BusinessMagazin

Tag: retaileri

  • Retailerii britanici au tăiat cele mai multe locuri de muncă la apogeul ultimei crize financiare

    Retailerii britanici au tăiat cele mai multe locuri de muncă de la apogeul ultimei crize financiare încoace şi se aşteaptă ca ritmul să crească în viitorul apropiat, a declarat Confederaţia Industriei Britanice (CBI), alimentând tot mai mult fricile cu privire la creşterea ratei şomajului.

    Ultimele date ale Confederaţiei scot la iveală un declin drastic al vânzărilor în luna august, în contrast cu recuperarea nivelului de cerere de după prima etapă a relaxării măsurilor de distanţare socială, potrivit Reuters.

    Datele trimestriale ale CBI arată că ocuparea forţei de muncă a ajuns la -45 în august de la -20 în luna mai, atingând cel mai slab nivel din februarie 2009. De asemenea, declinul vânzărilor lunare a venit neanunţat, ajunând la -6 în august de la +4 în iulie, cu mult sub estimările economiştilor Reuters.

    Totuşi, Tesco – cel mai mare lanţ de supermarketuri din Regatul Unit – a anunţat la începutul săptămânii că va crea 16.000 de locuri de muncă în condiţiile în care perioada de carantină a dus la o „creştere excepţională” a vânzărilor din mediul online.

    Înainte de criză, doar 9% din vânzările Tesco erau efectuate în spaţiul digital. Acum, vânzările online reprezintă 16% din total, urmând să atingă 5,5 miliarde de lire până la sfârşitul anului, a declarat compania.

     

  • Cum vor mai mulţi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme avute de companii în perioada pandemiei de COVID

    Care poate fi soluţia pentru un proces de livrare a coletelor mai ieftin şi în acelaşi timp mai eficient? Un grup de antreprenori cu experienţă în curierat, logistică şi IT au pariat încă de anul trecut că răspunsul pentru această problemă, una dintre cele mai complexe pentru jucătorii din e-commerce, stă într-o platformă bazată pe inteligenţă artificială care învaţă cu fiecare comandă procesată să le ofere retailerilor cea mai avantajoasă opţiune. 

    „Colegii mei care vin din curierat s-au întâlnit frecvent cu situaţii în care clienţi din zona de retail îşi doreau să adauge şi alte companii de curierat în portofoliu însă nu ştiau foarte clar şi li se părea foarte greu cum să decidă modul de alocare a comenzilor de la un curier la celălalt. Noi, având experienţa complementară am hotărât să dezvoltăm această platformă care simplifică întregul proces.

    Noi simplificăm un proces complex, de livrare, care pleacă de la nevoia clientului de a avea livrarea la timp – conform promisiunii – de a avea multiple opţiuni de livrare, de a avea o notificare constantă asupra livrării. Retailerii s-au simţit blocaţi în faţa unei situaţii la care trebuia să reacţioneze, dar nu prea aveau instrumente să facă asta. Fie pot face acest lucru singuri, dar asta necesită timp şi bani, fie pot căuta soluţii în piaţă, dar acestea nu existau. Noi atunci ne-am gândit de ce nu am face noi această soluţie, cu know-how-ul nostru la un loc, şi să o punem în mâna companiilor de retail iar ei să plătească o taxă pe comandă şi să scape de toată această complexitate”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Nicolae, CEO şi cofondator al Innoship. El, alături de Andrei Paul, Dan Ungureanu şi Robert Tănase – toţi cu o experienţă îndelungată în companii precum Orange, Penny şi Urgent Cargus, a pus bazele start-up-ului în iulie anul trecut, iar în februarie anul acesta a avut loc lansarea comercială a platformei dezvoltate de Innoship.

    „Am plecat noi, cei 4 cofondatori, cu fondurile personale. Ne-am asumat să cheltuim o anumită sumă până la prima investiţie. Suma totală cheltuită de noi se ridică la 80.000 de euro, din banii personali. Mai apoi am hotărât că având în vedere ritmul nostru de creştere, în contextul în care  plăteam tot în regim de externalizare nişte oameni dedicaţi care lucrau pentru noi, ne-am dat seama că nu putem continua în acest ritm în care adopţia din rândul clienţilor creşte. Am evoluat către zona de investiţii şi am hotărât să închidem runda de finanţare de tip seed de 550.000 de euro împreună cu partenerii noştri de la Gapminder”, a precizat Daniel Nicolae legat de finanţele cu care a pornit la drum împreună cu partenerii lui.
    Start-up-ul a primit finanţarea de la Gapminder recent, modelul de business şi eficacitatea platformei fiind deja validată pe piaţa locală de jucători cunoscuţi din domeniul e-commerce şi distribuţie precum Miniprix, Kalapod, OLX , Depanero, Network One Distribution, Dentstore, Oralix, Topline, xpertbeauty.ro, Arco Expert, Algernon, green-future.ro, mezoni.ro sau Generalmotor.
    Ce face însă platforma Innoship mai exact? Platforma optimizează interacţiunile dintre retaileri şi curieri, eficientizând costurile aferente serviciilor de curierat cu până la 25% şi crescând  performanţa de livrare cu până la 15%  printr-o alocare dinamică a comenzilor în funcţie de criteriile selectate de retailer în platformă. Tehnologia Innoship creşte calitatea experienţei serviciilor de curierat, asigură accesul facil la noi opţiuni de livrare rapidă, în acelaşi timp reducând substanţial costurile cu acest serviciu. Soluţia Innoship poate fi integrată cu toate platformele mari de comerţ electronic, warehouse management system, ERP (enterprise resource planning), fulfillment şi marketplace active în România şi la nivel regional. Algoritmii avansaţi de machine-learning ai soluţiei analizează performanţa diferitelor opţiuni de livrare din întreaga arie geografică relevantă şi punctele de livrare ale unui retailer pentru a aloca comenzile de livrare pe baza unor criterii personalizate şi a abordării stabilite de fiecare retailer. Până acum, o astfel de soluţie de gestiune optimă a livrărilor, era disponibilă doar pentru marile platforme de comerţ electronic.
    „Noi încercăm să punem un know-how dual în zona de logistică şi curierat împreună cu elemente de tehnologie care să genereze cu totul nişte beneficii foarte concrete companiilor de retail. Am plecat şi de la nişte provocări pe care eu le-am experimentat în partea de supply chain în cadrul unui retailer din piaţă”, a punctat el.
    Cu ajutorul finanţării primite de la Gapminder, Innoship a reuşit să îşi crească echipa tehnică cu patru noi colegi lună trecută astfel încât să poată accelera integrarea de noi curieri.
    „Este extrem de important ca o companie de retail în momentul în care lucrează cu noi să-şi regăsească toate opţiunile de transport în piaţă, pentru noi este businessul de bază să avem integrări cu cât mai multe companii de transport şi cât mai mulţi parteneri şi atunci am accelerat etapa aceasta de implementare şi implicit am crescut echipa de IT. În acelaşi timp ne concentrăm efortul şi în a regândi modul de aderare la platformă, am lansat un proces de înrolare digital, în momentul acesta orice retailer de orice dimensiune poate să înceapă să folosească singur serviciile Innoship fără a fi asistat de nimeni”, a explicat cofondatorul Innoship.
    Start-up-ul şi-a pus deja ca ţintă atragerea unei noi finanţări în primul trimestru al anului viitor, pentru a se extinde pe pieţele externe.
    „Noi vrem să ajungem în martie 2021 în etapa în care să discutăm următoarea rundă de finanţare, rundă care ar trebui să ne aducă resurse proaspete să mergem către Europa Centrală şi de Est. În momentul acesta suntem în linie cu aşteptările noastre.

    Până atunci compania deja lucrează pe alte pieţe externe pentru clienţii existenţi care solicită acest lucru, un exemplu fiind Depanero, compania de reparaţii deţinută de eMAG. „Vom continua să susţinem până la finalul primului trimestru din 2021 piaţa locală. Nu pentru că avem neapărat o preferinţă ci pentru că adopţia de către clienţi ne-a ajutat să avem exemple bune de utilizare a soluţiei noastre, inclusiv cu branduri foarte mari internaţionale. Asta ne ajută foarte mult, ca experienţa locală să fie un mesager bun pentru grup, pentru companiile-mamă pentru ca ele apoi să susţină şi să recomande implementarea soluţiei şi în celelalte ţări din regiune. În martie anul viitor urmează să ne extindem cu forţe proaspete pentru a ne extinde în teritoriile învecinate. Însă în paralel orice retailer care are nevoie să livreze în ţările apropiate pentru noi este esenţial să-l ajutăm să facă asta. Aşa cum i-am ajutat pe cei de la Depanero să-şi optimizeze operaţiunile din Ungaria (colectare de la un client din Ungaria la un service din Ungaria şi apoi produsul reparat trimis înapoi la clientul din Ungaria), la fel vom face cu fiecare companie din portofoliul nostru care vrea să se extindă“.

    Proiect: Innoship
    Ce face? Dezvoltă o platformă software care ajută retailerii să optimizeze costurile cu livrările
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Finanţăre totală primită până acum: 550.000 euro
    Invitat: Daniel Nicolae, CEO şi cofondator Innoship 

    Proiect: MSing with Trauma

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce transformă imaginile RMN (rezonanţă magnetică nucleară) ale pacienţilor ce suferă de scleroză multiplă în compoziţii muzicale care au efect terapeutic.
    Invitat: Ioana Dobroiu, fondator & CEO MSing with Trauma

    Proiect: PolyMore
    Ce face? Lucrează la o soluţie ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială pentru gestionarea deşeurilor plastice
    Invitat: Claudia Budimir, cofondator PolyMore 

    Proiect: BeeLog
    Ce face? Dezvoltă o soluţie inteligentă pentru eficientizarea proceselor dintr-o stupină formată dintr-un dispozitiv inteligent conectat la senzori ce colectează date din stupi şi dintr-o aplicaţie software unde se pot vedea şi analiza datele stocate
    Invitat: Gabriel Postolache, fondator BeeLog 

    Proiect: Mobile Control – Solarino
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite proprietarilor de sere şi solarii să controleze o serie de acţiuni specifice direct de pe telefonul mobil
    Invitat: Adrian Chicireanu, cofondator Mobile Control

    Proiect: Confidas
    Ce face? Platformă online care agregă prin procese automatizate date despre companii, pentru a ajuta firmele să ia decizii despre partenerii de business
    Invitat: Eduard Burghelia, fondator & CEO Confidas

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce şansă are comerţul stradal în România într-o perioadă în care supremaţia mallurilor stă sub semnul întrebării? „E nevoie de implicarea autorităţilor“

    Comerţul stradal ar putea să câştige teren în aceas­tă perioadă în care spaţiile mari şi aglomerate, cum e cazul mallurilor, sunt evitate de cumpărătorii tot mai atenţi şi prudenţi.

    Totuşi, retailerii şi consultanţii spun că există o serie de inconveniente care fac stradalul să fie greu de dezvoltat.

    Printre motive se numără lipsa spaţiilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor şi numărul mic de spaţii renovate şi compatibile cu acest tip de comerţ amplasate în zone cu potenţial.

    „Există potenţial după modelul din Praga sau Viena, dar trebuie să avem facilităţi“, spune Petru Chiriac, cofondator al retailerului de încălţăminte Il Passo, poziţionat pe segmentul premium al pieţei. Compania are 14 magazine fizice şi unul online. Povestea businessului a început la Iaşi acum mai bine de 20 de ani, cu un magazin stradal care nu mai există. Astăzi toate unităţile fizice sunt la mall.

    „Dacă nu există facilităţi de parcare, dacă nu transformi străzile în zone pietonale în weekend, e greu să mergi cu comerţul în stradal. Degeaba merg zece retaileri şi încearcă să ridice o zonă dacă infrastructura nu ajută. Un astfel de lucru se poate face pe termen lung şi trebuie coordonare cu autorităţile“, spune şi Eugen Păturan, antreprenorul care dezvoltă local cele trei mărci de încălţăminte în sistem de franciză. Este vorba de Bata, AW Lab şi New Balance.

  • De ce a decis un comerciant de mobilă prezent în online să se extindă cu magazine fizice când majoritatea retailerilor au probleme

    O bună parte dintre retailerii tradiţionali care nu aveau în paralel dezvoltat şi canalul digital de vânzare au fost nevoiţi să-şi deschidă magazine online peste noapte ca să supravieţuiască după instaurarea restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, nu doar în România, ci şi în alte ţări din Europa şi din lumea întreagă. Unii jucători online însă, aşa cum este retailerul ceh de mobilă şi decoraţiuni interioare Bonami, au mers contra curentului şi au început extinderea în offline în plină pandemie.

    Anul trecut am decis să ne lansăm offline, aşa că am început cu un punct de ridicare a produselor la Praga, dar avem planuri şi mai ambiţioase pentru acest an: deschiderea câtorva magazine, astfel încât clienţii să poată într-adevăr să descopere produsele. Anul acesta dorim să ne concentrăm pe gama de produse, dezvoltarea offline şi calitatea serviciilor, ceea ce presupune atât magazinele şi punctele de ridicare, cât şi creşterea capacităţii depozitului”, a declarat pentru Business Magazin Pavel Vopařil, CEO-ul Bonami. Retailerul online a fost înfiinţat în 2013 în Cehia de către antreprenorul în serie Vaclav Strupl şi Miton, un grup de investiţii care a construit unele dintre cele mai importante mărci online din zona central-europeană. În prezent, grupul ceh este prezent pe piaţa locală şi cu alte businessuri, precum GLAMI (motor de căutare de fashion) şi BIANO (motor de căutare online pentru mobilă, decoraţiuni interioare şi accesorii pentru casă).
    „La momentul respectiv existau destul de mulţi jucători similari, cum ar fi fab.com sau Westwing. Era perioada în care multe persoane în Cehia aveau interioare foarte asemănătoare, deoarece toată lumea cumpăra de la IKEA. A existat o cerere ridicată pentru produse de design şi pentru diversitate, astfel încât, indiferent de gust sau de buget, să existe posibilitatea de a-ţi personaliza casa într-un mod special şi unic”, a povestit Pavel Vopařil. El s-a alăturat companiei în calitate de venture partner al Miton în 2017, iar anul trecut în luna mai a preluat conducerea Bonami, după ce, în 2018, a condus exitul Slevomat, o vânzare ce a atins o valoare de aproape 60 milioane de euro, cea mai mare din istoria grupului. Anterior, Pavel Vopařil a lucrat în managementul editurii Economia şi al Centrum.cz, precum şi la firma de consultanţă McKinsey.
    După lansarea pe piaţa-mamă din Cehia, Bonami a început să se extindă şi în ţările din jur – Slovacia şi Polonia, iar apoi, în 2016 a intrat şi pe piaţa din România, iar doi ani mai târziu a adăugat în portofoliu şi piaţa din Ungaria.
    „Extinderea în România a reprezentat un pas logic. Este o piaţă mare, foarte modernă, unde comerţul electronic se dezvoltă rapid. Nu a fost o decizie complicată, atuurile ţării fiind clare de la început. România a înregistrat o creştere rapidă din 2016 şi este cea mai promiţătoare dintre toate pieţele unde există Bonami”, a subliniat el cu privire la extinderea Bonami pe piaţa locală, adăugând că retailerul şi-a dezvoltat un sistem complex pentru modul în care se lansează pe o piaţă nouă.
    „Compania operează după un model centralizat, ceea ce înseamnă că efectuăm toate operaţiunile de la biroul nostru din Praga. Acest lucru ne permite să păstrăm spiritul, cultura Bonami şi, cel mai important, să acţionăm şi să ne adaptăm rapid la condiţiile pieţei. Prin urmare, costurile sunt de sute de mii de euro, în principal pentru marketing şi personalul din ţările unde suntem prezenţi.”
    Investiţia iniţială pentru lansarea businessului Bonami s-a ridicat la câteva milioane de euro. Atât Vaclav Strupl, fondatorul Bonami, cât şi Miton au vândut anterior cu succes mai multe companii, astfel încât au avut resurse pentru a acoperi finanţarea noului business.
    „Bonami şi-a construit întotdeauna afacerea pe principiul autofinanţării, fiind profitabilă din 2015. După investiţia iniţială, compania a utilizat doar finanţarea bancară pentru a-şi susţine creşterea, folosită în principal pentru mărirea stocului. Investiţia iniţială a fost utilizată în principal pentru dezvoltarea platformei tehnologice şi ulterior pentru marketing”, a subliniat el.
    Bonami a început ca un startup no name şi a trebuit să-şi construiască baza furnizorilor în timp, de la zero. „Astăzi colaborăm cu sute de furnizori de pe mai multe continente şi avem un total de 65.000 de unităţi de stocare.”
    Cum diferă România faţă de restul pieţelor din regiune? „În general, nu diferă de celelalte pieţe central-europene. Există o cerere puternică pentru design de calitate, pe măsură ce veniturile populaţiei cresc. Avem o mulţime de planuri pentru a rafina sortimentul disponibil şi pentru a-l adapta mai bine nevoilor clienţilor români.”
    În principal, românii comandă de pe Bonami.ro gadgeturi inteligente, practice, care le simplifică viaţa de zi cu zi, cum ar fi produsele organizaţionale şi mobilierul multifuncţional prin care se economiseşte spaţiu în casă. De asemenea, românii comandă foarte mult şi covoare şi lenjerie de pat.
    „Românii adoră reducerile. Acest lucru este ceva mai evident în România în comparaţie cu celelalte ţări”, a punctat CEO-ul Bonami.
    În medie, valoarea unei comenzi realizate pe Bonami.ro se situează la 70 euro şi este în continuă creştere. Românii comandă de asemenea de pe aplicaţia de mobil Bonami, care a fost lansată pe plan local la sfârşitul anului 2017, iar în prezent are peste 15.000 de utilizatori în România.
    „Clienţii au câştigat mai multă încredere în brandul nostru în ultimii trei ani. În plus, am lansat o politică de returnare de 365 de zile la sfârşitul anului trecut, astfel încât românii să se simtă în siguranţă pentru a comanda ceea ce îşi doresc.”
    În perioada 2018-2019, Bonami a înregistrat per total o creştere a vânzărilor de 26%, ajungând astfel la o cifră de afaceri 55 de milioane euro. „Anul trecut am alocat multe resurse pentru a analiza îndeaproape produsele atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor. De asemenea, am negociat condiţii mai bune cu unii dintre furnizori şi am renunţat la unele parteneriate. Acesta este cu siguranţă un proces continuu, deoarece dorim să oferim tot ce este mai bun clienţilor noştri. Avem o echipă desemnată care merge regulat la târguri de design, căutând mereu cele mai noi tendinţe şi produse de top. Cu siguranţă, vom îmbunătăţi categoriile de mobilier şi decoraţiuni pentru exterior. Simultan analizăm ce îşi doresc clienţii pentru a ne adapta rapid.”
    În România, Bonami a înregistrat anul trecut vânzări în valoare de 6,3 milioane euro, sub ţinta propusă iniţial de 10 milioane euro.
    „Bonami se transformă într-un retailer omnichannel ceea ce necesită multă energie şi am decis să ne concentrăm eforturile în principal pe Cehia, Slovacia şi Ungaria în 2019. Având în vedere acest aspect şi concurenţa foarte agresivă, nu ne-am atins ţinta în 2019, prognoza era oricum destul de ambiţioasă. Este un rezultat care, având în vedere condiţiile pieţei, ne mulţumeşte”, a menţionat Pavel Vopařil.
    Primul pas din strategia omnichannel este deschiderea magazinelor offline în mai multe locaţii din Cehia, dar şi în alte ţări în care retailerul online este prezent deja. Primul magazin fizic Bonami a fost deschis recent într-o zonă comercială din Praga în urma unei investiţii de circa 40.000 euro.
    „În situaţia actuală, este posibil ca această inaugurare să pară neaşteptată, însă, pentru noi, face parte dintr-o strategie pe termen lung şi o vedem ca pe o oportunitate excelentă. Principala noastră preocupare este să oferim clienţilor posibilitatea de a atinge produsele şi de a se convinge de calitatea lor. Magazinul fizic este doar una dintre soluţiile noastre pentru a crea o experienţă omnichannel completă”, a precizat CEO-ul Bonami.
    În timpul achiziţiei, pentru simplificarea procedurii de comandă, clienţii vor avea la dispoziţie tablete. Scanând codul QR al produsului selectat, acestea afişează toate informaţiile disponibile, precum şi articole conexe. Magazinul propune colecţii în diverse stiluri şi variante de preţ, astfel încât să existe o ofertă largă, pentru orice public.
    „Magazinele fizice nu înseamnă doar vânzări. Ele oferă, de asemenea, posibilitatea de a ridica mărfurile, de a returna produsul sau doar de a solicita sfatul asistentului de vânzări.”
    Retailerul ceh are în plan să deschidă magazine fizice şi în alte capitale din regiune, primele pe listă fiind Bratislava şi Budapesta. „Luăm în considerare să deschidem magazine şi în Polonia sau România, dar nu ştim exact când se va întâmpla acest lucru”, a spus Pavel Vopařil.
    În prima jumătate a acestui an Bonami s-a axat şi pe investiţii pentru extinderea depozitului cu 5.000 mp capacitate de depozitare suplimentară, pe care o foloseşte în principal pentru mobilier şi produse de sezon. „Scopul nostru este de a vinde 90% din toate produsele din stoc la sfârşitul anului 2020. Aceasta este o schimbare uriaşă. Anul viitor dorim să ne concentrăm în principal pe conţinut, design interior şi consultanţă, ca serviciu pentru clienţii noştri.”
    De la lansarea businessului în 2013, Bonami are un spaţiu amplu pentru depozitare aproape de Praga, în Cehia, de unde livrează în ţările în care activează. „Acesta a cunoscut multe schimbări în ultimii şapte ani, pe măsură ce compania a crescut şi s-a extins în alte ţări, iar clienţii au solicitat mai multe produse cu livrare rapidă. Chiar dacă în prezent avem aproape 22.000 de produse unice disponibile pe web, cu termene de livrare de 4-6 zile, totuşi intenţionăm să investim în continuare o sumă considerabilă pentru a eficientiza depozitul şi pentru a mări oferta de produse disponibilă, astfel încât livrarea să fie rapidă.”
    Pe termen lung, pe lângă deschiderea magazinelor fizice în ţările pe care deja activează, Bonami are în plan să intre pe alte cinci pieţe noi.
    „Am aşteptări foarte mari cu privire la următorii cinci ani, deoarece mă bazez pe o echipă talentată, de profesionişti, pe care pot conta şi, să fiu sincer, până în 2025 cred că vom dubla numărul de pieţe unde Bonami este prezent. Am învăţat mult din expansiunile noastre anterioare şi acum o putem face mai inteligent şi mai rapid”, a conchis CEO-ul Bonami. 

  • Reţelele surori Kaufland şi Lidl „mănâncă“ peste 20% din tot comerţul alimentar din România după ce afacerile cumulate au sărit de 20 mld. lei

    ♦ Grupul german Schwarz deţine în România două reţele aflate în top trei jucători din comerţul alimentar, mai exact Kaufland, care este şi liderul pieţei, şi Lidl, care ocupă ultima poziţie pe podium, dar care vine puternic din urmă ♦ Cele două companii, deşi au acelaşi acţionar, sunt operate separat.

    Gigantul german Schwarz, proprietarul reţelelor de magazine Kaufland şi Lidl, a obţinut anul tre­cut afaceri cumulate de peste 20 mld. lei în România, conform calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor înaintate de companii. Astfel, busi­nessul total a avansat de la 18,7 mld. lei în 2018, la 21,6 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de 15,5%.

    Nemţii devin primul grup de co­merţ din România care sare de acest prag ca cifră de afaceri. Deşi cele două re­ţele au acelaşi acţionar, ele sunt ope­ra­te independent în România şi de alt­fel pe toate pieţele din lume, având ma­nagement şi strategii diferite. De ase­me­nea, cele două companii sunt ac­ti­ve pe formate diferite de piaţă, Lidl fiind dis­counter, iar Kaufland lanţ de hiper­mar­keturi, cu o politică a preţurilor mici. Nemţii sunt prezenţi pe câteva zeci de pieţe, mai ales cu Lidl, Kauf­land fiind dezvoltat preponderent în Eu­ropa, focusul fiind regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul a avut în anul financiar 2018-2019 afaceri cu­mu­late de 104 mld. euro la nivel mon­dial, fiind cel mai important grup de comerţ din Europa.

    Pe plan local reţelele surori Kauf­land şi Lidl „mănâncă“ 20% din tot co­mer­ţul alimentar din România după ce afa­cerile cumulate au sărit de 20 mld. lei, iar din comerţul modern ele au deja o treime.

    Spre comparaţie, în 2008, ultimul an de boom economic, nemţii aveau o cotă de piaţă de doar 5,7% în totalul vânzărilor locale de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei. Atunci Lidl încă nu intrase pe piaţă, iar Kaufland nu era lider.

    Discounterul a intrat oficial în România în 2011 prin preluarea Plus Discount, iar lanţul de hipermarketuri, prezent din 2005, a devenit lider acum apro­ximativ şapte ani. În anii care au ur­mat cele două reţele au crescut con­stant, cu ritmuri ce au variat de la câteva procente, la peste 20%.

    Cel mai alert ritm îl înregistrează Lidl, care a intrat rapid în top trei co­mercianţi din România şi se apropie an de an de primii doi clasaţi.

    „Anul 2019 a fost unul extraordinar pentru Lidl, în care am crescut, ca cifră de afaceri, de patru ori peste media pie­ţei şi am reuşit să ne depăşim obiec­tivele ambiţioase stabilite“, spunea la înce­putul anului Frank Wagner, execu­tivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

    În contextul în care cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu circa 7% în anul trecut, rezultă că busi­nes­sul Lidl a avansat cu 25-30% în 2019, con­form estimărilor ZF. În 2018 nemţii au ajuns la 7,8 mld. lei afaceri în România, ceea ce face ca businessul să se fi apropiat de pragul de 10 mld. lei anul trecut, potrivit calculelor ZF. Astfel, Lidl se apropie ameninţător de liderul Kaufland, companie-soră de­ţi­nută de acelaşi grup german Schwarz. După rezultatele pe 2018 podiumul era format din Kaufland, Carrefour (toate cele patru firme din grup) şi Lidl.

    Astfel, gigantul Schwarz deţine în Ro­mânia două reţele aflate în top trei jucă­tori din comerţul alimentar, mai exact Kaufland care este şi liderul pieţei şi Lidl care ocupă ultima poziţie pe po­dium, dar care vine puternic din urmă.

    Pe locul secund în comerţul local se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice. Dacă se ia în calcul doar enti­ta­tea Carrefour România (cea mai mare a francezilor după cifra de afaceri), Lidl e posibil să urce pe locul doi, însă datele financiare oficiale nu sunt încă publice pentru cele două reţele.

    Kaufland şi-a publicat rezultatele pentru 2019 când a obţinut afaceri de 11,8 mld. lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, arată calculele ZF pe baza da­telor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. În cazul Kaufland însă, a fost şi susţinut de deschiderea a şapte magazine noi. Nemţii au circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici în România. 

    „Vrem cel puţin 10 magazine noi în fie­care din următorii ani“, spunea re­cent Marco Hoessl, CEO al Kauf­land România. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Reţeaua accelerează din nou, după circa trei ani, ritmul deschiderilor dat fiind că se intensifică tot mai tare con­cu­renţa la vârful pieţei. Kaufland îşi men­ţine prima poziţie în topul retai­le­rilor din România, însă datele Car­refour şi Lidl nu sunt publice. Din datele ZF, afacerile Lidl au avansat cu peste 25% în 2019, deci diferenţele din­tre primii clasaţi se reduc, concurenţa la vârf fiind tot mai acerbă. Şi Profi vine pu­ternic din urmă cu creşteri de peste 20%, vizând în următorii cinci ani prima poziţie din comerţul local.

    Profi e activ pe segmentul magazinelor mici, deschise în spaţii cu chirie, motiv pentru care inaugurează 250 de unităţi pe an. Lidl are magazine de tip discount, de 1.000-1.200 mp, şi deschide 15-20 de unităţi pe an sau chiar peste.

    „Am depăşit numărul de magazine noi pe care ni-l propuseserăm pentru 2019, deschizând 24 de noi unităţi, am inaugurat cel de-al cincilea sediu logistic din portofoliu, ne-am mărit echipa cu peste 1.000 de colegi noi“, spunea Frank Wagner anterior. El adauga că Lidl va continua expansiunea cu peste 10-15 magazine pe an.

    Carrefour, numărul doi din piaţă astăzi, a acoperit aproape toate formatele, pariind în ultimii ani în special pe proximitate (sub brandul Express) şi discount (Supeco). Kaufland are doar hipermarketuri şi este singura companie care a pariat puternic pe acest format chiar şi în ultimii ani când gusturile consumatorilor s-au schimbat şi ei se orientează către magazinele apropiate de casă pe care le frecventează zilnic. Nemţii au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concurenţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    În România, companiile de cercetare de piaţă susţin că în următorii ani vor fi câştigătoare magazinele mici şi cele de discount dat fiind că tot mai mulţi consumatori locali preferă proximitatea în comerţ, alegând să meargă mai des şi să cumpere mai puţin la fiecare călătorie. Tocmai de aceea, Kaufland a început să parieze pe magazine mai mici ca suprafaţă şi mai apropiate de consumatori.

     

    Cine este Dieter Schwarz, proprietarul magazinelor Lidl şi Kaufland

    Numele lui Dieter Schwarz (80 de ani) poate nu spune mare lucru, însă există puţină lume care să nu cunoască magazinele Lidl şi Kaufland, al căror proprietar este. De altfel, într-o industrie dominată de giganţi financiari şi listări la bursă, grupul Schwarz este una dintre puţinele afaceri de familie rămase.

    Cu o avere estimată la 33,5 mld. dolari, Dieter Schwarz este al 40-lea cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului realizat de revista americană Forbes.

    Aflat la mai puţin de 60 de kilometri de Stuttgart, orasul Heilbronn este cunoscut pentru arhitectura tipic germană, pentru puternica industrie a vinului şi pentru businessurile care l-au ales ca centrul de dezvoltare. Puţini sunt cei care ştiu că unul dintre cei 125.000 de locuitori este şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania şi din lume. Despre germanul Dieter Schwarz trebuie să cauţi mult pentru a găsi câteva informaţii biografice credibile. Forbes scrie că este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume şi că este căsătorit de mai bine de 50 de ani şi are două fiice.

    Dieter Schwarz, care se implică încă în conducerea grupului de comerţ, a moştenit businessul de la tatăl său, fondatorul imperiului de comerţ. Miliardarul a început să lucreze pentru afacerea familiei în tinereţe şi în timp a reuşit să o extindă la nivelul întregii Europe.

  • Retailerii nu îşi reiau activitatea în centrele comerciale incorecte, care au cerut plata chiriilor

    Organizaţia Patronală a Retailerilor din România – RORETAIL anunţă că membrii săi nu îşi vor relua activitatea în centrele comerciale incorecte, care au continuat să solicite plata chiriei pentru ultimele luni, în condiţiile în care, prin acte normative, activitatea retailerilor a fost oprită.

    Autorităţile au luat decizia de a opri activitatea de comercializare cu amănuntul a bunurilor şi serviciilor nealimentare în centrele comerciale, dar nu au intervenit şi cu clarificări privind derularea în această perioadă a relaţiilor dintre comercianţi şi proprietarii de centre comerciale. În aceste condiţii, deşi au existat exemple de comportament corect de afaceri din partea deţinătorilor de centre comerciale, mulţi alţii au adoptat o atitudine incorectă şi imorală, solicitând în continuare plata chiriei şi demarând procedurile de executare silită a chiriaşilor, explică organizaţia, într-un comunicat.

    ”Autorităţile române au oprit prin acte normative activitatea magazinelor de retail non alimentar din centrele comerciale pentru 3 luni. Nu doar toţi proprietarii de mall-uri, dar şi autorităţile române trebuie să înţeleagă responsabilitatea ce le revine în a nu împinge în colaps industria de retail non-alimentar. Cerem corectitudine şi solidaritate. Cerem normalitate: zero chirie pentru perioada în care nu am fost lăsaţi să utilizăm aceste spaţii. Ne gândim la angajaţii noştri cărora vrem să le păstrăm parcursul profesional. Ne gândim la clienţii noştri care îşi doresc produsele noastre şi merită diversitate de oferte. Ne gândim la antreprenorii români – furnizori, producători, comercianţi – care merită o cotă de piaţă în propria ţară”, a declarat Cosmin Savu Cristescu, secretar general RORETAIL.

    Apelul RORETAIL are în vedere stabilirea unei noi relaţii comerciale între retailerii nealimentari şi reprezentanţii centrelor comerciale, axată pe două elemente principale: zero chirie şi publicitate pentru perioada suspendării activităţii magazinelor şi adaptarea contractelor la trafic şi vănzări, după deschiderea magazinelor.

    În data de luni si marti 15-16 iunie, magazinele vor rămâne închise în centrele comerciale care au solicitat plata chiriilor pentru ultimele luni. De miercuri 17 iunie, magazinele vor fi redeschise, însă afişând public protestul comercianţilor, iar personalul va purta banderolă şi însemne specifice. Protesul RORETAIL este declarat pe o perioadă nedeterminată, până la soluţionare.

     

  • Se mai deschid vreodată mallurile? Mai mult de jumătate dintre retailerii acestei ţări – nu şi-au plătit chiriile în aprilie şi mai

    Mai mult de jumătate din numărul retailerilor americani nu şi-au plătit chiriile în aprilie şi mai, pe măsură ce închiderile cauzate de coronavirus le-au decimat veniturile, după cum reiese din informaţiile firmei de consultanţă în imobiliare Datex Property Solutions obţinute de Washington Post.
    Bad Bath & Beyond, Famous Footwear, H&M şi The Gap, cinematografele AMC şi Regal, precum şi sălile de gimnastică 24 Hour Fitness nu şi-ar fi plătit chiriile, punând astfel în pericol stabilitatea companiilor de management şi autorităţilor municipale care se bazează pe taxele de proprietate, potrivit The Post.
    Mai mulţi retaileri ar fi solicitat ajutor din partea proprietarilor, reprezentaţi mai ales fonduri de investiţii şi investitori.

