BusinessMagazin

Tag: rate

  • Cutremur total în SUA: Ratele creditelor ipotecare au decolat şi au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani lăsând foarte mulţi americani fără posibilitatea de a-şi mai permite o casă

    Ratele la creditele ipotecare din SUA au urcat în această săptămână, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Rata medie a creditului ipotecar a crescut de la 7,09% de la 6,96%, cât era în urmă cu doar o săptămână. În urmă cu un an, rata unui credit pe 30 de ani se situa la nivelul de 5,13%, scrie The Wall Street Journal.

    Această schimbare aduce tot mai mulţi americani în poziţia de a nu-şi permite o locuinţă, iar pe cei mai ghinionişti îi poate trimite chiar în stradă.

    Ratele au depăşit 6,5% de la sfârşitul lunii mai şi au urcat mai sus de la jumătatea lunii iulie. Ultima dată când ratele au depăşit 7% a fost în luna noiembrie a anului trecut, când au ajuns la 7,08%. Rata medie din această săptămână este cea mai mare rată a unui credit ipotecar cu dobândă fixă pe 30 de ani din aprilie 2002, când a fost de 7,13%.

    Ratele la creditele ipotecare au crescut în timpul campaniei istorice de creştere a ratei de dobândă a Rezervei Federale, ceea ce a dus accesibilitatea locuinţelor la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Cumpărarea unei locuinţe este mai scumpă din cauza costului suplimentar al finanţării ipotecii, iar proprietarii de locuinţe care au obţinut anterior rate mai mici sunt reticenţi în a vinde.

    Combinaţia dintre stocul scăzut şi costurile ridicate a redus numărul de cumpărători potenţiali, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor de locuinţe cu aproximativ 20% faţă de anul trecut.

    „Cererea a fost influenţată de vânturile din faţă legate de accesibilitate, dar stocul scăzut rămâne cauza principală a blocării vânzărilor de locuinţe”, a declarat Sam Khateer, economist şef la Freddie Mac.

    Rata ipotecară medie se bazează pe cererile de ipotecă pe care Freddie Mac le primeşte de la mii de creditori din întreaga ţară. Sondajul include doar împrumutaţii care dau un avans de 20% şi au un credit excelent.

    În condiţiile în care inflaţia este încă o problemă pentru Fed, cumpărătorii de case se pot aştepta ca costurile de împrumut să rămână ridicate.

    Concluzia pentru cumpărătorii de locuinţe este că va continua să fie dificil să găsească locuinţe la preţuri accesibile, deoarece ratele ipotecare în creştere se adaugă la preţurile deja ridicate ale locuinţelor.

    În acest an, cumpărătorii de case au văzut ratele crescând cu un punct procentual întreg, de la cel mai mic punct din 2023, 6,09% în februarie, la 7,09% în această săptămână. În comparaţie cu acum un an, ratele sunt cu aproape 2 puncte procentuale mai mari.

    Rata ipotecară de astăzi este cu 196 de puncte de bază mai mare decât în urmă cu un an, când ratele erau de 5,13%, ceea ce înseamnă că, pentru cumpărătorul unei case cu preţ median, plata lunară a ipotecii este cu 17% mai mare.

    Mai mult de 90% dintre proprietarii de locuinţe cu credite ipotecare au în prezent o rată de 6% sau mai mică, potrivit unui studiu recent al Redfin, ceea ce înseamnă că aceştia rămân în locuinţa lor actuală, nu o vând şi nu fac schimb, ceea ce ar veni cu costuri de împrumut mai mari. Acest lucru face ca numărul de locuinţe deja construite disponibile pentru cumpărare să fie extraordinar de scăzut – menţinând preţurile ridicate pentru cei care doresc să cumpere.

  • Cutremur total în SUA: Ratele creditelor ipotecare au decolat şi au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani lăsând foarte mulţi americani fără posibilitatea de a-şi mai permite o casă

    Ratele la creditele ipotecare din SUA au urcat în această săptămână, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Rata medie a creditului ipotecar a crescut de la 7,09% de la 6,96%, cât era în urmă cu doar o săptămână. În urmă cu un an, rata unui credit pe 30 de ani se situa la nivelul de 5,13%, scrie The Wall Street Journal.

    Această schimbare aduce tot mai mulţi americani în poziţia de a nu-şi permite o locuinţă, iar pe cei mai ghinionişti îi poate trimite chiar în stradă.

    Ratele au depăşit 6,5% de la sfârşitul lunii mai şi au urcat mai sus de la jumătatea lunii iulie. Ultima dată când ratele au depăşit 7% a fost în luna noiembrie a anului trecut, când au ajuns la 7,08%. Rata medie din această săptămână este cea mai mare rată a unui credit ipotecar cu dobândă fixă pe 30 de ani din aprilie 2002, când a fost de 7,13%.

    Ratele la creditele ipotecare au crescut în timpul campaniei istorice de creştere a ratei de dobândă a Rezervei Federale, ceea ce a dus accesibilitatea locuinţelor la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Cumpărarea unei locuinţe este mai scumpă din cauza costului suplimentar al finanţării ipotecii, iar proprietarii de locuinţe care au obţinut anterior rate mai mici sunt reticenţi în a vinde.

    Combinaţia dintre stocul scăzut şi costurile ridicate a redus numărul de cumpărători potenţiali, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor de locuinţe cu aproximativ 20% faţă de anul trecut.

    „Cererea a fost influenţată de vânturile din faţă legate de accesibilitate, dar stocul scăzut rămâne cauza principală a blocării vânzărilor de locuinţe”, a declarat Sam Khateer, economist şef la Freddie Mac.

    Rata ipotecară medie se bazează pe cererile de ipotecă pe care Freddie Mac le primeşte de la mii de creditori din întreaga ţară. Sondajul include doar împrumutaţii care dau un avans de 20% şi au un credit excelent.

    În condiţiile în care inflaţia este încă o problemă pentru Fed, cumpărătorii de case se pot aştepta ca costurile de împrumut să rămână ridicate.

    Concluzia pentru cumpărătorii de locuinţe este că va continua să fie dificil să găsească locuinţe la preţuri accesibile, deoarece ratele ipotecare în creştere se adaugă la preţurile deja ridicate ale locuinţelor.

    În acest an, cumpărătorii de case au văzut ratele crescând cu un punct procentual întreg, de la cel mai mic punct din 2023, 6,09% în februarie, la 7,09% în această săptămână. În comparaţie cu acum un an, ratele sunt cu aproape 2 puncte procentuale mai mari.

    Rata ipotecară de astăzi este cu 196 de puncte de bază mai mare decât în urmă cu un an, când ratele erau de 5,13%, ceea ce înseamnă că, pentru cumpărătorul unei case cu preţ median, plata lunară a ipotecii este cu 17% mai mare.

    Mai mult de 90% dintre proprietarii de locuinţe cu credite ipotecare au în prezent o rată de 6% sau mai mică, potrivit unui studiu recent al Redfin, ceea ce înseamnă că aceştia rămân în locuinţa lor actuală, nu o vând şi nu fac schimb, ceea ce ar veni cu costuri de împrumut mai mari. Acest lucru face ca numărul de locuinţe deja construite disponibile pentru cumpărare să fie extraordinar de scăzut – menţinând preţurile ridicate pentru cei care doresc să cumpere.

  • Europa continuă lupta împotriva inflaţiei: Analiştii susţin că BCE va efectua o ultimă majorare a ratelor dobânzilor în luna septembrie

    Nemişcaţi de semnele recente care indică o presiune a inflaţiei în scădere, economiştii continuă să prezică faptul că Banca Centrală Europeană va efectua o ultimă majorare a ratelor dobânzilor luna viitoare, raportează Bloomberg.

    Rata depozitelor va fi ridicată la 4% în septembrie, de la 3,75% în prezent, potrivit unui sondaj Bloomberg. În acelaşi timp, respondenţii estimează că oficialii vor începe să reducă costurile de împrumut în martie, cu o lună mai devreme decât credeau anterior.

    Rezultatele vin în contextul în care marile bănci centrale se gândesc la finalul campaniilor de creştere a ratelor, care durează deja de mai bine de un an. Preşedintele Christine Lagarde a declarat că la reuniunea BCE din 13-14 septembrie se va opta între a zecea creştere consecutivă şi o pauză.

    De la ultima reuniune a oficialilor, cercetările BCE au sugerat că inflaţia subiacentă – un indicator pe care economiştii îl urmăresc cu atenţie – a atins probabil nivelul maxim. Mai mult, un sondaj separat realizat în rândul consumatorilor a arătat că aşteptările privind creşterea preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, au continuat să scadă, deşi inflaţia a rămas peste obiectivul de 2%.

    Cu toate acestea, analiştii care au participat la sondajul Bloomberg şi-au majorat proiecţiile privind inflaţia din 2023 şi 2024. 

    Pieţele monetare cotează în prezent o şansă de 70% pentru o majorare de 25 de puncte de bază a BCE luna viitoare.

    În afară de inflaţie, avertismentele privind slăbiciunea economică sunt din ce în ce mai puternice. Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv, a îndemnat luna aceasta la prudenţă „în ceea ce priveşte calibrarea politicii monetare a BCE, dacă aceasta doreşte să atingă ţinta de inflaţie fără a afecta activitatea economică”.

    În timp ce zona euro a evitat până acum o recesiune, cel mai mare membru al acesteia – Germania – a suferit o recesiune în timpul iernii şi a stagnat în al doilea trimestru. Economiştii se aşteaptă la un alt trimestru de creştere zero şi văd în continuare o scădere a producţiei germane cu 0,3% în acest an, perspectivele pentru 2024 schimbându-se, de asemenea, de la 1% la 0,8%.

  • Dacă nu ştiţi să răspundeţi la întrebarea – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor – sunteţi needucaţi financiar şi din cauza voastră România este pe ultimul loc în Europa la educaţie financiară

    Avem o plăcere deosebită în a ne scoate pe noi în evidenţă, românii, în topurile europene unde stăm cel mai prost, începând de la sănătate, muncă, educaţie, şi mai nou, educaţie financiară. Ca să nu mai vorbim că suntem hoţii şi corupţii Europei, de parcă am fi singurii.

    Acum 2 săptămani, pe piaţă a apărut un sondaj al Uniunii Europene legat de educaţie financiară la nivelul tuturor ţărilor Europei.

    Bineînţeles, România este la coada clasamentului privind educaţia financiară, conform topului.

    Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul de educaţie financiară din ţările membre UE, în cazul României doar 13% au răspuns corect la 4 sau 5 întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, şi 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna.

    Eşantionul a fost format din 1.000 de români.

    Conform celor 5 întrebări, noi am ieşit cel mai prost, adică suntem cei mai proşti educaţi financiar europeni. Pe primul loc a ieşit Olanda, olandezii fiind consideraţi cei mai educaţi financiar, urmaţi de danezi şi estonieni.

    În mod normal aş fi trecut cu vederea peste acest nou top, nu era nicio noutate, tot timpul ni- se spune acest lucru.

    Dar în articolul scris de ZF pe tema acestui top la final au fost date şi 4 exemple de întrebări.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romania-ramane-coada-topului-european-privind-educatia-financiara-22019616

     

    1. Cum aţi evalua cunoştinţele dvs. generale despre probleme financiare în comparaţie cu alţi adulţi din ţara dvs.?

    2. Imaginaţi-vă că cineva pune 100 euro într-un cont de economii cu o rată a dobânzii de 2% pe an. Ei nu mai fac plăţi în acest sens în cont şi nu retrag niciun ban. Cât ar fi în cont la sfârşitul a cinci ani, odată cu plata dobânzii?

