BusinessMagazin

Tag: raport

  • Florin Cîţu îi cere lui Vlad Voiculescu să preia modelul lui Valeriu Gheorghiţă

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, trebuie să-i prezinte premierului Florin Cîţu, până săptămâna viitoare,  un raport al activităţii desfăşurate din luna decembrie pentru pregătirea pentru valul 3 al pandemiei şi planurile pentru perioada viitoare.

    „Am cerut Ministerului Sănătăţii ca până săptămâna viitoare să prezinte un raport al activităţii desfăşurate din luna decembrie în vederea pregătirii pentru valul 3 al pandemiei şi planurile pentru perioada viitoare”, spune premierul Florin Cîţu.

    El precizează că aşteaptă şi responsabililor CNCAV acelaşi lucru.

    De asemenea, el precizează că a cerut ministrului Sănătăţii să organizeze conferinţe săptămânal, pe modelul celor organizate de col. Valeriu Gheorghiţă la CNCAV.

  • România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa – studiu

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa, conform unui nou raport mondial despre calitatea aerului citat de Greenpeace.

    Datele furnizate de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 şi modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

    În 2020, 84% din ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în oraşe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).

    Doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

    Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile şi furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia şi Australia.

    Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria fiind în frunte.

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa

    Concentraţiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud şi de Est, decât în Europa de Nord şi de Vest. Această tendinţă este deosebit de pronunţată în timpul iernii, când ţările cu o dependenţă mai mare de energie pe bază de cărbune şi arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuaţii sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Turcia experimentează în mod obişnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

    Oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

    Monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite. Monitorizarea calităţii aerului este comună în marile oraşe şi zone urbane şi mai puţin frecventă în zonele rurale.

    “În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

    Raportul conţine şi un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureştiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands şi Noua Zeelanda, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.

    “Multe părţi ale lumii au cunoscut îmbunătăţiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calităţii aerului în 2020, deoarece restricţiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia şi aerul curat (CREA). “Această calitate îmbunătăţită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziţia către energie curată şi transport curat putem realiza aceleaşi îmbunătăţiri într-un mod susţinut.”

     

     

  • Organizaţie: Pandemia a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări UE, inclusiv în România

    “Democraţia şi statul de drept au fost afectate în numeroase ţări europene în anul pandemiei Covid-19”, conform Raportului publicat în martie 2021, intitulat “UE 2020: Cerinţe privind democraţia”, elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe), care are sedii în Berlin şi Bruxelles.

    Printre concluziile “alarmante”, raportul, consultat de MEDIAFAX, enumeră presiunile din ce în ce mai mari asupra libertăţii presei şi asupra spaţiului societăţii civile. “Aceste lucruri sunt cu atât mai îngrijorătoare în momente de criză, iar atunci când democraţia devine mai fragilă şi libertăţile ne sunt limitate, avem nevoie de organizaţii de monitorizare libere şi puternice pentru a-i trage la răspundere pe cei puternici”, subliniază organizaţia.

    Raportul semnalează “presiuni politice” asupra presei în Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Un “mediu din ce în ce mai ostil” pentru companiile media a fost observat în Bulgaria, Italia, Spania, Slovenia şi Croaţia. În Spania, Italia şi Cehia, au fost observate îmbunătăţiri în privinţa protejării activiştilor de integritate.

    “Restricţiile privind libertatea de asociere nu doar că au persistat, dar s-au şi agravat, spre exemplu, în Bulgaria, Germania, Ungaria, Irlanda şi Slovenia, România fiind singura ţară în care au fost raportate unele progrese reale în acest domeniu”, arată raportul.

    “Dispersarea protestatarilor şi detenţiile arbitrare sunt tendinţe din ce în ce mai îngrijorătoare în multe ţări, inclusiv în Franţa, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Spania şi Slovenia. Persecuţiile arbitrare şi procesele strategice împotriva participării publice intentate de corporaţii şi de politicieni pentru hărţuirea activiştilor şi reducerea la tăcere a criticilor reprezintă, de asemenea, practici în creştere, mai ales în Croaţia, Polonia, Slovenia şi Spania. Aceste practici au devenit mai frecvente în numeroase alte state, inclusiv în Franţa, Irlanda şi Italia”, subliniază raportul.

    “Independenţa sistemelor judiciare a continuat să se erodeze în ţări în care existau deja deficienţe grave, precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Dar preocupări privind integritatea sistemului judiciar şi privind transparenţa numirilor sunt în creştere şi în alte ţări, precum Irlanda şi Spania”, precizează raportul.

    “Pandemia Covid-19 a avut un rol important în erodarea democraţiei pe întregul continent. Libertăţile oamenilor, inclusiv dreptul la protest, au fost restricţionate în efortul de oprire a răspândirii virusului, iar proiectele de lege au fost trecute frecvent prin proceduri rapide, ceea ce a limitat monitorizarea instituţiilor executive şi posibilitatea ca societatea civilă să se implice în procedurile politice. Aceste practici pot avea efecte negative pe termen lung, inclusiv în ţări cu puternice tradiţii de participare democratică, precum Germania, Irlanda sau Suedia”, atrage atenţia raportul.

    “Dar cele mai grave schimbări s-au produs în ţări cu probleme îndelungate privind democraţia şi statul de drept, precum Bulgaria şi România, la fel şi în ţări conduse de guverne cu tendinţe autoritariste, precum Ungaria, Polonia şi Slovenia, în cadrul tentativelor continue ale acestora de consolidare a controlului asupra puterii şi de a limita criticile la adresa guvernelor”, subliniază raportul.

  • OMS a anunţat când va fi publicat raportul anchetei despre originile Covid: ”Avem îngrijorări cu privire la modul în care au fost comunicate primele rezultate”

    Echipa de experţi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) trimisă la Wuhan pentru a investiga originile Covid va publica raportul în săptămâna care începe pe15 martie.

    Directorul OMS a promis că statele membre vor primi primele raportul „înainte ca aceasta să fie publicată.” Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, a cerut joi Beijingului să arate „transparenţă”.
    Echipa de experţi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) trimisă la Wuhan, China în ianuarie pentru a investiga originile pandemiei Covid-19 va publica raportul în săptămâna care începe pe15 martie, se arată în raport notează Le Figaro.

    “Echipa lucrează la raportul final, precum şi la un rezumat, despre care înţelegem că va fi publicat simultan în timpul săptămânii care începe pe 15 martie. Ştiu că multe ţări membre sunt dornice să vadă raportul. Şi eu bineînţeles,” a declarat directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus vineri, 5 martie.

    El a promis că statele membre vor primi primele raportul „înainte ca aceasta să fie publicat.”

    Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, a cerut joi  Beijingului să arate „transparenţă”.

    „Ceea ce am indicat în mod clar de câteva săptămâni este că avem profunde îngrijorări cu privire la modul în care au fost comunicate primele rezultate ale echipei de anchetă Covid-19 şi întrebări despre procesul de bază pentru a obţine aceste rezultate”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rată alarmantă de infectare înainte de Crăciun: 1 din 5 români testaţi are COVID

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.459 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), la ATI sunt internate 1.251 persoane, iar 130 de persoane au încetat din viaţă, anunţă autorităţile.

    „În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 5.459 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, anunţă Grupul de Comunicare STrategică.

    Până miercuri, 14.766 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    „În intervalul 22.12.2020 (10:00) – 23.12.2020 (10:00) au fost raportate 130 de decese (81 bărbaţi şi 49 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti”, transmite GCS.

    Potrivit sursei citate, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 27 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 37 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 47 decese la categoria de peste 80 de ani.

    „122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.754. Dintre acestea, 1.251 sunt internate la ATI”, preczează autorităţile.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.656.714 teste. Dintre acestea, 25.840 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.825 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.015 la cerere.

    „Pe teritoriul României, 38.819 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.248 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 62.126 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 161 de persoane. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.942 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 569 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 22 decembrie a.c., 7.008 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.207.510 lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal”, se mai arată în comunicarea GCS.

  • PwC: 1 din 2 manageri de proiect întrevăd adoptarea Inteligenţei Artificiale în profesia lor în următorii cinci ani

    Capacitatea organizaţiilor de a integra rapid tehnologia şi instrumentele pe măsură ce acestea se schimbă şi evoluează, reprezintă o trăsătură definitorie în supravieţuirea şi dezvoltarea companiilor în următorii ani.

    Astfel, pentru a rămâne competitivă, fiecare organizaţie ar trebui să adopte Inteligenţa Artificială (I)A şi să construiască un ecosistem viabil. Companiile care nu reuşesc să integreze IA nici măcar în anumite segmente operaţionale, în următorii 10 ani, vor rămâne în urmă faţă de competitorii lor, menţionează Gabriel Voicilă, Partener PwC România şi Oana Stanciu, Senior Manager, într-o analiză care are la baza un studiu realizat de PwC România şi International Project Management Association (IPMA).

    “Asemenea tuturor funcţiilor, şi managementul de proiect va avea o componenta de automatizare, astfel încât responsabilităţile de rutină vor fi preluate în viitor de IA”, spun specialiştii PwC.

    Raportul PwC arată că peste jumătate (52%) dintre profesioniştii în management de proiect întrevăd apariţia Asistentului Digital şi adoptarea Inteligenţei Artificiale în profesia lor în următorii cinci ani.

    Rolurile care au cea mai mare probabilitatea de a fi preluate de IA în managementul proiectelor, în următorii cinci ani, sunt Project manager assistant (52%) şi Project manager adviser (44%).

    În plus, mai mult de jumătate dintre managerii de proiect estimează o accelerare a procesului de digitalizare în mediul de afaceri prin implementarea de soluţii inteligenţa artificială (IA), de la asistenţi digitali, la soluţii autonome ce produc schimbări profunde în modul în care percepem şi utilizăm tehnologia.

    Totodată,  peste 56% din respondenţi sunt conştienţi de existenţa unei strategii digitale în cadrul companiilor în care activează, acestea din urmă fiind preocupate de modul în care pot comunica şi valorifica mai bine oportunităţile pe care IA le oferă.

    În prezent, doar 4% dintre respondenţi folosesc IA în mod curent, dar aproximativ 65% au un plan de implementare a IA în următoarele 3 până la 6 luni sau au demarat deja proiecte de transformare în acest sens, care implică instrumente de analiză complexe, asistenţi digitali sau RPA (robotic process automation), potrivit datelor PwC.

    În acelaşi timp, doar 23% din total respondenţi au experienţă în utilizarea IA în managementul de proiecte, ceea ce indică faptul că adoptarea IA este în fază incipientă. 

    Astfel că, pe lângă investiţiile în tehnologie, pe care soluţiile de IA le presupun, sunt necesare investiţii în upskilling (dezvoltarea competenţelor) pentru angajaţi. Talentul şi expertiza internă pentru a dezvolta tipul de ecosistem şi soluţiile care pot maximiza capacităţile IA sunt vitale pentru organizaţiile actuale.

    Sondajul a fost derulat în perioada aprilie-august 2020 în rândul a aproximativ 300 de profesionişti implicaţi în coordonarea proiectelor strategice cu componenta tehnologică din principalele ramuri de activitate, pentru a identifica implicaţiile utilizării Inteligenţei Artificiale în managementul proiectelor.

    Rezultatele studiului au confirmat astfel că nevoia digitalizării este strâns legată de adoptarea instrumentelor potrivite, dar şi a unui ghid de bune practici, esenţiale pentru a putea crea valoare prin tehnologiile ce utilizează inteligenţa artificială (IA) şi pentru a permite progresul tehnologic şi implicit cel economic.

  • Ce vrea să facă Uber după ce a aflat că poluează mai mult decât şoferii care îşi folosesc maşinile personale ca să ajungă la destinaţie

    Reprezentanţii Uber au declarat că „încep să concureze” cu proprietarii de maşini când vine vorba de poluarea cu carbon,  şi adaugă că emisiile de la cursele Uber  sunt în continuare cu 41% mai mari prin comparaţie cu gradul mediu de ocupare al vehiculelor – din cauza timpului petrecut fără pasageri în maşină, spre exemplu atunci când şoferii călătoresc pentru a prelua un client.
    Reprezentanţii companiei au declarat că speră să ajungă la performanţa ca până în 2025, cel puţin 50% dintre călătoriile electrice din Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Lisabona, Madrid şi Paris să fie efectuate cu vehicule cu zero emisii, în timp ce ţinta pentru Londra este să ajungă la 100% curse operate cu maşini electrice până în perioada respectivă,  după cum anunţaseră anterior.

    „Acesta este începutul şi ne aşteptăm să fim judecaţi în ciuda acţiunilor noastre. Succesul suprem al afacerii noastre depinde de abilitatea noastră de a face tranziţia spre energia curată în parteneriat cu şoferii, inovatorii din industrie şi cu autorităţile.” Dara Khosrowshahi, CEO Uber

  • Maxim istoric pentru euro în raport cu leul

    Euro a urcat la un nou maxim istoric, de 4,8492 lei, dar creşterea faţă de precedentul maxim, din 17 martie – 4,8448 lei, este foarte redusă. 

    Moneda europeană respectă tendinţa de apreciere de pe pieţele internaţionale, unde câştigă teren în faţa monedei americane.

    De maximul istoric este apropiat şi aurul, cotat la mai puţin de 5 lei de maximul istoric de 260 de lei gramul.

    Dolarul american a fost cotat la 4,0915 lei, francul elveţian la 4,4940 lei iar lira sterlină la 5,4424 lei.

    Şi coroana cehă şi zlotul polonez se află la minime de şase săptămâni, iar forintul la minimul ultimelor cinci luni.

  • Rafila contrazice raportul ECDC: România nu e pe primul loc la răspândirea Covid

    România este pe locul al treilea în ce priveşte numărul de cazuri noi de infectare cu coronavirus la nivel european, după Luxemburg şi Spania, a spus la Digi24 Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

    „Noi ne apropiem de cifra de 90 de cazuri la 100.000 de locuitori înregistrate în ultimele două săptămâni, Spania e la 110, Luxembrug la 120, dar este extrem de mult dacă comparăm cu alte ţări care au trecut printr-un număr mare de infecţii, de exemplu Italia care are 6 – 7 cazuri”, a afirmat Rafila, întrebat despre raportul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, care analiza situaţia epidemiologică din Uniunea Europeană şi Marea Britanie şi din care a reieşit că România este în top când vine vorba de răspândirea epidemiei de COVID-19.

    „Avem foarte multe cazuri, într-adevăr, asta înseamnă că există o transmitere comunitară şi că măsurile de sănătate publică nu şi-au făcut efectul, fie populaţia nu este aderentă la recomandările autorităţilor şi cred că mai avem de lucru în planul comunicării şi convingerii oamenilor că trebuie să fie parte din acest proiect naţional de limitare a transmiterii, care trebuie să continue pe o perioada medie (…)”, a spus medicul.

    Conform reprezentantului României la OMS, nu putem spune că păstrăm măsurile de protecţie o lună – două şi apoi lucrurile intră în normal.

    În ce priveşte pericolul din lunile reci care vin, reprezentat de imposibilitatea diferenţierii coronavirusului de gripă, Rafila a spus că „trebuie să pregătim acel moment şi să pregătim capacitatea de laborator”, iar un alt element deosebit de important este legat de vaccinare.

  • Veste proastă pentru ţara noastră : România, pe primul loc la rata deceselor provocate de COVID-19 la un milion de locuitori

    Din raportul publicat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care analizează situaţia epidemiologică din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, reiese că România este în top când vine vorba de răspândirea epidemiei de COVID-19.

    Ţara noastră înregistrează un raport de 19.1 decese la un milion de locuitori în 14 zile, în condiţiile în care media europeană este de 4.1, iar rata cazurilor noi depistate la 100.000 de locuitori este de aproape patru ori mai mare decât media europeană (79.4 vs 21.5). În plus, rata de pozitivitate în România este de 6.2%, comparativ cu media europeană de doar 1.4%.

    Potrivit raportului, cele mai multe noi cazuri în 14 zile au fost raportate în Spania (28.267), România (15.420) şi Franţa (13.245), în condiţiile în care ţara noastră se testează mult mai puţin. Din 2 august începând, doar în România, Spania şi Luxemburg rata de infectare a fost mai mare de 60 la suta de mii de locuitori.

    În raportul său, ECDC arată că trendul crescător al îmbolnăvirilor vine ca o consecinţă a măsurilor de relaxare adoptate, inclusiv cele privind regulile de călătorie.