BusinessMagazin

Tag: relatie

  • Cuplurile din România, cele mai dornice să pună banii la comun, însă românii economisesc cel mai puţin dintre europeni

    Conform unui nou studiu ING International Survey – Economii 2018, în Europa, 53% dintre cupluri spun că îşi pun banii la comun, însă pentru cuplurile din România practica este mult mai întâlnită, la 71% dintre respondenţi.

    Mai mult de jumătate dintre europenii care declară că sunt fericiţi în relaţia lor (55%) declară că îşi împart finanţele cu partenerul. 46% dintre cei cu probleme în cuplu îşi împart banii cu partenerul. Raportul dintre fericirea în cuplu şi conturile comune este peste media europeanăşi în SUA (69%) sau în Australia (64%).

    Cea mai puternică legătură dintre resurse financiare administrate în comun şi cupluri fericite se vede în România, unde 76% dintre cupluri ţin banii la comun, şi în Spania, unde ajunge procentul la 68%.

    Resursele financiare comune presupun o mai mare transparenţă a cheltuielilor. Însă unul din cinci (21%) europeni ar ascunde unele cheltuieli, economii sau datorii de partenerii lor, în anumite circumstanţe. Motivaţiile lor ţine de fie de faptul că nu vor ca partenerul să ştie cât cheltuiesc (16%) sau vor să îşi ţină datoriile un secret (9%).

    Pe de altă parte, un partener ar alege să nu îşi pună banii într-un cont comun fie că are nevoie de intimitate (34%), pentru că îşi gestionează finanţele mai bine decât partenerul (28%) sau pentru ca partenerul să nu îşi facă griji pentru el (25%).

    Studiul ING International Survey mai arată şi că puţin peste un sfert din gospodăriile din Europa (26%) nu au deloc bani economisiţi. În Europa, cel mai mare număr de persoane fără economii se află în România (36%) şi în Germania (29%), urmate de Belgia, Polonia şi Marea Britanie (fiecare cu 27%). Luxembourg este la polul opus, cu numai 13% dintre persoane care să declare că nu au economii, Luxembourg având cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele 15 ţări în care s-a realizat studiul.
     

  • Cum arată fiica de 18 ani a MILIARDARULUI Ion Ţiriac

    Miliardarul Ion Ţiriac a fost mereu secretos în privinţa vieţii sale personale. Că a fost vorba despre iubite sau familie, fostul sportiv a preferat mereu să ţină totul sub tăcere.
     
    Cu toate că Ion Ţiriac (77 de ani) a fost căsătorit doar o singură dată, fostul jucător profesionist de tenis are trei copii, dintre care doi provin dintr-o relaţie care nu a fost niciodată oficializată.

    Omul de afaceri are trei copii recunoscuţi ofical: Ion Ion (39 de ani), care provine din relaţia cu manechinul american Mikette von Issenberg şi Ioana (18 ani) şi Karim (21 de ani) din relaţia cu ziarista egipteană Sophie Ayad.

    Ţiriac a cunoscut-o pe Sophie în 1994, la München, pe vremea când afaceristul era stabilit în Germania şi unde coordona turneele de la Hanovra, Stuttgart şi Essen. Frumoasa brunetă lucra pentru revista Bunte, dar deşi există o diferenţă de vârstă de 30 de ani întrei ei, Ţiriac şi Sophie au avut o relaţie îndelungată, din iubirea lor rezultând doi copii, potrivit sursei citate.

    În prezent, Sophie Ayad locuieşte la Monte Carlo, alături de Ioana, Ion Ţiriac asigurându-le tot ce au nevoie.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cronică de film: “Viitorul e aproape, aşa că ar fi bine să te împrieteneşti cu el” – VIDEO

    Am ajuns la Marjorie Prime după ce am citit că a fost desemnat cel mai bun film al anului de către experţii din domeniul economiei comportamentale. Este vorba de o ramură a economiei care a intrat în vizorul majorităţii după ce premiul Nobel pentru economie i-a fost înmânat economistului american Richard Thaler, profesor al Universităţii Chicago, pentru aplicarea mecanismelor psihologice în economie.

    Marjorie Prime este un film SF care explorează relaţia lui Marjorie, o femeie de 85 de ani, cu o întruchipare a soţului ei decedat, Walter. Soţul reapare în viaţa ei sub forma de hologramă şi aceasta funcţionează datorită inteligenţei artificiale şi amintirilor lui Marjorie care-l fac pe Walter să pară real. „Este iubirea pe care ţi-o aminteşti la fel ca şi cea reală? Ce ne aducem aminte şi ce omitem din trecutul relaţiei?” sunt câteva dintre întrebările pe care filmul le propune spectatorilor. În rolurile principale joacă Lois Smith (Marjorie) şi Jon Hamm (Walter), în vreme ce filmul este regizat de Michael Almereyda şi se bazează pe o piesă de teatru scrisă de Jordan Harrison.

    E poate cea mai bună abordare a modului în care tehnologia ne schimbă viaţa de la Her, filmul semnat de Spike Jonze. Şi chiar dacă vorbim de o producţie la o scară mult mai mică, cu un sentiment mult mai sumbru, perspectiva oferită asupra unor teme precum îmbătrânirea, pierderea celor dragi sau chiar moartea este una excepţională.