  • Incă un lanţ uriaş de magazine cu peste 800 de unitaţi pierde lupta şi se apropie de FALIMENT

    Jc Penney, unul dintre cei mai mari retaileri americani, şi-a cerut insolvenţa după ani de  în care afacerile au scăzut, a înregistrat datorii şi planurile de schimbare au eşuat, scrie Blommberg.

    Compania a fost fondată de James Cash Penney în anul 1902, J.C. Penney avea 846 de magazine în 49 de state din Amrica şi Puerto Rico. Preţul acţiunilor companiei era în jurul a 87 de dolari în 2007, în timp ce acum o acţiune a companiei se vinde cu 1 cent.

    Unele dintre magazinele lanţului vor fi închise permanent, iar compania ar putea fi scoasă la vânzare, au anunţat reprezentanţii companiei JC Penney într-un comunicat.

    Această decizie, a venit ca urmare a şocului brusc cauzat de focarul de coronavirus, dar şi a ultimilor ani în care compania a înregistrat un declin continuu şi o serie de datorii.

    Compania a declarat că datorează aproximativ 8 miliarde de dolari la peste 100.000 de creditori, iar planul de restructurare urmăreşte reducerea totalului cu „câteva miliarde de dolari”. Acesta va explora alternative strategice, inclusiv vânzarea de active, ca o condiţie a acordului de finanţare.

     

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de retail începe să deschidă magazinele închise din cauza pandemiei şi chiar inaugurează 4 unităţi noi

    Discounterul polonez de modă Pepco, cel mai extins jucător de pe segmentul de îmbrăcăminte şi încăţăminte cu o reţea de 272 de unităţi în România, a decis închiderea temporară a magazinelor locale pe 23 martie. Acum, retailerul redeschide 168 dintre cele 272 de magazine şi inaugurează şi patru unităţi noi.

    „Deschidem 168 dintre magazinele existente precum şi alte patru unităţi noi. Este vorba de unităţile stradale sau cele care au intrare din stradă, este şi cazul celor din parcurile de retail. Ne ghidăm după deciziile autorităţile în orice acţiuni vom lua. Pepco are în total 272 de magazine – stradale şi în malluri, la care se adaugă cele patru noi menţionate anterior”, spune Anca Radu, operations manager Pepco Retail.

    Pepco este brandul de modă cu cele mai mari vânzări din România, depăşind Zara sau H&M. Este totodată un retailer activ pe segmentul de discount, astfel că pariază pe preţuri mici şi pe oraşe de toate mărimile. De aceea, spre deosebire de alţi retaileri, nu este prezent doar în malluri.

    Mallurile au în continuare uşile închise şi nu există o dată oficială privind reluarea activităţii, iar pentru multe companii acest lucru înseamnă încă o perioadă de inactivitate dat fiind că majoritatea retailerilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi cosmetice sunt prezenţi în special în malluri şi mai puţin în spaţii stradale. Explicaţia rezidă în faptul că  99% din shopping-ul non-food din România se facea la mall în perioada de dinainte de pandemie.

    Avantajaţi sunt însă retailerii care au un model mixt – stradal – mall, cum este Pepco. De asemenea, sunt avantajaţi retailerii amplasaţi în parcuri de retail, unde sunt boxuri cu intrare separată per fiecare magazin.

     

     

     

     

     

  • Economia înainte de toate: Grecia şi-a repornit economia. Peste 65.000 de companii îli reiau activitatea. GALERIE FOTO

    Grecia le permite majoritatea retailerilor din ţară să se redeschidă, luni, în a doua etapă a unui plan de relaxare a retricţiilor şi de ieşire dintr-o carantină care a durat opt săptămâni, însă i-a sfătuit pe clienţi să poarte măşti atunci când merg la cumpărături, potrivit FT.

    Agenţia de protecţie a cetăţenilor a anunţat că peste 65.000 de companii îşi reiau activitatea, în timp ce 150.000 de muncitori trimişi în concediu fără plată se întorc la muncă.

    Magazinele de mobilă, îmbrăcăminte, încălţăminte, ceasuri, bijuterii şi cele de jucării s-au redeschis astăzi, la o săptămână după magazinele şi serviciile considerate esenţiale, în contextul în care numărul de cazuri noi a scăzut în Atena şi în alte oraşe.

    Studenţii din ultimul an de liceu s-au reîntors la şcoală pentru a se pregăti de examenul de admitere la facultate ce va avea loc luna viitoare, întrucât măsurile de distanţare socială dictează clase cu maximum 15 elevi, care stau la câţiva metri unul de celălalt. Şcolile primare vor rămâne închise pentru restul anului şcolar, conform ministerului Educaţiei.

    Proprietarii businessurilor şi angajaţii lor pot călători cu feribotul către insulele greceşti care erau închise non-rezidenţilor până acum, într-o mutare menită să accelereze începutul sezonului turistic.

    Grecia va fi pregătită până la data 1 iulie să primească turiştii străini, dacă şi companiile aeriene vor relua cursele internaţionale, a anunţat permierul Kyriakos Mitsotakis.