BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • SUA, unde se duc cele mai multe din exporturile europene, se îndreaptă spre recesiune, poate şi spre o criză a creditului şi unii nu exclud nici un accident cu o criză financiară. Iar când America strănută, lumea toată face gripă

    În primul trimestru, când furtuna ban­cară era abia la început, consuma­torii americani au fost cei care au ţinut eco­nomia SUA, cea mai mare din lume, pe linia de plutire. Companiile au sim­ţit presiunea dobânzilor în creştere şi au tăiat din investiţii. Însă consumatorul ame­rican dă a­cum semne evidente că a obosit, iar între timp furtuna bancară a căpătat aspecte de criză.

    Accesul la credit se va îngreuna, dobânzile mari ale Rezervei Federale îşi vor continua efectul lent de erodare a creşterii economice şi astfel economia stârneşte temeri că va intra în recesiune. Dacă înainte cea mai mare frică era că evoluţia economică slabă  se va suprapune unei inflaţii ridicate şi persistente – stagflaţie -, acum, cu trei bănci mari prăbuşite şi cu in­ves­titorii şi deponenţii cuprinşi de panică, devine posibil scenariul în care peste recesiune se va suprapune o criză bancară.

    Cum va simţi Europa aceste pro­ble­me? În primul rând co­lapsul Credit Suisse arată cât de contagioasă poate fi panica. Apoi, SUA sunt principala destinaţie a expor­tu­rilor Uni­u­nii Europene. Dacă econo­mia americană pa­­ra­li­zează sub efectul rece­siunii sau al tur­bulen­ţelor fi­nanciare, şi econo­miile eu­ro­pe­ne vor avea de su­ferit. De aceea se spune că a­tunci când SUA stră­nută, lu­mea toată face gripă. Un efect imediat pozitiv pentru mulţi este că petrolul se ieftineşte.

    Că în SUA consumul înceti­neşte o arată scăderea accentuată din ultimele luni a cererii pentru ben­zină, lichidul vital al economiei industria­le. Este un efect al răcirii pieţei trans­portului de marfă, scrie Financial Times. De asemenea, tot mai mulţi indicatori semnalizea­ză că şi şoferii îşi vor re­du­ce cheltuielile cu carburan­ţii. Acestea în­seam­nă că de­celerarea eco­nomiei SUA se va transfor­ma în contracţie.

    „Dacă ai privi doar aceste date, fără a avea în faţă imagi­nea de an­samblu a econo­miei, ai vedea un fel de rece­siune indus­tria­lă“, spune Tom Kloza, analist la Oil Price Infor­mation Service. Transportul de mărfuri este încă de pe acum în recesiune. Şeful gigan­tului de logistică UPS Carol Tome apreciază că ten­dinţa va continua, un argu­ment în acest sens fiind încetinirea retailului. Analiştii de la ING cred că teama de stagflaţie este exage­ra­tă, dar văd crescând probabilita­tea ca econo­mia să intre în recesiune în con­diţiile în care costurile mai mari ale creditării şi restrângerea disponi­bilităţii creditului, rezul­tatul dobânzi­lor mari, vor apăsa mai greu pe afaceri şi consum în al doilea semestru.

    Sunt posibilităţi luate în calcul de Fed când s-a aruncat în războiul cu inflaţia. Creşterile de dobânzi descurajează consumul şi frânează economia, dar şi inflaţia. Însă o criză bancară ar face ca efectele nedorite să se accentueze. Din martie şi până acum au picat trei bănci regionale mari şi încă două au din nou pro­bleme pe bursele de acţiuni, trezind îngrijorări că SUA se îndreaptă spre o catastrofă finan­ciară, una asemănătoare crizei din 2007-2008, notează The New York Times. De trei ori în acest an investitori şi clienţi ai băncilor pa­ni­caţi s-au grăbit să-şi retragă banii, iar guvernul a luat măsuri drastice pentru a preveni răspân­direa panicii şi prăbuşirea sistemului financiar.

    Nimeni nu poate şti dacă furtuna se opreşte aici. O criză nu este imposibilă. Istoria este plină de exemple de lideri politici şi din afaceri care au crezut că au oprit un dezastru doar pentru a afla mai târziu că au subestimat problema. Spre exemplu, Western Alliance, una din băncile afectate de panică în martie, era recomandată pentru investiţii în aprilie, când depozitele pă­reau să revină, doar pentru a fi din nou aruncată în tornada de pe burse zilele acestea. Aşa a fost şi în criza din 2007-2008, cauza unei recesiuni mondiale. Unii analişti se tem că există bănci cu probleme nedescoperite.

    Iar creşterile de dobânzi, devenite otrăvitoare pentru bănci, abia acum încep să-şi facă efectul în economie. O criză financiară poate paraliza cheltuielile gospodăriilor şi companiilor, distrugând locuri de muncă şi erodând salarii. Poate, de asemenea, afecta investiţiile oamenilor, inclusiv pe cele în pensii şi economii. Situaţia se poate înrăutăţi, avertizează NYT. Colapsul a trei bănci poate fi abia începutul. Pe măsură ce creşterile de dobânzi îşi fac efectul, pot să apară probleme în alte părţi ale sistemului financiar. Indiferent de scenariul care se va adeveri, cele trei falimente bancare mari de până acum pot acţiona şi ele ca o frână pentru economie. Alte bănci şi alţi investitori se pot lăsa pradă fricii că vor pierde tot şi pot acţiona cu mai multă prudenţă. Această prudenţă se poate traduce prin mai puţini bani pentru finanţarea afacerilor şi consumului, ceea ce înseamnă mai puţină activitate economică şi creştere mai slabă. Analiştii de la BNY Mellon Investment Management au calculat că probabilitatea ca SUA să fie lovite de o criză a creditului este de 50%. Probabilitatea unei aterizări line a economiei, speranţa Fed, este de doar 20%. Jamie Dimon, şeful JPMorgan, gigant bancar care se măreşte pe măsură ce furtuna bancară creşte în intensitate, spune că falimentele bancare de până acum nu cresc riscul de recesiune.

     

  • Un coşmar economic se întoarce: După tsunamiul de disponibilizări şi criza bancară declanşată de episodul Silicon Valley Bank, scenariul unei recesiuni dure începe să se contureze şi să împingă economiştii la pariuri privind aterizarea economiei

    Pe fondul avanlanşei de disponibilizări care a lovit mai ales industria tehnologiei, la care s-a adăugat failmentul Silicon Valley Bank care a declanşat o criză bancară, scenariul apariţiei unei recesiuni începe să se contureze, scrie CNBC.

    Economiştii au început deja să facă pariuri privind perioada pe care se va extinde, pe baza crizelor economice anterioare.

    „Expansiunea este starea normală în care trebuie să se afle economiile. Istoric vorbind, majoritatea recesiunilor au fost scurte”, notează comisia NBER ( National Bureau of Economic Research – n.r).

    În 2021, comisia a confirmat că recesiunea cauzată de pandemie a durat doar două luni, din februarie 2020 până în aprilie 2020, „ceea ce o face să fie cea mai scurtă recesiune care a lovit economia SUA înregistrată vreodată”

    Acea încetinire economică a fost atenunată datorită stimulentelor financiare şi fiscale masive venite din partea guvernului american.

    Cu toate acestea, recesiunea care ameninţă acum să lovească economia s-ar putea să nu fie o problemă pe termen scurt.

    Deoarece economiştii dau vina pe recentele turbulenţe din industria bancară pentru problemele economice, ei se aşteaptă ca problema să dureze mai mult decât de obicei.

     „Din punct de vedere istoric, recesiunile legate de problemele de pe piaţa financiară tind să fie mai severe şi mai persistente decât cele ce nu sunt declanşate neapărat de aceasta”, a mai notat comisia.

    Cel mai lung episod de acest fel a s-a întâmplat în 2008 şi s-a prelungit pe parcursul a 18 luni.

    Un alt aspect delicat al condiţiilor economice actuale este faptul că Rezerva Federală încearcă în mod deliberat să încetinească creşterea economică în speranţa de a ţine inflaţia sub control. Reducerea ratelor ajută, de obicei, economia să se redreseze în urma recesiunii.

    În cel mai fericit scenariu, în 2024 economia SUA ar putea să înceapă revenirea şi să dea tonul pentru o nouă perioadă de stabilitate economică.

     

  • Una caldă, una rece: Fostul şef al Trezoreriei SUA avertizează că recesiunea e mai aproape ca oricând, dar şi că Fed a terminat cu rundele de majorare a ratei dobânzii

    Lawrence Summers, fostul secretar al Trezoreriei SUA, a avertizat că probabilitatea unei recesiuni în State este în creştere şi că pericolul este real, totodată el este de părere că Fed se apropie de sfârşitul episoadelor de înăsprire a politicii monetare, scrie Bloomberg.

    „Ceea ce este destul de clar este că ne aflăm în ultima parte a actualului ciclu de înăsprire”, a declarat fostul secretar al Trezoreriei.

    Summers nu a luat în considerare raportul de vineri privind locurile de muncă din martie, despre care a spus că reflectă puterea economiei la începutul primului trimestru, dar că acum este mai puţin relevant, având în vedere perspectivele de înăsprire a creditării. Datele au arătat o nouă creştere fermă a numărului de salariaţi din SUA, iar rata şomajului a scăzut la 3,5%.

    În schimb, cifrele mai slabe decât se aştepta privind industria prelucrătoare şi serviciile, publicate în această săptămână, au arătat o încetinire a activităţii mai mare decât se estima iniţial.

     Indicatorul ISM pentru fabrici a atins cel mai scăzut nivel din primăvara anului 2020. Alte date din această săptămână au arătat o scădere a numărului de locuri de muncă vacante şi o creştere a tendinţei privind cererile de şomaj.

    „Avem sentimentul că există o limitare substanţială a creditării. În aceest moment, probabilitatea unei recesiuni creşte periculos de mult şi cred că Fed trebuie să ia niste decizii dificile”, a mai spus Summers.

    Summers a  cerut Fed să se angajeze într-o revizuire amplă a modelelor sale interne, care nu au reuşit să anticipeze creşterea bruscă a inflaţiei care a început în 2021 şi nu au surprins riscurile care au apărut în sistemul bancar, care au intrat în atenţie odată cu prăbuşirea Silicon Valley Bank luna trecută.

    „Fed trebuie să îşi reevalueze sistemul, pentru că în ultimii doi ani operaţiunile lor nu au avut prea mult succes”, a mai spus fostul oficial.

    „Am avut un sistem financiar care s-a bazat pe dorinţa unui număr mare de gospodării care şi-au ţinut banii în bancă chiar dacă ştiau că randamentul depozitelor nu le va aduce prea mulţi bani în buzunare. Acest lucru nu va mai continua. Fed trebuie să se gândească foarte bine la tipul de sistem financiar care va funcţiona în SUA în următorii ani”, a concluzionat Lawrence Summers.

     

  • Banking sub semnul capacităţii de adaptare

    România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. Şi, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante, anticipează François Bloch, CEO al BRD. În privinţa sistemului bancar românesc, el nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.

    „2023 stă sub semnul capacităţii de adaptare. Pe de o parte, este o perioadă încă dominată de incertitudini geopolitice, pe de altă parte, anumite consecinţe ale acestei situaţii vor merge către o normalizare progresivă.  Ne aşteptăm ca inflaţia să se scrie din nou cu o singură cifră spre sfârşitul acestui an, într-un context caracterizat de dobânzi de piaţă înalte, şi foarte probabil de o mai mare prudenţă din partea companiilor şi gospodăriilor, care ar putea fi tentate să-şi amâne sau să-şi limiteze planurile de investiţii”, anticipează François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale.

    În ceea ce priveşte evoluţia economiei în acest an şi în perspectivă, CEO-ul băncii româneşti cu capital francez se declară „mai degrabă optimist”. „România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu credem că va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. În ceea ce ne priveşte, ne vom urmări planurile şi vom investi în zonele prioritare, în special în ceea ce priveşte domeniul IT”, a explicat şeful BRD într-un interviu.

    Oportunităţile, la fel ca temerile legate de economie, sunt legate de capacitatea României de a pune la lucru fondurile europene. „PNRR este o oportunitate uriaşă, o şansă unică de a accelera proiectele de modernizare a ţării şi de recuperare a decalajelor care încă despart România de economiile avansate. De aceea, orice întârziere în respectarea calendarului asumat reprezintă un motiv de îngrijorare.” În privinţa sistemului bancar, şeful BRD nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.

    Piaţa bancară românească este o piaţă competitivă, deschisă la nou şi dispusă să exploreze metode noi de a atrage şi fideliza clienţii, după cum consideră François Bloch. „Piaţa românească este destul de deschisă către inovare, deşi anumite proiecte de modernizare, cum ar fi plăţile instant, nu avansează cu viteza pe care şi-ar dori-o clienţii. Este o piaţă acum mult mai deschisă către dialog şi comunicare cu clienţii, dovadă că băncile au tras concluziile necesare după momentele dificile traversate cu ani în urmă. Altfel, rămâne o piaţă solidă, bine supravegheată, o piaţă sigură şi pentru investitori, şi pentru clienţi.” Referindu-se la evoluţia creditării, şeful BRD aminteşte că aceasta este strâns legată de evoluţiile macroeconomice. Astfel, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante. „La nivelul preferinţei pentru lei versus moneda unică europeană, deşi ne aflăm momentan într-un mediu caracterizat de dobânzi înalte, cred că leul va rămâne moneda de bază pentru clienţii care plănuiesc să se împrumute, ţinând cont şi de proiecţiile care iau în calcul o revenire a inflaţiei la un nivel scris cu o singură cifră chiar înainte de sfârşitul acestui an.”

    Asupra evoluţiei creditelor şi a depozitelor bancare o influenţă importantă o au şi nivelurile dobânzilor, care ţin cont şi de deciziile BNR privind dobânda-cheie. După ce în 2022 BNR a majorat de opt ori rata-cheie, până la 6,75%, în ianuarie 2023 banca centrală a mai operat o creştere a dobânzii, până la 7%, pentru ca în februarie să menţină acest nivel. „Nu aş vrea să fac pronosticuri, nici să contribui la crearea unor anticipaţii; BNR are toate instrumentele ca să aprecieze nivelul potrivit al dobânzii cheie, în concordanţă cu nivelul inflaţiei la un anumit moment, dar şi cu alţi indicatori macroeconomici. Dobânzile comerciale la depozite şi cele la credite vor evolua în consecinţă”. În materie de tendinţe, ar trebui să vedem în 2023 un vârf al dobânzilor, urmat de o scădere graduală, care va continua în 2024, după cum anticipează şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România. Important este şi cum tolerează companiile nivelurile ridicate ale inflaţiei şi dobânzilor, precum şi încetinirea economiei.

    România are deja un track record important în materie de încetiniri economice, aminteşte François Bloch, aşa că el nu crede că o eventuală recesiune (care însă nu este prevăzută în acest moment) ar putea lua prin surprindere companiile din România. Pe de altă parte, există deja programe şi măsuri luate de guvern care şi-au dovedit utilitatea în ultimii trei ani şi pot proteja într-o anumită măsură companiile. „În acest moment nu se întrevăd corecţii şi restructurări de amploare, însă, dacă acest lucru se va întâmpla totuşi, băncile sunt pregătite să răspundă, aşa cum au făcut-o şi până acum.”

    Şeful BRD menţionează că nu a remarcat, deocamdată, scăderi de activitate sau sectoare care să fi intrat în recesiune. „Aici trebuie să ţinem cont de faptul că România este o economie deschisă, care evoluează într-un context mai larg, şi multe dintre companii sunt angrenate în lanţuri de valoare mai lungi, care trec de graniţele ţării. În măsura în care industriile exportatoare vor funcţiona şi vor avea comenzi de la marii lor clienţi, este mai puţin probabil să vorbim despre crize pe anumite pieţe sau industrii şi vom vorbi mai degrabă despre încetiniri care sunt normale în ciclurile economice.” În absenţa unor evoluţii macroeconomice pronunţat negative, este relativ improbabilă o modificare semnificativă a nivelului ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) la nivelul sistemului bancar, în opinia CEO-ului BRD. Din contră, potrivit ultimelor estimări ale Băncii Centrale, inflaţia va scădea semnificativ spre finalul acestui an, coborând sub 10%. Există, aşadar premisele unei stabilizări a situaţiei macroeconomice, aspect care nu este de natură să provoace o creştere a neperformanţei portofoliilor de credite acordate de băncile din România. Având în vedere nivelul ridicat al dobânzilor, dacă apar clienţii care au probleme  cu creditele – companii şi persoane fizice – care sunt soluţiile BRD? “Suntem deschişi să discutăm cu toţi clienţii şi îi invităm să vină către noi imediat ce simt că ar putea avea probleme. Aşa am procedat şi în timpul pandemiei, când am amânat rambursarea ratelor pentru peste 43.000 de clienţi persoane fizice.”

    În zona corporate, BRD este permanent în legătură cu companiile pentru că specificul relaţiei cu firmele este mult mai complex şi, în acest mod, banca are tot timpul o imagine destul de fidelă asupra sănătăţii businessurilor, explică Bloch. „Vom face acelaşi lucru oricând va fi nevoie, pentru că avem datoria şi, deopotrivă, interesul să venim în sprijinul clienţilor noştri. Aşadar, cu sau fără pandemie, cu sau fără existenţa unei OUG, le stăm la dispoziţie clienţilor noştri cu o gamă cuprinzătoare de soluţii de restructurare adaptate oricărei situaţii.” Şeful BRD susţine că banca românească cu capital francez va finanţa în continuare companiile, din diferite domenii, dacă în urma evaluărilor constată că există proiecte viabile şi cu logică de business. „Nu avem o listă de excluderi, după cum nu avem nici o listă de preferinţe. În măsura în care considerăm, pe baza criteriilor noastre, că proiectele sunt viabile şi că există o logică de business, vom finanţa. De altfel, portofoliile de clienţi ale băncilor, care s-au format în foarte mulţi ani, numără companii din toate zonele economiei, din marea majoritate a industriilor şi, din acest punct de vedere, este greu, dacă nu imposibil, ca băncile să excludă sau să prefere doar anumite zone ale economiei – bineînţeles, atâta timp cât nu există constrângeri puternice, de ordin legal”.

     

    Un alt an special, în retrospectivă. Vorbind despre 2022, Bloch spune că a fost un an special, cu evoluţii neaşteptate, care nu pot fi disociate de modul în care s-a prezentat economia, în general, şi piaţa bancară, în special. „După şocul de la începutul războiului din Ucraina, mediul de afaceri din România s-a mobilizat şi, privind retrospectiv, a fost destul de bine protejat de efectele conflictului. Acest lucru indică, pe de o parte, faptul că firmele şi antreprenorii au atins un grad destul de ridicat de maturitate, experienţă şi rezilienţă, şi pe de altă parte că măsurile luate de autorităţi şi alţi stakeholderi au fost eficiente.”

    BRD a continuat să sprijine şi în 2022 mediul de afaceri prin participarea la programele cu garanţii guvernamentale, fie că este vorba despre IMM Invest sau despre IMM Invest Plus. „În cadrul programului IMM Invest, am finanţat anul trecut peste 2000 de companii cu credite în valoare de peste 2 miliarde de lei. În total, în cei trei ani de existenţă a programului, am sprijinit 5.300 de companii să răspundă provocărilor generate, rând pe rând, de pandemia de  COVID-19 şi de războiul din Ucraina cu finanţări în valoare de 4 miliarde de lei. Anul trecut, am lansat  divizia Euromentor, o structură menită să acorde asistenţă financiară specializată IMM-urilor şi companiilor mari în procesul de accesare a fondurilor nerambursabile şi pe parcursul implementării proiectelor de investiţii.”

    În contextul actual, mediul de afaceri are nevoie de instrumente financiare capabile să încurajeze investiţiile care contribuie la tranziţia economiei, adaptarea la schimbările climatice (inclusiv pentru sectorul agriculturii) şi să faciliteze tranziţia către economia circulară.  Astfel de instrumente financiare au avantajul efectului de pârghie în economie, asigurând o penetrare mai bună a finanţărilor în rândul companiilor eligibile, precum şi pe cel al simplificării, eliminând barierele procedurale şi administrative specifice procesului de accesare a fondurilor nerambursabile, mai spune CEO-ul BRD. „Trebuie menţionat totuşi că programele garantate de stat reprezintă doar o parte din producţia noastră de credite din 2022, marea majoritate a tranzacţiilor fiind bazată pe propriile noastre produse – credite pentru investiţii sau pentru capital de lucru.” 

    Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei. BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (Ă58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum. Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). În privinţa nivelului de capitalizare, BRD are o poziţie de capital foarte confortabilă şi, în caz de nevoie, va recurge şi la alte instrumente pe care le are la dispoziţie, după cum dă asigurări şeful băncii. „După cum am anunţat, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a aprobat o emisiune de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar într-un plafon maxim de 300 milioane EUR sau echivalent în RON, sub forma unuia sau mai multor împrumuturi. Aceste instrumente ne conferă flexibilitatea de care avem nevoie – putem să tragem fondurile sau nu, depinzând de evoluţia situaţiei – menţinând în acelaşi timp o bază de capital puternică, care ne permite să continuăm finanţarea economiei româneşti.”

    La nivelul pieţei, portofoliile de titluri de stat au fost impactate de creşterea dobânzilor, însă acesta este un fenoment temporar, tranzitoriu, menţionează Bloch. „Efectul va fi recuperat până la scadenţa fiecărei emisiuni din acest portofoliu. În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră de capital este absolut confortabilă, avem un buffer suficient la care putem recurge, precum şi alte instrumente, în caz de nevoie.” BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea vs cotă de piaţă pentru BRD, a treia bancă mare după active? „Rentabilitatea şi cota de piaţă se potenţează reciproc. Este mai greu să produci o rentabilitate bună dacă nu ai şi o cotă de piaţă pe măsură. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care în ultimii ani în România au avut loc mai multe fuziuni, dar şi ieşiri din piaţă”, explică Bloch. În ceea ce priveşte BRD, banca doreşte să continue să crească bussinessul şi să fie profitabilă. „Este un dublu obiectiv pe care l-am bifat mereu în ultimii ani. Avem capacitatea de a ne accelera creşterea activităţii în cadrul existent dar, în acelaşi timp, nu spunem nu unor oportunităţi nonorganice care ne-ar permite, bineînţeles, în mod calibrat, să ne mărim cota de piaţă.” Numărul băncilor active pe piaţa românească a scăzut în 2022 la 32, de la 34 în 2021. Comparativ, în urmă cu un deceniu erau în jurul a 40 de bănci în România. Date fiind structura pieţei româneşti şi distribuţia cotelor de piaţă, este foarte probabil ca unele dintre băncile care nu au reuşit să câştige cote relevante să încerce să fuzioneze cu alţi jucători, după cum vedem de altfel şi în acest moment astfel de intenţii, concluzionează François Bloch.  

     

    ► BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021.

    ► Venitul net bancar al BRD a avansat anul trecut cu 12,2%, până la 3,29 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 14,6%, peste 2,2 mld. lei, şi ale unui uşor avans, de circa 2%, al încasărilor din comisioane, la 719 mil. lei.

    ► Pe o tendinţă de creştere au fost cheltuielile operaţionale ale băncii, care au depăşit 1,64 mld. lei, după o creştere cu 9,8%.

    ► Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei.

    ► BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (+58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum.

    ► Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). BRD spune că a continuat să fie un participant activ în cadrul programului IMM Invest, oferind sprijin pentru peste 2.000 de IMM-uri eligibile, valoarea totală a creditelor aprobate în cadrul programului ajungând la 2 mld. în 2022, în creştere cu 69% în comparaţie cu anul 2021.

    ► În ceea ce priveşte costul net al riscului, banca a înregistrat în 2022 o cheltuială de 95 mil. lei (faţă de o reluare în venituri de 146 mil. lei în 2021) influenţat de contextul macroeconomic, în timp ce portofoliul neperformant a înregistrat recuperări susţinute şi un nivel scăzut de intrări nete în categoria neperformante.

    ► Calitatea activelor rămâne solidă, potrivit BRD, rata creditelor neperformante (NPL) fiind de 2,5% la finalul lunii decembrie 2022 (în scădere de la 3,1% în decembrie 2021), iar nivelul de acoperire cu provizioane la finalul anului este unul confortabil, de 77%.

    ► În ceea ce priveşte poziţia de capital, BRD spune că este solidă, cu o rată de adecvare a capitalului de 20,9% la nivel individual la finalul lunii decembrie 2022 (incluzând profitul net aferent primelor 9 luni ale anului 2022 şi recunoaşterea în întregime a rezervelor aferente altor elemente ale rezultatului global în fondurile proprii).

    ► Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a înregistrat o creştere cu 7,6% în 2022, până la 56,9 mld. lei.

    ► Avansând către un parcurs complet digitalizat al clienţilor săi, BRD susţine că a făcut progrese importante: fluxul 100% online de emitere a cardurilor de credit, accesibil prin intermediul site-ului BRD şi al aplicaţiei de mobile banking You BRD şi soluţia de plăţi instant oferită clienţilor persoane fizice (accesibilă 24/7 în You BRD).

  • România răsuflă uşurată. Recesiunea din Germania pare tot mai departe

    Fabricile germane au revenit după criza energetică resimţită la începutul anului, producţia industrială crescând peste aşteptări în primele două luni ale anului, scrie Financial Times.

    Creşterea cu 2% a producţiei în februarie, mult peste prognoza de doar 0,1% dintr-un sondaj Reuters, este cel mai recent semn pozitiv pentru prima economie a Europei.

    Experţii au spus că datele, publicate joi de agenţia federală de statistică, înseamă că Germania a reuşit evite o recesiune în timpul iernii, în ciuda unei contracţii de 0,4% din PIB în trimestrul al patrulea.

     

  • Banca Mondială lansează un avertisment cutremurător: Coşmarul recesiunii se întoarce după loviturile încasate de sistemul bancar

    Falimentele creditorilor americani Silicon Valley Bank (SVB) şi Signature Bank, urmate de salvarea Credit Suisse, şi turbulenţele care au urmat pe pieţele mondiale au reaprins riscul de recesiune care părea să se fi diminuat în urmă cu doar câteva săptămâni, avertizează Banca Mondială.

    Traderii pariază acum că Rezerva Federală a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor. Optimismul care a urmat redeschiderii economice a Chinei şi prăbuşirii preţurilor la energie la începutul acestui an s-a stins rapid, scrie Reuters.

    „Pe termen mediu, ceea ce s-a întâmplat în ultima lună, o să impacteze creşerea globală care va fi mult mai slabă decât am estimat anterior”, a declarat Mike Riddell, senior manager la Allianz Global Investors.

    Bancherii centrali monitorizează îndeaproape indicatorii economici şi presiunile care apar la nivelul sistemului bancar, pe lângă condiţiile de creditare care erau deja înăsprite, care ar putea să declanşeze o criză a creditelor.

    Goldman Sachs estimează că înăsprirea standardelor de creditare bancară pe care o preconizează ar putea şterge cel puţin 0,25 până la 0,5 puncte procentuale din creşterea economică a SUA din 2023, echivalentul impactului a încă 25-50 de puncte de bază de majorare a ratelor Fed.

    Pe măsură ce perspectivele devin din ce în ce mai sumbre, traderii au pariat marţi că o nouă majorare a dobânzii Fed este „precum datul cu banul”, pentru că măsura ar putea influenţa pozitiv economia, însă are de asemenea toate şansele să provoace probleme majore. Ratele BCE au scăzut uşor, până la 3,4%, de la 4%, cât erau la începutul lunii martie.

    Acţiunile bancare la nivel global, care au scăzut cu doar 0,1% în martie şi care încă mai înregistrează câştiguri în acest an, par să semnaleze un risc redus de recesiune, dar îngrijorările continuă să crească.

    Acţiunile bancare globale, care au avut o performanţă superioară indicelui MSCI World Stock Index înainte de turbulenţe, au scăzut cu aproape 15% în această lună. Sectoarele sensibile la perspectivele de creştere, precum sectorul imobiliar şi cel al petrolului şi gazelor naturale, înregistrează o evoluţie slabă în prezent.

    Datele oferă în continuare surprize pozitive, arată un indice Citi Bank,  sugerând că indicii economic nu au suferit evoluţii negative care să sune alarma pentru recesiune.

    Între timp, activitatea întreprinderilor din SUA şi din zona euro a accelerat mai mult decât se aştepta în martie.

    „Datele (din SUA) au fost colectate în mare parte după prăbuşirea SVB, ceea ce sugerează că impactul negativ iniţial al incertitudinii a fost modest”, a declarat Kristoffer Kjær Lomholt, şeful departamentului FX şi analist-şef la Danske Bank.

  • Banca Mondială lansează un avertisment cutremurător: Coşmarul recesiunii se întoarce după loviturile încasate de sistemul bancar

    Falimentele creditorilor americani Silicon Valley Bank (SVB) şi Signature Bank, urmate de salvarea Credit Suisse, şi turbulenţele care au urmat pe pieţele mondiale au reaprins riscul de recesiune care părea să se fi diminuat în urmă cu doar câteva săptămâni, avertizează Banca Mondială.

    Traderii pariază acum că Rezerva Federală a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor. Optimismul care a urmat redeschiderii economice a Chinei şi prăbuşirii preţurilor la energie la începutul acestui an s-a stins rapid, scrie Reuters.

    „Pe termen mediu, ceea ce s-a întâmplat în ultima lună, o să impacteze creşerea globală care va fi mult mai slabă decât am estimat anterior”, a declarat Mike Riddell, senior manager la Allianz Global Investors.

    Bancherii centrali monitorizează îndeaproape indicatorii economici şi presiunile care apar la nivelul sistemului bancar, pe lângă condiţiile de creditare care erau deja înăsprite, care ar putea să declanşeze o criză a creditelor.

    Goldman Sachs estimează că înăsprirea standardelor de creditare bancară pe care o preconizează ar putea şterge cel puţin 0,25 până la 0,5 puncte procentuale din creşterea economică a SUA din 2023, echivalentul impactului a încă 25-50 de puncte de bază de majorare a ratelor Fed.

    Pe măsură ce perspectivele devin din ce în ce mai sumbre, traderii au pariat marţi că o nouă majorare a dobânzii Fed este „precum datul cu banul”, pentru că măsura ar putea influenţa pozitiv economia, însă are de asemenea toate şansele să provoace probleme majore. Ratele BCE au scăzut uşor, până la 3,4%, de la 4%, cât erau la începutul lunii martie.

    Acţiunile bancare la nivel global, care au scăzut cu doar 0,1% în martie şi care încă mai înregistrează câştiguri în acest an, par să semnaleze un risc redus de recesiune, dar îngrijorările continuă să crească.

    Acţiunile bancare globale, care au avut o performanţă superioară indicelui MSCI World Stock Index înainte de turbulenţe, au scăzut cu aproape 15% în această lună. Sectoarele sensibile la perspectivele de creştere, precum sectorul imobiliar şi cel al petrolului şi gazelor naturale, înregistrează o evoluţie slabă în prezent.

    Datele oferă în continuare surprize pozitive, arată un indice Citi Bank,  sugerând că indicii economic nu au suferit evoluţii negative care să sune alarma pentru recesiune.

    Între timp, activitatea întreprinderilor din SUA şi din zona euro a accelerat mai mult decât se aştepta în martie.

    „Datele (din SUA) au fost colectate în mare parte după prăbuşirea SVB, ceea ce sugerează că impactul negativ iniţial al incertitudinii a fost modest”, a declarat Kristoffer Kjær Lomholt, şeful departamentului FX şi analist-şef la Danske Bank.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte în Ungaria, însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Cashul este salvarea în 2023: Frica de recesiune şi creşterea neîncetată a ratelor de către Fed îi fac pe tot mai mulţi investitori să se refugieze în bani gheaţă

    În contextul în care anul 2023 se anunţă unul turbulent din punct de vedere financiar şi economic, tot mai mulţi investitori văd soluţia la aceste probleme în cash. Teama că bursele vor intra în bear market, cumulată cu creşterea continuă a ratelor de către Fed şi prognozele care vorbesc de o recesiune iminentă, întind nervii investitorilor la maxim şi sporesc frica că portofoliile de investiţii ar putea primi o lovitură serioasă, scrie Bloomberg.

    Michael Wilson, strateg şef în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, a declarat săptămâna trecută că indicele S&P 500 ar putea scădea cu 20%, pe fondul rezultatelor slabe ale companiilor.

    Pe fondul perspectivelor economice deloc optimist, banii lichizi par un refugiu ceva mai sigur. În plus, randamentul titlurilor de stat emise pe termen scurt a reuşit să depăşească randamentul portofoliilor clasice de investiţii bazate pe un raport de 60/40 (60% din bani merg către acţiuni, 40% către obligaţiuni – n.r)

    Desigur, investitorii pierd teren în faţa inflaţiei prin deţinerea de numerar. Dar pentru clienţii care au cheltuieli foarte bine stabilite, pentru care trebuie să economisească, cum ar fi o nuntă, este mult mai avantajos să se refugieze în cash, cu atât mai mult cu cât aceştia pot obţine randamente şi de 4% dacă-şi pun banii într-un cont de economii.

    Banii pe care investitorii îi vor băga în pieţe în acest an vor merge mai ales către fondurile pasive. Potrivit sondajului MLIV Pulse, realizat în rândul a 400 de investitori profesionişti, pariurile principale sunt pe expunererea internaţională (pe care mizează 47%), urmată de investiţii în fondurile pasive (37%) şi abia pe ultimul loc s-a situat realizarea unor investiţii în fondurile active, unde doar 30% dintre cei intervievaţi au răspuns pozitiv.

    În schimb, investitorii de retail sunt mai predispuşi să plaseze bani în fonduri pasive (46%), urmaţi de investiţiile internaţionale (38%) şi de fondurile gestionate activ (22%).

    Orientarea către cash şi scenariile economice sumbre vorbesc mult despre frica investitorilor ca anul 2023 să nu reprezinte pentru portofoliile acestora o lovitură la fel de grea precum a fost 2022 şi toate crizele acestuia, de la război, la criza energetică şi inflaţie.