BusinessMagazin

Tag: reparatii

  • POVESTE URBANĂ: Clădirea BNR Constanţa, închisă acum, a găzduit cel mai luxos hotel din oraş la început de secol XX – FOTO

     Povestea clădirii BNR din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

    Mediafax vă prezintă povestea clădirii BNR din Constanţa.

    Fostul sediu al Băncii Naţionale din Constanţa este una dintre cele mai vechi clădiri din municipiu, fiind ridicată în prima parte a secolului XX. A funcţionat o perioadă ca hotel, după care a fost cumpărată de diverse bănci, în prezent fiind în proprietatea BNR. Imobilul, monument istoric, este acum închis, având nevoie de reparaţii capitale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transalpina, „blocată“ de insolvenţa Romstrade. CNADNR a plătit 1 mld. lei pe un drum care stă în reparaţii de 6 ani

    CNADNR se află acum în situaţia în care nu poate rezilia contractul, astfel încât să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului, aşa că Transalpina rămâne închisă anul acesta între Rânca şi Sebeş, adică pe o porţiune de mai bine de 100 de kilometri.

     Spre deosebire de contractul pentru Transalpina, pe care CNADNR nu a reuşit încă să îl rezilieze, în vara anului trecut compania de drumuri a încheiat contractul de construire a lotului al doilea din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,7 kilometri, la scurt timp după ce constructorul austriac Alpine, care lucra la această şosea, a intrat în faliment la nivel internaţional.

    Totuşi, subsidiara locală a Alpine nu a intrat în faliment, ci în insolvenţă. Chiar şi aşa, contractul pentru autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, deşi lucrările erau aproape finalizate, Alpine părăsind proiectul când acesta se afla la un stadiu fizic de execuţie de circa 85%. „Cu toate că CNADNR a transmis Rom­strade (…) notificarea prealabilă de re­ziliere a contractului, decizia adunării generale a creditorilor a Romstrade a fost aceea de a nu accepta rezilierea contractului“, susţine CNADNR, într-un răspuns transmis ZF.

    Pe de altă parte, administratorul judiciar al Romstrade, ZRP Insolvency, susţine că pro­iectul a fost suspendat în urmă cu doi ani pentru că autorizaţia de construire a expirat, astfel că firma nu a mai putut continua lucrările.

    De asemenea, casa de insolvenţă spune că Romstrade şi-a manifestat disponibilitatea pentru finalizarea lucrărilor. „Din partea CNADNR există o anumită reticenţă care credem că este cauzată, printre altele, şi de starea de insolvenţă a Romstrade“, potrivit casei de insolvenţă.

    În prezent, Transalpina (DN 67C), cu o lungime de 148 de kilometri, va rămâne închisă „pe toată perioada anului“  între Rânca (judeţul Gorj) şi Sebeş (judeţul Alba), adică pe trei sferturi din lungimea sa. Singura porţiune de pe DN 67C pe care se poate circula are o lungime de 34,5 kilometri, între Bengeşti şi Rânca. Deşi contractul a fost semnat încă din septembrie 2008, iar constructorul avea ca termen de finalizare 18 luni, nici până acum, la aproape şase ani distanţă, Transalpina nu este gata.

    Mai mult, de aproape doi ani pe Transalpina nu s-a mai executat niciun fel de lucrare. „Pe parcursul derulării contractului, antreprenorul (Romstrade – n.red.) nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finalize lucrările de modernizare în termenele stabilite“, potrivit CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Transalpina, „blocată“ de insolvenţa Romstrade. CNADNR a plătit 1 mld. lei pe un drum care stă în reparaţii de 6 ani

    CNADNR se află acum în situaţia în care nu poate rezilia contractul, astfel încât să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului, aşa că Transalpina rămâne închisă anul acesta între Rânca şi Sebeş, adică pe o porţiune de mai bine de 100 de kilometri.

     Spre deosebire de contractul pentru Transalpina, pe care CNADNR nu a reuşit încă să îl rezilieze, în vara anului trecut compania de drumuri a încheiat contractul de construire a lotului al doilea din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,7 kilometri, la scurt timp după ce constructorul austriac Alpine, care lucra la această şosea, a intrat în faliment la nivel internaţional.

    Totuşi, subsidiara locală a Alpine nu a intrat în faliment, ci în insolvenţă. Chiar şi aşa, contractul pentru autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, deşi lucrările erau aproape finalizate, Alpine părăsind proiectul când acesta se afla la un stadiu fizic de execuţie de circa 85%. „Cu toate că CNADNR a transmis Rom­strade (…) notificarea prealabilă de re­ziliere a contractului, decizia adunării generale a creditorilor a Romstrade a fost aceea de a nu accepta rezilierea contractului“, susţine CNADNR, într-un răspuns transmis ZF.

    Pe de altă parte, administratorul judiciar al Romstrade, ZRP Insolvency, susţine că pro­iectul a fost suspendat în urmă cu doi ani pentru că autorizaţia de construire a expirat, astfel că firma nu a mai putut continua lucrările.

    De asemenea, casa de insolvenţă spune că Romstrade şi-a manifestat disponibilitatea pentru finalizarea lucrărilor. „Din partea CNADNR există o anumită reticenţă care credem că este cauzată, printre altele, şi de starea de insolvenţă a Romstrade“, potrivit casei de insolvenţă.

    În prezent, Transalpina (DN 67C), cu o lungime de 148 de kilometri, va rămâne închisă „pe toată perioada anului“  între Rânca (judeţul Gorj) şi Sebeş (judeţul Alba), adică pe trei sferturi din lungimea sa. Singura porţiune de pe DN 67C pe care se poate circula are o lungime de 34,5 kilometri, între Bengeşti şi Rânca. Deşi contractul a fost semnat încă din septembrie 2008, iar constructorul avea ca termen de finalizare 18 luni, nici până acum, la aproape şase ani distanţă, Transalpina nu este gata.

    Mai mult, de aproape doi ani pe Transalpina nu s-a mai executat niciun fel de lucrare. „Pe parcursul derulării contractului, antreprenorul (Romstrade – n.red.) nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finalize lucrările de modernizare în termenele stabilite“, potrivit CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Activitatea din construcţii continuă să piardă teren

    Tendinţa din primele trei luni ale anului a indict un volum de construcţii mai mic cu 8,9%.

    Pe grupe, în ultimul an cel mai mult au scăzut lucrările de reparaţii capitale, care s-au diminuat cu 19,7%, urmate de lucrările de construcţii noi, mai mici cu 8,2%, în timp ce volumul de lucrări de întreţinere şi reparaţii curente a coborât cu 6,8%. Volumul de lucrări de construcţii inginereşti s-a contractat cu 29%, iar cel pentru clădiri rezidenţiale s-a majorat cu 90%.

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 9,6% în primele cinci luni

     Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii, la construcţiile inginereşti, a scăzut cu 26,6%. La clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale volumul lucrărilor a crescut cu 37,1%, respectiv cu 15,3%.

    Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 8,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (20,1%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (10,4%) şi la lucrările de construcţii noi (7,1%).

    Au scăzut construcţiile inginereşti, cu 27,7%, dar şi clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 24,7%, respectiv cu 12,2%.

    În luna mai 2014, volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna aprilie 2014 cu 17,4%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (46,6%), lucrările de reparaţii capitale (22,3%) şi la lucrările de construcţii noi (7,6%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    General Motors a rechemat pentru reparaţii 2,6 milioane de autovehicule la nivel global pentru mai multe defecţiuni apărute începând din anul 2001, care au provocat numeroase accidente soldate cu 13 morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihaela Matei, EY România: Cultura şi reparaţiile de produse de uz casnic – acelaşi lucru în România

     

    Neaşteptat, în această sumă, cea mai mare pondere au avut-o artele grafice, plastice, arhitectură şi design, cu aproape 20 de miliarde de euro şi peste 300.000 angajaţi, urmate în top de televiziune (15 miliarde euro) şi presă (11 miliarde euro).  La care se adaugă contribuţiile industriei spectacolului, producţia muzicală, industria cinematografică, radio, cărţile şi jocurile video.

    Dacă ne uităm în România, cultura a creat în 2011 (ultimul an în care sunt date disponibile, conform Institutului Naţional de Statistică) 1,42% din produsul intern brut şi a crescut în fiecare an de criză economică sau cel mult a stagnat: 0,72% în 2008, 0,99% în 2009, 1,42% în 2010 şi tot 1,42% în 2011. Ceea ce demonstrează o rezistenţă remarcabilă la condiţiile economice dificile din acei ani. Practic, ponderea culturii în PIB s-a dublat în doar trei ani.

    Dacă facem o comparaţie cu celelalte sectoare ale economiei naţionale, evoluţia contribuţiei culturii a fost de departe cea mai spectaculoasă, fiind urmată în evoluţia pozitivă de un alt domeniu prea puţin susţinut pentru dezvoltare: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, care au crescut de la 3,8% în PIB în 2008, la 5,6% în 2011. În acelaşi timp însă, contribuţia comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a scăzut cel mai dramatic, de la 19,3% în 2008, la 11,3% în 2011, ceea ce arată că vremea în care mulţi ne doream să ne facem patroni-comercianţi e clar apusă, în timp ce activităţile cu valoare adăugată mare încep să crească în importanţă.

    Şi, cu toate acestea, tendinţa nu e suficient subliniată. În aceşti ani (2008-2013), s-a discutat despre industrii “hot”, precum proiectele de energie regenerabilă sau serviciile medicale private, fără să se fi suflat niciun cuvânt despre cultură. Nimeni nu vorbeşte despre potenţialul economic al culturii iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenţi.

    Motivul principal este faptul că aceia care fac cultură nu sunt văzuţi ca activând într-o industrie, ci făcând un fel de artă pentru artă. Ba este chiar degradant să te gândeşti la artă ca având potenţial comercial, pentru că atunci rezultatul este, cu siguranţă, făcut pentru bani şi nu are suficientă valoare artistică. E nevoie de mai multe proiecte care să demonstreze contrariul. De exemplu, vâlva pe care a făcut-o ştirea că una dintre picturile artistului român din Cluj, Adrian Ghenie, a fost vândută de casa de licitaţii Sotheby’s cu 140.000 EURO.

  • Ford a rechemat pentru reparaţii 435.000 de autovehicule

     Rechemarea vizează în proporţie covârşitoare SUV-uri Escape, dar şi modele Ford Fusion, C-Max şi Lincoln MKZ, care ar putea avea probleme legate de locurile pentru şofer şi pasageri.

    Compania a precizat că are informaţii despre producerea unui singur accident legat de această problemă, fără să fi fost înregistraţi răniţi.

    Majoritatea vehiculelor vizate de rechemare sunt înmatriculate în 20 de state din SUA şi în Districtul Columbia, unde deszăpezirea drumurilor se face prin împrăştierea de sare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford a rechemat pentru reparaţii 435.000 de autovehicule

     Rechemarea vizează în proporţie covârşitoare SUV-uri Escape, dar şi modele Ford Fusion, C-Max şi Lincoln MKZ, care ar putea avea probleme legate de locurile pentru şofer şi pasageri.

    Compania a precizat că are informaţii despre producerea unui singur accident legat de această problemă, fără să fi fost înregistraţi răniţi.

    Majoritatea vehiculelor vizate de rechemare sunt înmatriculate în 20 de state din SUA şi în Districtul Columbia, unde deszăpezirea drumurilor se face prin împrăştierea de sare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect estimat la peste 60 de milioane euro pentru reparaţii şi întreţinere a străzilor din Sectorul 1

     Lucrările de întreţinere vizează remedierea rapidă a degradărilor de mică întindere, cele de reparaţii sunt periodice şi vor fi executate pe suprafeţe de până la jumătate din cea totală iar cele de administrare constau în inspecţia zilnică a străzilor care nu sunt în garanţie, urmând ca toate intervenţiile la reţelele edilitare şi la gropile apărute din cauza uzurii drumului să fie raportate către beneficiar.

    Proiectul implică încheierea unui acord-cadru, finanţat de la bugetul local

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro