu 976 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri  de peste 498 milioane lei, anul acesta veniturile businessului au crescut cu 5,54%, la o cifră de afaceri de 525 milioane lei. De la începutul anului, reţeaua dm s-a exins cu nouă magazine, în Brăila, Bucureşti, Baloteşti, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş şi Timişoara, ajungând la un portofoliu de 113 unităţi.

    „Am continuat politica de expansiune începută în urmă cu câţiva ani, chiar dacă, la nivel mondial ne confruntăm cu o situaţie atipică, plină de provocări. […] Am introdus şi serviciul de livrare la domiciliu, pentru a veni şi mai mult în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri. În perioada următoare, vom continua politica de expansiune, dar vom face demersuri constante şi înspre digitalizarea serviciilor pe care le oferim”, afirmă Cristian Crişan, administrator dm drogerie markt. Compania lucrează totodată la pregătirea unui magazin online. 

    În timpul stării de urgenţă, dm drogerie markt a închise temporar 19 filiale, care şi-au reluat activitatea începând cu luna mai. De la începutul pandemiei de COVID-19, businessul a luat măsuri precum work from home pentru angajaţii a căror activitate permite acest lucru, igienizarea şi dezinfectarea frecventă a spaţiilor şi utilizarea măştilor de protecţie şi a mănuşilor de unică folosinţă în fiecare punct de lucru, iar angajaţii activi în perioada stării de urgenţă au primit o serie de prime, bugetul alocat fiind de 325.000 de lei, spun reprezentanţii dm.

    În prag de Black Friday, compania anunţă că va dona 5% din totalul încasărilor din cadrul evenimentului de reduceri organizat pe 27 noiembrie, într-o campanie destinată copiilor defavorizaţi.

  • Altex extinde reţeaua de magazine în vestul ţării şi deschide o unitate de 1.500 mp în Lugoj, după o investiţie de peste 5 mil. euro

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, va deschide pe 5 noiembrie un magazin în Lugoj ( jud.Timiş), într-un spaţiu propriu, în urma unei investiţii de peste 5 mil. euro.

    Deschiderea noului centru de servicii face parte din strategia de extindere a grupului în 2020, şi vine la două săptămâni după ianugurarea magazinului din centrul comercial AFI Braşov, o investiţie de peste 1 mil. euro.

    ,,Indiferent de perioada dificilă prin care trecem cu toţii, Altex îşi respectă planul de investiţii stabilit până la sfârşitul acestui an, astfel că extindem reţeaua de magazine în vestul ţării”, spune Edvin Abdulachim, director comercial Altex.

    Unitatea funcţionează într-un spaţiu de 1.500 metri pătraţi şi este dotată cu sisteme de iluminare cu LED, etichete electronice şi display-uri digitale. De asemenea, clienţii vor avea la dispoziţie info point-uri, unde vor afla toate informaţiile despre produsele şi serviciile oferite de retailer.

    ,,Oamenii au la dispoziţie servicii precum click&collect, rezervă online, ridică în magazine, retur, iar specialiştii noştri îi vor îndruma şi le vor propune, acolo este nevoie, soluţii de finanţare adaptate, nevoilor şi bugetului fiecăruia, care pot fi aprobate pe loc”, adaugă Edvin Abdulachim.

    Compania operează peste 120 de magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

    Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.

  • Parteneriat în business. 134 de locaţii dintr-o lovitură. Reţeaua 5 to Go a semnat un parteneriat cu Kaufland şi va deschide câte o cafenea în fiecare hipermarket al grupului german

    Lanţul de cafenele 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu lanţul german de hiper­marketuri Kaufland, liderul comerţului local. Astfel, în fiecare dintre cele 134 de magazine ale reţelei se va deschide o cafenea.

    „Am deschis o primă unitate în hiper­marketul din Colentina. Vom acoperi toată reţeaua de magazine Kaufland, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize“, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte“, mai spune Radu Savopol.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electro-IT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis primul magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu-Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    Ideea de asociere în business, care imediat după ‘89 a fost respinsă de oamenii de afaceri locali care erau încă sub impactul comunismului, a început să devină tot mai interesantă în ultimii ani când companii multinaţionale, dar şi antreprenoriale au văzut avantajele pe care un parteneriat le poate avea în vânzări şi în ceea ce priveşte vizibilitatea. Astfel, au apărut concepte mixte ce aduc împreună doi jucători din domenii conexe sau complementare.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară. Dacă estimrile iniţiale vorbeau de o cifră de afaceri pe grup de 10 mil. euro în 2020, Radu Savopol afirma anterior că reţeaua va reuşi să obţină în condiţiile actuale undeva între 8 şi 10 mil. euro. În ceea ce priveşte Kaufland, grupul german are afaceri anuale de peste 2,2 mld. euro.