    3.Imaginaţi-vă următoarea situaţie: veţi primi un cadou de 1.000 de euro într-un an şi, pe parcursul acelui an, inflaţia se menţine la 2%. Peste un an, cu cei 1.000 euro, veţi putea cumpăra: mai mult decât ai putea cumpăra azi;  aceeaşi cantitate;  mai puţin decât ai putea cumpăra azi;  nu ştiu

    4. Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?

     

    Ce mi-a sărit în evidenţă a fost întrebarea 4 – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întampla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?

    Eu vă spun că, foarte, foarte, foarte multă lume nu ştie răspunsul la această întrebare. Iar dacă îl ghiceşte nu ştie să îl explice.

    Dacă pui întrebarea asta actualului ministru de Finanţe al nostru, vă asigur că nu ştie să răspundă la întrebare şi nici să îşi explice răspunsul. Dacă pui întrebarea premierului, nici el nu ştie să răspundă, dacă pui întrebarea preşedintelui nostru, nici el nu ştie să răspundă.

    Dacă pui această întrebare în tot PNL-ul, numai Florin Cîtu ştie să răspundă şi să explice de ce, pentru că o viaţă întreagă a lucrat în trezoreria unei bănci, cu aceşti termeni.

    Daca pui întrebarea conducătorilor de bancă – preşedinţi şi vicepreşedinţi, mă îndoiesc că toţi ştiu să răspundă şi să explice răspunsul. Ştiu doar cei care vin de pe zona de Trezorerie.

    Dacă pui întrebarea în ASF, mă îndoiesc că, în afară de Dan Armeanu, ceilalţi membri ştiu răspunsul şi ştiu să îl explice.

    Pot continua cu astfel de exemple .

    Este o întrebare atât de sofisticată încât foarte puţini oameni pot să dea un răspuns corect şi să îl explice.

    Dacă ratele dobânzilor cresc, preţurile obligaţiunilor scad.

    Când se tranzacţionează obligaţiuni, dobânda este fixă iar preţul obligaţiunii variază. Rata dobânzii este fixă, care s-a stabilit în momentul vânzării unei obligaţiuni, poate să fie şi acum 100 de ani – cum sunt nişte obligaţiuni de pe vremea când Winston Churchill era ministrul de Finanţe al Marii Britanii, iar în aceste condiţii, ca obligaţiunea să reflecte valoarea actuală de piaţă, preţul obligaţiunii se mişcă în sus sau în jos astfel încât raportul dintre dobânda, care este fixă şi pretul actual al obligaţiunii, să rezulte dobânda actuală de pe piaţă.

    Ca să vă dau un exemplu din viaţa noastră. Acum vreo 5 ani, când dobânzile erau mici, Ministerul Finanţelor a vândut obligaţiuni cu o dobândă fixă de 2% pe termen de 10 ani. Pentru ca această obligaţiune, care se tranzacţionează liber pe piaţă, să reflecte situaţia curentă de pe piaţă, unde dobânzile sunt mult mai mari, preţul obligaţiunii a scăzut până când raportul dintre dobânda fixă şi preţul obligaţiunii a ajuns la nivelul actual al dobânzii de pe piaţă, de 6,4%.

    Asta înseamnă că cei care au cumpărat obligaţiuni acum 5 ani, au pierdut diferenţa dintre valoarea nominală a obligaţiunii, pe care  au platit-o acum 5 ani, şi preţul actual de pe piaţă, care este mai mic.

    Este foarte greu de înteles şi trebuie să stai cu pixul în mâna când explici.

    Dacă asta este o întrebare care face diferenţa dintre un educat financiar şi un needucat financiar, eu zic să trecem cu vederea acest clasament.

    Mă îndoiesc că olandezii ştiu răspunsul la această întrebare şi ştiu să explice răspunsul pe care l-au dat.

    Tot timpul ni se spune că suntem needucaţi financiar, mai ales de către liderii noştri bancari/ financiari.

    Iar toată lumea se raporteaza la faptul că românii nu pun bani deoparte şi că dacă îi au îi cheltuie repede, cum se zice “îi sparg”.

    Bineînţels că dacă nu ai cultura germană şi nici austriacă, care este de peste 200 de ani – nu ai cum să ai în sânge economisirea curentă.

    Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala şi de Est, care în România deţine BCR, are o istorie de peste 200 de ani, iar România are o istorie de doar 105 ani.

    Dar ca să citez un director din BCR, gradul actual de adopţie, de către români, al aplicaţiei bancare George, este mult mai rapid decât gradul de adopţie al austriecilor. Aşa needucaţi financiar, cum arătăm în sondajele europene.

    Chiar mă gândeam de ce aplicaţia Revolut a câştigat teren atât de repede în România, fiind a doua piaţă din Europa pentru companie, după cea din Marea Britanie.

    Pentru că am descoperit, aşa needucaţi financiar cum suntem, că Revolut are cursuri valutare mai bune, la plăţile externe, decât cursurile valutare practicate de băncile din România. Iar oamenii şi-au pus problema, înainte să se gândească prea mult la cine este Revolut, de ce să plătesc eu un curs de 5,2 lei pentru un euro, dau un exemplu, când cumpăr ceva de la Paris, când pot să plătesc un curs valutar de 4,93 de lei pentru un euro, cât este chiar la BNR.

    De asemenea, românii, aşa needucaţi financiar cum suntem, au descoperit cu surprindere că pot transfera bani pe loc dacă persoana respectivă are Revolut, chiar dacă are contul la o altă bancă, după ce decenii întregi bancile au explicat că nu pot face transferurile aşa de repede. Acum băncile încearcă să ţină pasul cu Revolut la plăţile instant. Să vedeţi cum va fi când Revolut va câştiga teren pe parte de depozite şi pe partea de credite.

    Eu cred că zona urbană din România este extrem de educată financiar din toate punctele de vedere, chiar dacă nu stiu să raspundă la întrebarea ce se întâmplă cu preţul obligaţiunilor dacă ratele dobânzilor cresc.

    Tot ni-se dă ca exemplu faptul că plătim foarte mult cash, si mai puţin prin mijloace electronice – cum ar fi cu cardul, cu telefonul mobil, sau mai nou cu inelul sau ceasul.

    Eu cred că zona urbană a României este extrem de digitalizată, iar dacă s-ar face un clasament european doar pe această zonă, am iesi în topul zonelor urbane din Europa, atât ca folosinţă a aplicaţiilor bancare, atât ca plaţi digitale, atât ca zonă de e-commerce, atât ca plasamente financiare.

    Când lucrezi în industra video-chat-ului, şi noi suntem pe primul loc in Europa , totul e pe card. Intrebati-i pe cei de la Fisc ce aplicaţii sofisticate sunt în spatele acestei industrii.

    Când cumperi cryptomonede sau tranzacţionezi pe pieţele externe, mai mult decât se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, totul se face din calculator, din aplicaţie de pe mobil, de pe card, banii nici nu îi vezi fizic.

    Când cineva dintr-un sat îşi pune la vânzare o bicicletă pe OLX şi cineva din Bucureşti se duce să i-o cumpere, asta înseamnă că cel din satul respectiv a avut cunoştinţe digitale ridicate pentru a-şi introduce oferta în sistem.

    Când vorbim despre zona rurală, nu ai cum să îi ceri unei persoane în vârstă sa fie educată financiar şi să ştie cum este cu preţul obligaţiunii când Isărescu majorează dobânda. Este un nonsens. Dar când bunica vorbeşte cu nepoţii pe Zoom sau pe Teams, ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des, noi în clasmentele europene de educatie digitala – DESI – stăm cel mai prost. Nu avem competenţe digitale.

    Ca o concluzie, dacă nu ştiţi răspunsul la întrebarea cu dobânzile şi obligaţiunile, puteţi să vă declaraţi needucaţi financiar.

    Dacă BNR va începe să scadă dobânda de referinţă, anul viitor, să ştiţi că preţul obligaţiunil va creşte. De fapt, deja a început să crească. Iar teoria economică şi financiară spune, când dobânzile încep să scadă, preţurile acţiunilor cresc.

    Iar dacă dobânzile scad, preţurile apartamentelor cresc.

     

     


     

     

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

  • Încă o bancă obţine în instanţă suspendarea ordinului emis de ANPC în luna mai cu privire la modul de calcul al ratelor de credit

    Raiffeisen Bank România a obţinut în instanţă suspendarea ordinului emis de ANPC cu privire la modul de calcul al ratelor de credit, după ce BRD, Banca Transilvania şi Alpha Bank au obţinut acelaşi lucru anterior.

    Ca urmare a deciziei Curţii de Apel Bucureşti din data de 30 iunie este suspendată aplicarea  măsurilor dispuse de ANPC contra băncii, în luna mai a acestui an.

    Totodată, Raiffeisen Bank a iniţiat demersurile legale prin care solicită instanţei anularea ordinului ANPC, suspendarea decisă vineri de Curtea de Apel fiind valabilă până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anularea ordinului.

    Raiffeisen Bank România reaminteşte clienţilor actuali şi potenţiali că au posibilitatea de a alege acea modalitate de rambursare a creditului care  se potriveşte cel mai bine nevoilor lor, în rate egale sau în rate descrescătoare, cu respectarea prevederilor legale si a normelor interne referitoare la gradul maxim de îndatorare.

    Opţiunea este valabilă de la începutul perioadei contractuale şi pe toată durata de derulare a unui credit.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a amendat în luna mai un număr de 11 bănci cu 550.000 de lei, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută.

    Potrivit ANPC, cei 11 operatori economici sunt ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, UniCredit Bank şi BRD.

     

  • Sectorul imobiliar din Suedia suferă o nouă lovitură: FastPartner, unul dintre cei mai mai proprietari de birouri din capitală, a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la categoria „junk”

    Sectorul imobiliar din Suedia, aflat deja în dificultate, a suferit o nouă lovitură atunci când profilul unuia dintre cei mai mari proprietari de birouri din capitală a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la statutul de „junk”, raportează Bloomberg.

    FastPartner AB, cu sediul în Stockholm, şi-a văzut ratingul redus cu o treaptă, până la Ba1, existând posibilitatea unor noi retrogradări în cazul în care compania nu-şi poate consolida finanţele. Reducerea „reflectă creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, combinată cu pieţele de capital care au devenit ulterior deosebit de dificile”, a declarat Moody’s în cursul zilei de vineri.

    Acţiunile companiei au scăzut cu până la 10,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni de la Stockholm. 

    Firma imobiliară, a cărei valoare a chiriilor provine în proporţie de 80% din zona metropolitană Stockholm, se alătură unei liste tot mai mari de aşa-numiţi „îngeri căzuţi”, care şi-au văzut ratingurile scăzând în mod dramatic în ultima perioadă. Acţiunile de rating exacerbează criza de finanţare de pe o piaţă care este comparată cu „un canar din mina de cărbuni a industriei imobiliare europene”, având în vedere că o mare parte din datorii sunt pe termen scurt şi cu rată variabilă.

    Companii precum Samhallsbyggnadsbolaget i Norden AB şi Fastighets AB Balder au reuşit să strângă sume gigantice de pe pieţele de obligaţiuni în perioada în care ratele dobânzilor erau zero. Însă, odată cu creşterea bruscă a ratelor dobânzilor şi cu perspectiva scăderii valorii proprietăţilor, proprietarii au fost din ce în ce mai puţin capabili să îşi apere ratingurile de credit, în pofida eforturilor de a se debarasa de active şi de a căuta finanţare bancară alternativă.

    Cu toate acestea, retrogradarea de către Moody’s a FastPartner „va avea doar o semnificaţie limitată”, a declarat directorul general al FastPartner, Sven-Olof Johansson.  

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Paradoxal, problema principală în această criză este că băncile raportează un profit prea mare, ceea ce le face să fie o ţintă în mişcare pentru toată lumea şi încă nu a început anul electoral 2024

    Subiectele săptămânii trecute au fost:

    • Greva profesorilor care cer salarii mai mari – de 7 zile elevii nu mai fac cursuri şcolare.
    • Rotativa guvernamentală şi împărţirea posturilor în noul guvern – Nicolae Ciucă de la PNL, actualul premier, trebuie să demisioneze iar în locul lui să vine Marcel Ciolacu, preşedintele PSD
    • Frauda de la CNICR – Compania Naţională pentru Controlul Gazelor, Instalaţilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune – nu ştiu câţi dintre voi ştiaţi că există o astfel de companie de stat – unde conducerea în frunte cu directorul general Ioana Timofte, fostă nepoată a unui director SRI, este acuzată de o fraudă de 10 milioane de lei.
    • Sentinţa definitivă şi trimiterea la ani grei de închisoare a lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe, şi Ionuţ Costea, fost preşedinte de bancă, fost reprezentant al României la BERD şi cumnatului lui Mircea Geoană, numărul doi din NATO, într-un dosar de mită de 20 milioane de euro.
    • Războiul declanşat între ANPC şi bănci.

     

    Disputa dintre ANPC şi bănci are ca subiect acuzaţiile aduse de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului împotriva băncilor pe motiv că acestea îşi înşelă clienţii, persoanele fizice, prin modul de calcul al ratelor la bancă.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/11-banci-amendate-550-000-lei-anpc-calculul-ratelor-horia-21877287

    ANPC acuză băncile că impun clienţilor un scadenţar al plăţii ratelor prin care la început se plăteşte mai mult dobândă şi mai puţin din principalul creditului, ceea ce face ca acestor clienţi să le scadă soldul creditului mai greu.

    De asemenea, în discuţie este şi faptul că băncile nu au anunţat clienţii în momentul acordării creditului că dobânzile vor creşte, ceea ce le vor pune mari probleme în rambursarea ratelor.

    În replică, băncile acuză ANPC de vendetă, susţinând că acestor clienţi care solicită un credit li se prezintă variantele de rambursare, respectiv în rate fixe sau rate descrescătoare, iar decizia finală aparţine clientului.

    Când cineva vrea să ia un credit primul lucru pe care îl întreabă nu este cât este dobânda, ci câţi bani poate să ia cu veniturile pe care le are.

    90% dintre clienţi nu ştiu cât este dobânda la creditul pe care îl au. Ei primesc pe telefon cât este rata de plată (poate ar fi bine ca băncile să spună în mesajul în care anunţă cât este rata, cât este dobânda în procente, cât înseamnă dobânda în valoare nomonală şi cât înseamnă principalul).

    Pentru un client cel mai important lucru este care este suma maximă pe care poate să o ia cu veniturile pe care le are, având în vedere că rata formată din principal şi dobânda nu poate să fie mai mare de 40% din veniturile clientului.

    În aceste condiţii, băncile vin cu doua variante: plata unor rate lunare egale sau plata unor rate lunare descrescătoare. În prima variantă, la rate lunare, suma maximă pe care cineva o poate lua este mai mare decât suma pe care o poate lua dacă ar plăti rate descrescătoare.

    La rate lunare egale, dobânda este mult mai mare la început, iar principalul este mult mai mic.

    La rate descrescătoare, principalul este egal pe toată durata creditului, iar dobânda are o pondere mai mică în rata lunară de plată.

    Dar prima rată este mult mai mare decât rata la rate lunare egale.

    La solicitarea ZF, Exim-Banca Românească a venit cu un exemplu legat de cele două variante.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/arata-scadentarul-credit-ipotecar-300-000-lei-30-ani-rambursat-rate-21900054

    Diferenţa fundamentală dintre ele este că dacă ai rate egale, adică dobânda are o pondere mult mai mare la început, suma pe care poţi să o iei este mai mare, având în vedere că analiza de scoring se face la prima rată a creditului, respectiv la ponderea ratei în totalul veniturilor din momentul acordării creditului.

    Bineînteles că clienţii vor alege o rată lunară de plată mai mică ca să poată să ia o sumă mai mare de credit.

    Este adevărat că în această variantă, când dobânda este mai mare la început, acest lucru înseamnă şi venituri mai mari pentru bănci, iar dacă principalul scade mai lent în rate descrescătoare, soldul creditelor băncilor este mai mare, ceea ce le conferă un avantaj mai mare pe termen scurt.

    Dar în esenţă, la finalul unui credit, un client va plăti aceeaşi sumă, indiferent dacă rambursarea se face în rate descrescătoare sau egale.

    Oricum, această modalitate de rambursare în rate egale, ceea ce înseamnă că principalul scade mai lent, nu este o invenţie românească, a băncilor din România pentru aş înşela clienţii.

    Poate ar fi bine ca băncile să aibă semnătura clientului când accesează un credit pentru cele două variante de rambursare, astfel încât să nu mai existe discuţii.

    Când este criză toata lumea se uita cu mânie către bănci, bancherii fiind principalii responsabili, alături de politicieni, de ceea ce se întâmplă rău, de creşterea inflaţiei, de război, de explozia dobânzilor, băncile sunt de vină şi când clienţii nu mai plătesc creditele (unii chiar nu mai pot să plătească din varii motive, dar alţii chiar nu mai vor să plătească, iau banii şi fug cu ei), băncile sunt de vină când firmele nu mai obţin profit ca înainte pentru că trebuie să plătească dobânzi mai mari, băncile sunt de vină când resping dosarele de creditare şi nu îndeplinesc visul antreprenorilor de a face o afacere fără să pună  un ban, băncile sunt de vină că fac profit împrumutând statul şi mai puţin companiile, băncile sunt de vină că duc profitul în afară şi nu îl împart cu poporul, etc.

    Aceste acuzaţii sunt peste tot în lume la adresa băncilor, nu numai în România.

    Am asistat la finalul anului trecut la o discuţie între premierul Ciucă şi principalii oameni de afaceri, antreprenori români, în care, nici mai mult nici mai puţin, o parte din aceştia cereau naţionalizarea băncilor, să avem noi băncile noastre ca să putem să luăm credite mai ieftine (nu contează că tot aceeaşi antreprenori cereau dobânzi cât mai mari la depozitele bancare, pentru că avem inflaţie mare şi valoarea  banilor scade, dar dobânzi cât mai mici la credite. Şi cine să acopere diferenţa? Statul, Banca Naţională, că are bani).

    Problema este, ironic, că băncile fac acum profit prea mare, ceea ce atrage atenţia asupra lor în actualul context de criză.

    Anul trecut, un an de criză cu explozia inflaţiei şi a dobânzilor la credite, băncile au facut un profit de 10,4 miliarde lei, un maxim istoric. Ce să facă băncile dacă clienţii, atât personele fizice, cât si companiile reuşesc să îşi plătească ratele la bancă. Unde să ascundă băncile acest profit?

    Apropo de cât profit fac băncile: Dedeman, cea mai mare afacere românească, deţinută de fraţii Pavăl, a raportat pentru 2022 un profit net de 1,7 miliarde lei, adică 346 milioane euro, exact cât a raportat şi BCR, deţinută de grupul austriac Erste, a doua bancă de pe piaţă. Banca Transilvania a raportat un profit de 2,5 miliarde de lei.

    În aceste condiţii, bineînteles că bancherii sunt făcuţi cămătari, sug sângele poporului, bagă firmele care suferă în faliment şi iau toţi banii oamenilor prin creşterea ratei la credit,  astfel încât aceştia nu mai rămân cu nimic după salariu.

    Nu ai cum să discuţi raţional pe marginea acestui subiect, iar faptul că ANPC vine cu acuzaţiile legate de modul de rambursarea a creditelor, dă şi mai mult apă la moară criticilor băncilor.

    Având în vedere criza, având în vedere ascensiune naţionalismului, populismului, patriotismului poate ar fi mai bine ca băncile să nu mai facă profit, ca să nu existe motiv de nemulţumire. Mai ales ca la anul vom avea alegeri extrem de tensionate iar băncile vor fi în prima linie, ca ţap ispăşitor.