    Jon Hamm, pe care îl cunoaşteţi cel mai probabil din Mad Men, aduce pe ecran cea mai bună versiune a sa. Recunosc, e un actor despre care am crezut că nu va putea să iasă din umbra lui Don Draper (personajul principal din Mad Men), dar care mi-a dovedit deja în mai multe rânduri că poate duce la capăt, cu succes, o varietate de roluri.

    Trebuie să remarc şi modul în care Sean Williams a filmat cadre lungi, fluide, marcate parcă de o paletă de culori care să inspire două lucruri: rutină şi siguranţă. În mare parte, acţiunea se desfăşoară în casa de pe plajă, dar prezenţa constantă a oceanului şi a cerului oferă un sentiment de libertate.

    Marjorie Prime e genul de film care impresionează prin poveste, interpretare şi tehnica celor aflaţi în spatele monitoarelor. Este o poveste pe care o veţi ţine minte şi care conţine elemente pe care le-am putea, în viitorul apropiat, întâlni în realitate.

    E bine că Hollywood mai produce şi astfel de filme, care cer şi contribuţia spectatorului şi refuză oferirea pe tavă a unei concluzii doar de dragul de a avea un final coerent.

    Notă: 8/10

  • Cum arată acum fosta iubită a lui Andi Moisescu, milionară în euro! – FOTO

    “Când am început relaţia cu Mirela, am făcut-o fiindcă eram foarte atras de ea. E foarte important pentru mine să fiu foarte atras şi fizic de o femeie ca să existe o relaţie. Şi, în cazul nostru, atracţia există. A existat din plin, din prima clipă, şi mai exista şi azi”, a marturisit Andi într-un interviu de pe vremea în care formau un cuplu.

    După despărţirea de Moisescu, Mirela s-a concentrat pe carieră, devenind o femeie de afaceri de succes, cu câteva milioane de euro în cont, ea deţinând un magazine online unde se comercializează produsele celor mai importantţi designeri români.

    La scurt timp, în 2004, Moisescu s-a căsătorit cu Olivia Steer, în timp ce Mirela Bucovicean s-a dedicat 100% carierei.

    Cititi mai multe pe www.apropotv.ro

     

  • Dodon: Republica Moldova nu va fi capabilă să supravieţuiască fără parteneriatul strategic cu Rusia

    ”Republica Moldova nu va fi capabilă să continue, să supravieţuiască fără parteneriatul strategic cu Rusia. Dacă nu vom avea relaţii bune cu Rusia, Moldova nu va mai exista ca stat”, a declarat Dodon, adăugând că ţara sa va trebui să păstreze bune relaţii şi cu Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Cronică de film: “Viitorul e aproape, aşa că ar fi bine să te împrieteneşti cu el”

    Am ajuns la Marjorie Prime după ce am citit că a fost desemnat cel mai bun film al anului de către experţii din domeniul economiei comportamentale. Este vorba de o ramură a economiei care a intrat în vizorul majorităţii după ce premiul Nobel pentru economie i-a fost înmânat economistului american Richard Thaler, profesor al Universităţii Chicago, pentru aplicarea mecanismelor psihologice în economie.

    Marjorie Prime este un film SF care explorează relaţia lui Marjorie, o femeie de 85 de ani, cu o întruchipare a soţului ei decedat, Walter. Soţul reapare în viaţa ei sub forma de hologramă şi aceasta funcţionează datorită inteligenţei artificiale şi amintirilor lui Marjorie care-l fac pe Walter să pară real. „Este iubirea pe care ţi-o aminteşti la fel ca şi cea reală? Ce ne aducem aminte şi ce omitem din trecutul relaţiei?” sunt câteva dintre întrebările pe care filmul le propune spectatorilor. În rolurile principale joacă Lois Smith (Marjorie) şi Jon Hamm (Walter), în vreme ce filmul este regizat de Michael Almereyda şi se bazează pe o piesă de teatru scrisă de Jordan Harrison.

    E poate cea mai bună abordare a modului în care tehnologia ne schimbă viaţa de la Her, filmul semnat de Spike Jonze. Şi chiar dacă vorbim de o producţie la o scară mult mai mică, cu un sentiment mult mai sumbru, perspectiva oferită asupra unor teme precum îmbătrânirea, pierderea celor dragi sau chiar moartea este una excepţională.

    Jon Hamm, pe care îl cunoaşteţi cel mai probabil din Mad Men, aduce pe ecran cea mai bună versiune a sa. Recunosc, e un actor despre care am crezut că nu va putea să iasă din umbra lui Don Draper (personajul principal din Mad Men), dar care mi-a dovedit deja în mai multe rânduri că poate duce la capăt, cu succes, o varietate de roluri.

    Trebuie să remarc şi modul în care Sean Williams a filmat cadre lungi, fluide, marcate parcă de o paletă de culori care să inspire două lucruri: rutină şi siguranţă. În mare parte, acţiunea se desfăşoară în casa de pe plajă, dar prezenţa constantă a oceanului şi a cerului oferă un sentiment de libertate.

    Marjorie Prime e genul de film care impresionează prin poveste, interpretare şi tehnica celor aflaţi în spatele monitoarelor. Este o poveste pe care o veţi ţine minte şi care conţine elemente pe care le-am putea, în viitorul apropiat, întâlni în realitate.

    E bine că Hollywood mai produce şi astfel de filme, care cer şi contribuţia spectatorului şi refuză oferirea pe tavă a unei concluzii doar de dragul de a avea un final coerent.

    Notă: 8/10

  • Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene

    Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

    Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

    Un român în capul mesei bogaţilor

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

    Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.

    „Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

    A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

    Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

    Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.