BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Predoiu: Modificarea legii educaţiei pune pe butuci toată reforma învăţământului

     “Analiza celor 97 de modificări promovate de premierul Ponta arată că este o garanţie că România nu va putea evolua şi nu se va putea dezvolta câtă vreme acest premier al mafiei din educaţie va rămâne în funcţie. Este o modificare care de fapt pune pe butuci toată reforma învăţământului şi care ne arată o optică nu numai stângistă, nu numai socialistă, ci de fapt arată o optică mafiotică asupra sistemului de învăţământ. Sistemul de învăţământ este luat prizonier de o casă care îl are ca exponent pe domnul Ponta”, a afirmat Predoiu înainte de şedinţa BPN al PDL.

    El crede că Ecaterina Andronescu este “mândră” pentru că “a reuşit să-şi impună toate interesele de grup”.

    “Cred că doamna Andronescu este mândră, a reuşit să-şi impună toate interesele de grup pe care a eşuat să le impună în guvernul PDL-PSD timp de nouă luni de zile, dar iată că în fruntea ţării avem un premier care nu este numai lipsit de talent, de aptitudini, este lipsit şi de orice formă de conştiinţă pentru viitorul acestei ţări”, a adăugat Predoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială împrumută România cu 1 mld. euro pentru politici de dezvoltare şi reforma sanitară

     Cele două acorduri de împrumut au fost semnate marţi de ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi Elisabetta Capannelli, manager de ţară Biroul Băncii Mondiale din România.

    “Cele două împrumuturi se circumscriu noii strategii de parteneriat de ţară pentru România a Băncii Mondiale, potrivit căreia banca urmează să acorde României, în perioada 2014 – 2017, asistenţă financiară de până la 1 miliard euro anual în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, în conformitate cu Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă, precum şi în vederea dezvoltării capacităţii de a aborda aspecte instituţionale şi sociale necesare pentru atingerea standardelor UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Damian, Terapia-Ranbaxy: Trebuie iniţiat programul naţional de educaţie „Cumpără fabricat în România“

    1. O creştere economică de asemenea natură se poate, având ca obiective primare:
    a) refacerea populaţiei active; b) stimularea investiţiilor industriale; c) planuri de reformă structurală în zona rurală; d) asistarea sistematică a exporturilor; c) creşterea consumului.

    2. Este obligatorie o regândire administrativă a ţării, altfel structura de 42 de judeţe este prea granulară şi greu de gestionat. Un obiectiv de creştere proiectat de 5% trebuie asumat de guvern ca indicator de performanţă. Creşterea trebuie să fie profitabilă, aducând un surplus corespunzător de venituri care să fie utilizate în dezvoltare.

    3. Conceperea bugetului de stat trebuie reformată în mod adecvat.

    Măsuri efective: Măsuri de defiscalizare / raţionalizare fiscală / control al colectării; reducerea cu câte un punct procentual pe an a TVA şi două puncte procentuale pe an a CAS în următorii 5 ani; reducerea cu câte un punct procentual pe an a contribuţiei angajatorului la sănătate în următorii doi ani; scutirea fiscală completă a oricărei firme cu cel puţin zece angajaţi cu activităţi de producţie timp de 18 luni de la înfiinţare; controlul colectărilor fiscale în agricultură şi turism; reactivarea planului de stimulente fiscale pentru repatrierea românilor care lucrează în străinatate; investiţii de 2% din PIB în reforma structurală la sate – „nu susţinem agricultură, ci viaţa la ţară“  (drumuri, agricultură, irigaţii, funciare etc.); amânarea sau chiar boicotarea transpunerii în legislaţie a unor directive europene care pot leza interesul economic naţional; iniţierea unui program naţional de educaţie, „Cumpără fabricat în România“.

    Dragoş Damian este CEO al Terapia-Ranbaxy.

  • Noul Marx, capitalul în secolul 21 şi disputele legate de averi

    Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

    „Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

    Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

    Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

    Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

    Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

    Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

    În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

    „Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

    Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

    Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.

  • Lagarde: Reforma sectorului bancar este îngreunată de lobby-ul agresiv al industriei financiare

     Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters.

    “Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra.

    Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de “reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al nostru, dintre noi, pentru noi: Narendra Modi

    Fost persona non grata în Marea Britanie şi fără drept de viză de intrare în SUA, state care l-au considerat instigatorul violenţelor interetnice dintre hinduşi şi musulmani, soldate cu peste 1.000 de morţi, majoritatea musulmani care au avut loc în 2002, pe când Modi conducea statul Gujarat, politicianul şi-a câştigat reputaţia de naţionalist feroce, total deosebit de cosmopoliţii din familia Gandhi. El i-a convins pe alegători cu un discurs liric, aproape religios, “pe înţelesul poporului necăjit” şi foarte acuzator la adresa corupţiei şi a stagnării economice a ţării sub guvernările Gandhi.

    Pentru moment, pieţele financiare l-au întâmpinat pe Modi cu optimism, pentru un motiv simplu: victoria BJP e atât de categorică, încât promite o stabilitate politică exemplară: Modi nu va avea nicio greutate nici să formeze guvernul, nici să conducă ţara exact aşa cum va dori. Bursa indiană a crescut, la rândul său, în aşteptarea unui guvern pe care Modi l-a anunţat ca fiind compus din tehnocraţi, specialişti şi redus numeric faţă de cele de până acum.

    Narendra Modi a promis o politică economică axată pe stimularea exporturilor, reducerea drastică a exporturilor şi promovarea investiţiilor străine, scopul final fiind întărirea monedei naţionale, rupia, văzută ca un simbol al prestigiului Indiei în lume. Vineri, 23 mai, moneda indială a atins un curs de 58,37 rupii/dolar, cel mai bun curs al ultimelor 11 luni. În acelaşi timp, o prioritate a noii guvernări ar urma să fie “aducerea înapoi în ţară a banilor negri ascunşi în băncile elveţiene, spre a fi folosiţi pentru dezvoltarea ţării”, conform unui parlamentar BJP citat de presa indiană.

    Ziarele locale evidenţiază, de asemenea, intenţia lui Modi de a promova energiile verzi, solară şi eoliană, cu scopul de a oferi energie electrică tuturor gospodăriilor din India (în prezent, cca 400 milioane de indieni nu au acces la curent electric, dintr-o populaţie totală de 1,2 miliarde). Noul premier intenţionează şi să lanseze un proiect în valoare de mai multe milioane de dolari, parţial finanţat din surse private, pentru salubrizarea, construcţia de reţele de canalizare, de reciclare a deşeurilor, de drumuri publice şi toalete publice în circa 1.000 de oraşe şi 5.000 de sate, denumit “Proiectul India Curată Mahatma Gandhi”, în cinstea aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi în 2019.

    Modi, 63 de ani, îşi va prelua oficial mandatul la 26 mai, într-o ceremonia grandioasă, cu peste 3.000 de invitaţi, inclusiv înalţi oficiali străini, şi la care securitatea va fi asigurată de 6.000 de membri ai forţelor de ordine.

     

  • Criză de guvern în Slovenia

    Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE. Cel care i-a luat locul la şefia partidului este Zoran Jankovic, fost preşedinte al formaţiunii, primarul Ljubljanei, cunoscut prin scandaluri de corupţie.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”.

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.
     

  • Tarifele de roaming în UE, eliminate de la 15 decembrie 2015

     Potrivit unui comunicat al PE, raportul a fost votat cu 534 de voturi “pentru”, 25 de voturi “împotrivă” şi 58 de abţineri.

    Votul din PE vine după ce, la 18 martie, Comitetul pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) a aprobat această reformă.

    Potrivit propunerii iniţiale a Comisiei Europene, tarifele de roaming ar fi trebuit eliminate încă de la 1 iulie 2014.

    Pentru a proteja companiile telecom faţă de “folosirea abuzivă” a serviciilor de roaming, eurodeputaţii au solicitat Comisiei o serie de măsuri care să permită firmelor să aplice tarife în situaţii excepţionale. Aceste tarife vor fi însă sub nivelul celor aplicate în prezent.

    Totodată, PE a decis interzicerea practicilor de blocare sau de încetinire a conţinutului de internet. Companiile vor putea, în continuare, să furnizeze “servicii specializate”: televiziunea prin internet (IPTV), video la cerere, anumite aplicaţii, precum imagistica medicală de înaltă rezoluţie, săli de operaţie virtuale, aplicaţii cloud care necesită prelucrarea unor cantităţi mari de date şi care sunt vitale pentru activitatea întreprinderilor, în măsura în care acest lucru nu afectează vitezele de internet promise altor clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro