BusinessMagazin

Tag: rachete

  • Electromecanica Ploieşti şi Raytheon vor fabrica în România rachete interceptoare SkyCeptor

    Compania Naţională Romarm, Electromecanica Ploieşti şi Raytheon Missiles & Defense au semnat azi un memorandum prin care se angajează că vor fabrica rachete interceptoare SkyCeptor în România.

    ”Conflictul militar de la graniţa României ne-a demonstrat că dezvoltarea de parteneriate de tip public privat cu industria de apărare între statele NATO şi ale Uniunii Europene reprezintă structura pe care industria de apărare trebuie să funcţioneze pe termen lung”, a spus Florin Spătaru, ministrul economiei, în cadrul conferinţei de semnare a memorandumului.

    Spătaru a adăugat că mai sunt câţiva paşi pe care trebuie să-i facem astfel încât producţia să înceapă cât mai curând posibil.

    ”Producţia înseamnă şi investiţii  din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al ROMARM este că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu. Utilizarea acestor rachete în conflictul din Ucraina, cu siguranţă nu putem să discutăm de aşa ceva pentru că un astfel de proces va dura”, a explicat el.

    Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale, a subliniat că România poate fi şi un exportator de rachete SkyCeptor şi să aducă bani astfel în bugetul naţional.

    ”Se spune că războaiele au şi puţine efecte pozitive, acelea că accelerează istoria. A trecut mult timp de când România era un important producător pentru piaţa noastră, a Estului cel puţin sau pentru lumea ţărilor în curs de dezvoltare, eram un furnizor important de tehnică militară. Cred că putem să redevenim unul din cei mai importanţi furnizori din zonă pentru că ceea ce va face aici Electromecanica şi Raytheon nu este numai o capacitate în care vom înzestra Armata Română cu rachete SkyCeptor, dar putem să şi fim un important exportator şi să aducem economiei naţionale şi României bani din acest business”, a detalia Dîncu.

    În plus, războiul din Ucraina a reamintit statelor că pacea poate fi întreruptă şi că apărarea naţională este importantă pentru fiecare ţară.

    ”Războiul din vecinătate ne-a făcut să înţelegem şi noi că pacea nu este eternă, că progresul nu este continuu şi apărarea naţională este foarte importantă pentru fiecare ţară şi trebuie să şi-o gestioneze prin alianţe, dar şi prin propria producţie de mijloace de apărare”, a completat Dîncu. 

    Wesley Kremer, preşedintele companiei Raytheon, a explicat că SkyCeptor este un interceptor cu rază lungă de acţiune care are costuri reduse şi este dezvoltat pentru a apăra împotriva rachetelor balistice şi de croazieră şi este propus pentru integrarea viitoare cu sistemul Air&Missiles Defense. 

     

  • Ce sunt rachetele ruseşti Kalibr? Conform Pravda, Rusia a ameninţat că le va folosi împotriva Poloniei şi României

    Rachetele Kalibr sunt supersonice, astfel, sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare. 3M-54 Kalibr este o rachetă rusească de croazieră dezvoltată de Biroul de proiectate Novator.

    O asemenea rachetă poate fi lansată de pe navă sau de submarin. Rachetele Kalibr pot fi folosite ca proiectile anti-navă , anti-submarine şi pentru ţinte terestre. Unele versiuni sunt supersonice la care sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare.

    O rachetă Kalibr are o greutate de la 1.300 kg la 2.300 kg, lungime de 6,2 –  8,9 metri, diametru 0,533 metri, transmite Military History. Racheta poate transporta un focos cu o greutate de până la 500 kg de exploziv, dar şi material termonuclear.
    Este în funcţiune din 1994 şi a fost utilizată în Războiul Civil Sirian în 2015 şi în Invadarea Ucrainei din 2022.

    Pe 7 octombrie 2015, fregata rusă Gepard  Dagestan şi trei corvete mici din clasa Buyan care navigau în Marea Caspică au lansat 26 de rachete de croazieră Kalibr. Rachetele de croazieră lungi de 9 metri au zburat la 900 de mile deasupra teritoriului iranian şi irakian înainte de a lovi 11 ţinte în Siria –  baze de luptători ISIS şi rebeli din Armata Siriană Liberă.
    Rachetele Kalibr sunt în prezent desfăşurate pe submarinele marinei ruse din clasa Kilo şi pe tipuri mai moderne, inclusiv de clasele Akula, Lada şi Yasen.

    În acest film, realizat în contextul războiului ruso-ucrainean,  se poate vedea impactul nimicitor al rachetelor ruseşti de croazieră.

    Recent, un  articol de pe Pravda vorbeşte de posibile ţinte ale rachetelor Kalibr-  România, care e acuzată în mod fals că intenţionează să invadeze Transnistria pentru a apăra Moldova, şi Polonia, care serveşte drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din ţările vestice către Ucraina.

  • Rusia va desfăşura rachetele Sarmat până în toamnă, în cadrul unei modernizări nucleare „istorice”

    Rusia a declarat sâmbătă că intenţionează să desfăşoare până în toamnă rachetele balistice intercontinentale Sarmat, recent testate, capabile să susţină atacuri nucleare împotriva Statelor Unite, relatează Reuters.

    Obiectivul declarat de Dmitri Rogozin, şeful agenţiei spaţiale Roscosmos, este unul ambiţios, deoarece Rusia a raportat prima lansare de test abia miercuri, iar experţii militari occidentali spun că este nevoie de timp înainte ca racheta să poată fi desfăşurată.

    Sarmat este capabilă să transporte 10 sau mai multe focoase nucleare şi să lovească ţinte aflate la mii de kilometri distanţă, în Statele Unite sau Europa.

    Testul din această săptămână, după ani de întârzieri din cauza problemelor tehnice şi de finanţare, marchează o demonstraţie de forţă a Rusiei într-un moment în care războiul din Ucraina a făcut ca tensiunile cu Statele Unite şi aliaţii săi să urce la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

    Rogozin a declarat într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat că rachetele vor fi amplasate în regiunea Krasnoyarsk din Siberia, la aproximativ 3.000 km (1.860 mile) la est de Moscova.

    El a precizat că acestea vor fi amplasate în aceleaşi locuri şi în aceleaşi silozuri ca rachetele Voyevoda din epoca sovietică, pe care le înlocuiesc, lucru care ar economisi “resurse şi timp”.

    Lansarea “super-armei” a fost un eveniment istoric, care va garanta securitatea copiilor şi nepoţilor Rusiei pentru următorii 30-40 de ani, a adăugat Rogozin.

    Îngrijorarea Occidentului faţă de riscul unui război nuclear a crescut de când preşedintele rus Vladimir Putin a dispus invazia în Ucraina, la 24 februarie, cu un discurs în care s-a referit în mod expres la forţele nucleare ale Moscovei şi a avertizat că orice opoziţie “va duce la astfel de consecinţe pe care nu le-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră”.

    “Perspectiva unui conflict nuclear, cândva de neconceput, este acum din nou în sfera posibilităţilor”, a declarat luna trecută secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

  • Rusia a testat o rachetă cu capacitate nucleară pe care Putin o numeşte cea mai bună din lume

    Într-o demonstraţie de forţă, la două luni de la atacul asupra Ucrainei, Rusia a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală cu capacitate nucleară, despre care preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că îi va face pe duşmanii Moscovei să se oprească şi să se gândească, scrie Reutera.

    Putin a fost prezentat la televizor în timp ce era anunţat de armată că mult aşteptata rachetă Sarmat a fost testată pentru prima dată de la Plesetsk, în nord-vestul Rusiei, şi a lovit ţinte din peninsula Kamchatka, la aproape 6.000 km distanţă.

    Testul rachetei Sarmat, în curs de dezvoltare de ani de zile, nu a surprins Occidentul, dar a venit într-un moment de tensiune geopolitică extremă. Rusia nu a reuşit încă să ocupe niciun oraş important de când a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina, la 24 februarie.

    Ministerul ucrainean al Apărării nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

    “Noul complex are cele mai înalte caracteristici tactice şi tehnice şi este capabil să învingă toate mijloacele moderne de apărare antirachetă….Această armă cu adevărat unică va consolida potenţialul de luptă al forţelor noastre armate, va asigura în mod fiabil securitatea Rusiei în faţa ameninţărilor externe şi va da de gândit celor care, în focul unei retorici agresive frenetice, încearcă să ne ameninţe ţara.”

    Anunţând invazia în urmă cu opt săptămâni, Putin a făcut o referire la forţele nucleare ale Rusiei şi a avertizat Occidentul că orice încercare de a-i sta în cale “vă va duce la consecinţe pe care nu le-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră”.

    Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie intre în stare de alertă maximă. “Perspectiva unui conflict nuclear, cândva de neconceput, este acum din nou în sfera posibilităţilor”, a declarat luna trecută secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

    Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că Sarmat a fost lansat dintr-un siloz, la ora 15.12, ora Moscovei.

    Forţele nucleare ale Rusiei vor începe să primească livrarea noii rachete “în toamna acestui an”, după ce testele vor fi finalizate, a declarat miercuri Tass, citându-l pe Dmitri Rogozin, şeful agenţiei spaţiale Roscosmos.

  • Secretul rachetei ucraineană Neptun, care a scufundat crucişătorul Moskva

    Directorul companiei de informaţii şi consultanţă Defense Express, Serghei Zgureţ, a explicat cum a fost posibil.

    Racheta Neptun, dotată cu un focos care cântăreşte 150 de kilograme, atinge o viteză de aproximativ 900 de kilometri pe oră, fiind concepută pentru a distruge nave de până la 5.000 de tone. Zboară la o altitudine foarte mică, la câţiva metri deasupra nivelului mării, şi poate efectua manevre în timpul acţiunii. Are o rază de desfăşurare de circa 280 de kilometri.

    Serghei Zgureţ, preluat de ziaristii.com: „Este imposibil s-o detectezi chiar şi pe vreme normală: la o înălţime de 5-7 metri, este văzută de mijloace radar doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece orizontul radio este mai înalt faţă de zborul rachetei peste suprafaţa apei. Zboară foarte jos”.

    Proiectul pentru dezvoltarea şi fabricarea complexului Neptun a fost implementat „într-un timp nerealist de scurt, cu finanţare minimă în contextul unei confruntări militare cu Rusia”.

    Racheta de croazieră anti-navă ucraineană R-360 Neptun a început să se dezvolte în biroul de proiectare „Luch” din Kiev, în 2014. În 2018 s-au efectuate teste, în urma cărora rachetele au distrus ţinte maritime.

  • Pierdere colosală suferită de armata rusă în urmă cu câteva ore. Ucrainenii au dat cea mai mare lovitură

    Rusia a declarat că principala sa navă de război din Marea Neagră s-a scufundat joi în urma unei explozii şi a unui incendiu despre care Ucraina a susţinut că a fost provocat de un atac cu rachete, dând o lovitură Moscovei în timp ce se pregătea pentru noi atacuri care ar putea determina rezultatul conflictului, scrie reuters. 

    Nava Moskva, nava amiral a flotei ruseşti din Marea Neagră, s-a scufundat în timp ce era remorcată în port pe o vreme furtunoasă, au declarat agenţiile de presă ruseşti, care au citat Ministerul Apărării.

    Rusia a declarat anterior că peste 500 de membri ai echipajului de la bordul crucişătorului de rachete din epoca sovietică au fost evacuaţi după ce muniţia de la bord a explodat. Ucraina a declarat că a lovit nava de război cu o rachetă anti-navă de fabricaţie ucraineană Neptune.

    Rusia, care nu a recunoscut un atac, a declarat că incidentul este în curs de investigare. Reuters nu a putut verifica niciuna dintre declaraţii, inclusiv dacă nava s-a scufundat.

    “În timp ce crucişătorul ‘Moskva’ era remorcat spre portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza deteriorării corpului navei în urma incendiului”, a declarat Ministerul Apărării.

    “În condiţiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat”, a precizat acesta.

    Incidentul a avut loc în contextul în care marina rusă continuă bombardamentul asupra oraşelor ucrainene din Marea Neagră la aproape 50 de zile de la lansarea invaziei. Locuitorii din Odesa şi Mariupol, pe malul adiacent al Mării Azov, s-au pregătit pentru noi atacuri ruseşti.

    Statele Unite au declarat că nu au suficiente informaţii pentru a stabili dacă Moskva a fost lovit de o rachetă.

    “(Dar) cu siguranţă, modul în care s-a desfăşurat acest lucru, este o lovitură puternică pentru Rusia”, a declarat consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan.

    Forţele ruseşti s-au retras din unele părţi nordice ale Ucrainei după ce au suferit pierderi grele şi nu au reuşit să cucerească capitala Kiev. Ucraina şi aliaţii săi occidentali spun că Moscova se redesfăşoară pentru o nouă ofensivă în estul regiunii Donbas.

     

  • Ce este scutul antirachetă de la Deveselu şi ce pericole poate intercepta. Este România protejată în faţa unui atac nuclear?

    Acţiunile lui Vladimir Putin învie în sânul lumii occidentale imaginea celei mai întunecate himere ale istoriei recente: pericolul declanşării unui nou război mondial. În mod aproape inevitabil, un război total la nivel global ar include şi folosirea armelor nucleare, episod ale cărui consecinţe trebuie să rămână veşnic teoretice.

