BusinessMagazin

Tag: rating

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • S&P a urcat ratingul Spaniei, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice

     S&P a justificat decizia prin perspectivele mai bune ale Spaniei şi a schimbat estimarea privind creşterea economică medie pentru perioada 2014-2016 de la 1,2% la 1,6%, situaţie care reflectă efectele reformelor structurale.

    Spania a ieşit dintr-o perioadă prelungită de scădere economică în a doua jumătate a anului trecut, iar guvernul de la Madrid vizează un avans al PIB de 1,2% pentru acest an şi de 1,8% pentru anul următor.

    Autorităţile se confruntă, însă, în continuare cu rate foarte ridicate de şomaj şi deficit bugetar, în timp ce băncile, care au avut nevoie de ajutor financiar de 42 de miliarde de euro în 2012, acordă încă împrumuturi cu dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch a crescut cu o treaptă ratingul privind îndatorarea Greciei, la “B”

     Ratingul datoriilor pe termen lung este însoţit de o perspectivă stabilă, ceea ce înseamnă că Fitch nu intenţionează să îl modifice în trimestrele următoare. În schimb. ratingul pe termen scurt a fost menţinut la “B”.

    În privinţa redresării bugetare, Fitch subliniază că “reducerea deficitului Greciei în ultimii patru ani a fost remarcabilă”, ţara obţinând un excedent primar “ajustat” de 0,8% din PIB în 2013, care ar urma să atingă, potrivit calculelor sale, 1,4% în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România bate la uşile agenţiilor de rating încercând să le convingă că merită calificative mai bune

    AU TRECUT APROAPE ŞASE ANI DE CÂND AU APĂRUT PRIMII NORI NEGRI AI CRIZEI MONDIALE, CRIZĂ CARE A ADUS ODATĂ CU DECLINUL PIEŢELOR FINANCIARE ŞI AL ECONOMIILOR ŞI VESTEA NEPLĂCUTĂ A RETROGRADĂRII RATINGULUI ROMÂNIEI ÎN LIGA „JUNK„.

    Şi tot atât timp a trecut de când România bate necontenit la uşile marilor agenţii de rating încercând să le convingă că este pe drumul cel bun şi că merită calificative mai bune.

    O îmbunătăţire a ratingului României ar avea consecinţe pozitive pentru piaţa de capital, dar şi pentru relaţia cu alte categorii de investitori. Un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.

    În timp ce Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, menţinând calificativul României în categoria recomandată investitorilor, Standard & Poor’s (S&P) şi Fitch s-au grăbit să ne coboare în toamna anului 2008 la un etaj inferior, în categoria „junk„.

    Astfel, ţara a fost scoasă din categoria ţărilor cu risc scăzut în care intrase în 2005. Cu excepţia notei de la Moody’s, România a ajuns să aibă ratinguri mai proaste decât la momentul intrării în Uniunea Europeană. Startul retrogradării a fost dat de către S&P – şi România devenea în 2008 singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Apoi, a urmat agenţia de rating Fitch.

    Şi, dacă la jumătatea anului 2011 Fitch s-a înduplecat să ne dea biletul de trecere pentru reîn-toarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii, majorând calificativul acordat României cu o treaptă, S&P şi-a păstrat o optică mai severă, sancţionând mai dur România. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a vrut să crediteze România cu calificative mai bune şi a menţinut ratingul în „junk„.

    Iar plasamentele în titluri emise de România pe pieţele internaţionale de capital au rămas în categoria celor cu un grad speculativ ridicat.

    Calificativul S&P a ajuns să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia de risc în ceea ce priveşte România s-a îmbunătăţit considerabil.

    Calificativele agenţiilor de rating au fost monitorizate cu mare atenţie de pieţele financiare în anii care au precedat criza. Dar blazonul agenţiilor de rating a ieşit uşor şifonat de scandaluri în ultimii ani. Iar investitorii de pe pieţele externe de capital, şi nu numai, au început să nu mai pună atât de mult accentul pe nivelul ratingurilor. Şi titlurile româneşti au ajuns să fie tranzacţionate ca şi când notele ar fi substanţial mai bune.

  • Băsescu: Nu există firmă străină care investeşte în România fără să ia ajutor de stat

    “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a declarat Traian Băsescu.

    Bosch a inaugurat vineri în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Traian Băsescu a susţinut că această politică a ajutoarelor de stat a fost creată de Bogdan Drăgoi, fost secretar de stat şi apoi ministru de finanţe în guvernările Boc şi Ungureanu, ulterior consilier prezidenţial. Potrivit datelor furnizate la finele lunii aprilie tot de preşedinte, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a fabricii TRW Automotive din Roman, judeţul Neamţ, guvernele României au pus la dispoziţie investitorilor străini şi români în perioada 2008-2013 ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiţii de 3,1 miliarde de euro. “Este clar că prin neplata integrală a ajutoarelor de stat pe care guvernul României le-a aprobat, există resursă ca în continuare investiţiile să crească şi să se creeze noi locuri de muncă”, spunea atunci şeful statului.

    Băsescu a repetat, în discursul său de sâmbătă susţinut la o acţiune de la Arad a Fundaţiei Mişcarea Populară, că economia românească “este într-o situaţie foarte bună în raport cu ce se întâmplă în Europa. Deci, exporturile cresc şi ca motivaţie a acelor investiţii cu suport guvernamental, cu scheme de ajutor, tocmai pentru că, treptat, intră în funcţiune, în etape diverse de investiţii, acele investiţii străine directe, România este macrostabilizată din punct de vedere economic, România are un deficit sub 3%, deci se încadrează în criteriile de respectabilitate ale UE”.

    În acest context, şeful statului a ţinut să critice agenţia de rating Standard & Poor’s, care “îşi permite să menţină România la calificativul junk (nerecomandat pentru investiţii)”, deşi atât Moody’s, cât şi Fitch, celelalte două mari agenţii de rating, au dat României calificativul investment grade (ţară recomandată pentru investiţii).

    “Sunt revoltat de comportamentul acestei agenţii de rating, pentru că românii au acceptat sacrificiile de reechilibrare macroeconomică, cu reduceri de salarii, cu creşteri de TVA, iar o agenţie de rating nu-şi poate permite să se joace cu calificativul unei ţări care şi-a făcut treaba”, a spus preşedintele. “România a avut curajul să îşi ia măsurile obligatorii pentru ca imediat să-şi poată relua creşterea. De aceea acest, Standard&Poor’s mi se pare extrem de incorect faţă de România, nedându-i calificativul de ţară sigură pentru investiţii.”
     

  • Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro

    Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creş­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.

    Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare.

    „Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» – n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

    Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei infla­ţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie, dar pe de altă parte are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut.

    Leul a avut vineri una dintre cele mai bune şedinţe de tranzacţionare din ultimul an şi a consemnat un avans de doi bani faţă de euro. Aceasta înseam­nă circa jumătate din terenul câştigat de moneda naţională în ultimele două săptămâni, de aproape un procent.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • S&P a scăzut ratingul Rusiei de la “BBB” la “BBB-“, din cauza tensiunilor cu Ucraina

     “Situaţia geopolitică tensionată dintre Rusia şi Ucraina ar putea provoca ieşiri suplimentare semnificative din economia rusă a unor capitaluri atât străine, cât şi naţionale, şi ar putea fragiliza perspectivele deja slabe de creştere”, a anunţat agenţia într-un comunicat.

    Ea şi-a anunţat decizia în contextul în care tensiunile continuă să crească în privinţa situaţiei din Ucraina, iar Moscova a fost ameninţată joi de către Washington cu noi sancţiuni.

    S&P avertizează că ar putea scădea din nou ratingul ţării, în cazul în care Rusiei îi vor fi aplicate “sancţiuni mai severe”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch şi S&P au înrăutăţit perspectiva ratingului Rusiei, din cauza sancţiunilor occidentale

     “Întrucât băncile din SUA şi UE ar putea fi reticente să împrumute Rusia în actualele circumstanţe, economia ar putea încetini în continuare, iar sectorul privat ar putea avea nevoie de sprijinul statului. Creşterea economică a coborât la 1,3% anul trecut, iar investiţiile sunt în declin”, a avertizat Fitch, potrivit agenţiei Bloomberg.

    Ambele agenţii au confirmat calificativul ţării la “BBB”, a doua treaptă din categoria recomandată pentru investiţii.

    “Riscurile geopolitice sporite şi perspectiva sancţiunilor din partea UE şi SUA ca urmare a anexării Crimeei ar putea reduce fluxul investiţiilor, ar putea determina ieşiri mai mari de capital şi ar putea încetini şi mai puternic economia Rusiei”, a notat S&P.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emisiunea “Românii au talent” a stabilit un triplu record de audienţă, vineri, la Pro TV

     Astfel, în intervalul orar în care a fost difuzat programul, 20.30 – 23.10, pe segmentul publicului comercial din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, Pro TV a stabilit un nou record absolut – 59,1% cota de piaţă.

    Cu un rating de 29,7 puncte, Pro TV a depăşit de aproape zece ori Antena 1, următoarea clasată, cu 3,3 puncte de rating şi 6,5% share.

    În ceea ce priveşte publicul din mediul urban, “Românii au talent” a stabilit, vineri seară, un dublu record de audienţă de când a fost lansat show-ul: 28,9 puncte de rating şi 49,6% cota de piaţă, de aproape zece ori mai mult decât Antena 1, ocupanta celui de-al doilea loc în topul audienţelor, cu 2,9 puncte de rating şi 5% share.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch a confirmat ratingul României la “BBB-“, cu perspectivă stabilă

     Ratingul pentru credite în monedă locală pe termen lung a fost reafirmat la “BBB”, de asemenea cu perspectivă stabilă, se arată într-un comunicat transmis vineri de Fitch.

    Plafonul de ţară al calificativelor României a fost confirmat la “BBB+”, iar ratingul de credit pe termen scurt a fost menţinut la “F3”.

    Ratingul ar fi influenţat pozitiv de accelerarea creşterii economice şi îmbunătăţirea încrederii că România reduce diferenţa de venit faţă de celelalte state UE, evoluţii care ar putea fi susţinute, spre exemplu, de reforme structurale în zona companiilor de stat, a sistemului de sănătate publică şi a administraţiei publice, se spune în comunicat.

    Totodată, o reducere mai accelerată a gradului de îndatorare externă ar influenţa pozitiv ratingul României, notează agenţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro