Tag: rata somajului

De fapt, Bernanke s-ar putea sa fie prea optimist: sunt mari
sanse ca somajul sa creasca, nu sa scada anul viitor. Dar chiar
daca scade cu o catime, trebuie sa ne intrebam: de ce nu incearca
Rezerva Federala sa-l coboare mai repede?

Putina istorie: nu cred ca sunt multi cei care au o idee despre cat
de multe locuri de munca trebuie sa fie create ca sa iesim din
fundatura unde ne aflam. Nu trebuie doar sa ne uitam la cele 8
milioane de locuri de munca pierdute de America de la inceputul
recesiunii; tara are nevoie de noi locuri de munca – circa 100.000
in fiecare luna – ca sa tina pasul cu cresterea populatiei. Si asta
inseamna ca avem nevoie de tot mai multe locuri de munca in fiecare
luna daca vrem ca America sa revina la o situatie apropiata de un
somaj zero.

Cat de multe? Calculul meu estimativ spune ca avem nevoie sa cream
18 milioane de noi locuri de munca in urmatorii cinci ani, adica
300.000 in fiecare luna. Aceasta pune intr-o alta perspectiva
raportul cu privire la somaj – dat publicitatii la inceputul lunii
– care arata pierderea a “doar” 11.000 de locuri de munca in
noiembrie. De fapt e un raport ingrozitor, care a fost tratat drept
o veste buna de presa financiara numai pentru ca de atata vreme
eram in cadere libera.

Asa ca daca vrem vesti cu adevarat bune, cineva trebuie sa-si asume
responsabilitatea pentru crearea de noi locuri de munca. Iar la
acest moment acel cineva aproape sigur trebuie sa fie Fed-ul.
Nu vreau sa absolv de orice responsabilitate administratia Obama.
Evident, administratia a propus un pachet de stimulare care a fost
de la inceput prea mic si care a fost si mai schimonosit de
“centristii” din Senat. Iar masurile pe care presedintele Barack
Obama le-a propus saptamanile trecute, desi vor crea un numar
semnificativ de noi locuri de munca, sunt mult prea putin fata de
ce are nevoie economia.

Dar in vreme ce analiza spune ca ne-ar trebui un al doilea pachet
de stimulare economica, realitatea politica este ca presedintele –
pus in fata unui obstructionism total din partea republicanilor si
sprijinit doar pe deasupra de propriul sau partid – probabil nu va
obtine in Congres suficiente voturi decat pentru a aborda marginal
problema somajului.
Rezerva Federala, pe de alta parte, poate face mai mult decat
atat.

Bernanke a primit multe laude, pe drept cuvant, pentru folosirea de
metode neortodoxe ca sa limiteze dezastrul dupa ce Lehman Brothers
s-a prabusit. Dar atat actiunile bancii centrale, cuantificate prin
expansiunea creditarii, cat si cuvintele lui Bernanke sugereaza ca
promptitudinea cu care s-a actionat la sfarsitul lui 2008 si
inceputul lui 2009 a fost inlocuita cu un curios mix de fatalism si
de complacere – un sentiment ca Rezerva Federala si-a terminat
treaba, acum ca sistemul financiar a pasit dincoace de prapastie,
desi propriile lor estimari sugereaza ca somajul va ramane
impovarator de ridicat pentru urmatorii cel putin trei ani.

Cel mai clar si convingator caz pe care l-am vazut pentru
necesitatea unei noi actiuni din partea Fed vine din partea lui
Joseph Gagnon, fost membru al acestei organizatii si care acum
lucreaza la Institutul Peterson pentru Economie Internationala.
Bazandu-si analiza pe lucrarile nimeni altuia decat ale lui insusi
Ben Bernanke – in precedenta sa incarnare ca cercetator economic –
Gagnon cere Rezervei Federale sa extinda creditarea cumparand
active de inca doua mii de miliarde de dolari. Un asemenea program
ar avea un impact major in promovarea unei cresteri rapide, si ar
avea putine efecte adverse.

De ce nu face Fed treaba asta? O parte a raspunsului poate fi
politica: opozantii ideologici ai activismului guvernamental tind
sa fie la fel de critici cu extinderea creditarii de catre Rezerva
Federala pe cat sunt si cu planul de stimulare promovat de
administratia Obama. Si din cauza asta probabil ca Rezerva a
devenit mai rezervata in a-si folosi atuurile la turatie maxima.
|ntre timp, un numar semnificativ de oficiali ai Fed, in special de
la banci regionale, sunt obsedati de teama unei inflatii similare
cu cea din 1970, pe care ei o vad chiar dupa colt, desi in datele
actuale nu se vede nici urma de asa ceva.

Dar mai este, cred eu, si o problema de prioritati. Fed a intrat in
actiune cand s-a confruntat cu perspectiva unor banci demolate; nu
mai pare la fel de ingrijorata ca niste vieti ar putea fi acum
demolate.Si despre asta vorbim aici. Tipul de somaj ridicat estimat
de Rezerva Federala in propriile ei rapoarte este o reteta sigura
pentru o imensa suferinta umana – milioane de familii care-si pierd
economiile si locurile de munca, milioane de tineri americani care
nu-si mai pot incepe cum trebuie vietile de muncitor pentru ca nu
au nicio slujba disponibila atunci cand termina scoala. Daca nu
coboram repede somajul, o sa platim acest pret pe parcursul unei
generatii intregi.
Asa ca e cazul ca Rezerva Federala sa nu se mai complaca in
situatia actuala, sa stearga din minte fatalismul si sa inceapa sa
intinda o mana de ajutor pentru crearea de locuri de munca.