    În faţa tuturor acestor ameninţări iraţionale şi nejustificate, se naşte o întrebare fundamentală cu privire la securitatea statului nostru: Este România protejată în faţa unui război nuclear? 

    Găzduirea de către România a site-ului Aegis Ashore este esenţială pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO şi esenţială pentru securitatea Alianţei. Scutul antirachetă NATO are scopul de a apăra împotriva posibilelor ameninţări cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice. De asemenea, va proteja forţele desfăşurate din SUA şi va contribui la creşterea apărării Statelor Unite. 

    Iată câteva detalii despre scutul antirachetă, publicate pe pagina oficială a Ambasadei SUA în România:
     

    Aspecte tehnice ale sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România 

    – Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

    – Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.
     

    Caracteristicile sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România

    – Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

    – Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac
     

    Capacităţi defensive dovedite

    – Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

    – Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor
     

    Aşadar, iată-ne ajunşi la întrebarea cheie: Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

    Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.  

    Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

    „Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”. 

    „Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări”, a adăugat Reif. „Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică.”

    În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări. 

     

  • Rachete ruseşti lovesc două oraşe din centrul Ucrainei – oficial local

    Rachete ruseşti au lovit două oraşe din centrul Ucrainei, avariind infrastructura şi clădirile rezidenţiale, potrivit şefului regiunii Poltava.

    Dmitri Lunin a declarat că o rachetă a vizat infrastructura din oraşul Poltava în cursul nopţii, în timp ce în Kremenciuk au avut loc “multe atacuri” sâmbătă dimineaţă.

    Situat la est de Kiev, oraşul Poltava este capitala regiunii Poltava, iar Kremenchuk este unul dintre oraşele sale principale.

    Sky News nu a reuşit să verifice oficial afirmaţiile.

  • Surse ucrainene: Rusia încearcă să concentreze sisteme de rachete în Belarus

    Ministrul adjunct al apărării din Ucraina susţine că Rusia încearcă „să concentreze” sisteme de rachete în Belarus, anunţă CNN.

    Adjunctul ministrului ucrainean al apărării a declarat că Rusia „încearcă să concentreze” sisteme de rachete în sud-estul Belarusului pentru o potenţială utilizare împotriva Ucrainei.

    Evaluarea vine în ciuda afirmaţiilor recente ale Rusiei privind o retragere a trupelor din jurul oraşelor Kiev şi Cernigău.

    „Inamicul nu renunţă la planurile sale de a cuceri complet regiunile Doneţk şi Luhansk. El invadează, de asemenea, regiunea Harkov şi încearcă să îşi consolideze poziţia, să regrupeze trupe”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar.

    Forţele ucrainene văd că sistemele de rachete ruseşti sunt trimise în apropierea oraşului Gomel din Belarus, a mai spus Maliar.

    „Inamicul încearcă să le concentreze acolo, aparent din cauza planurilor de a lansa atacuri cu rachete sau de a le folosi ca instrument de şantaj şi intimidare. Prin urmare, teritoriul Belarusului continuă să fie folosit în mod activ de Rusia pentru a efectua agresiuni”, a adăugat Maliar.

    Întrebată dacă se aşteaptă la continuarea atacurilor cu rachete pe teritoriul ucrainean, Maliar a răspuns că „trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru. Războiul continuă. Şi trebuie spus că inamicul nu încetineşte. Atacurile cu rachete, intensitatea lor este tot la fel ca înainte, uneori chiar în creştere”.

    Joi, şeful NATO a avertizat că forţele ruseşti nu se retrag, ci se repoziţionează în timp ce menţin presiunea asupra Kievului şi a altor oraşe. Oficialii ucraineni şi americani au declarat, de asemenea, că este posibil ca ruşii să se regrupeze în Belarus.

  • Rusia a folosit rachete de croazieră pentru a lovi oraşul ucrainean Lvov

    Rusia a lovit ţinte militare din oraşul Lvov din vestul Ucrainei cu rachete de croazieră de înaltă precizie, a anunţat duminică Ministerul rus al Apărării, citat de Reuters.

    Rusia a lovit cu rachete cu rază lungă de acţiune un depozit de combustibil folosit de forţele ucrainene în apropiere de Lvov şi a folosit rachete de croazieră pentru a lovi o fabrică din oraş folosită pentru repararea sistemelor antiaeriene, staţiilor radar şi lunetelor pentru tancuri, a anunţat ministerul.

    „Forţele armate ale Federaţiei Ruse continuă acţiunile ofensive ca parte a operaţiunii militare speciale”, a spus purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konashenkov, într-un comunicat.

    Rusia a folosit, de asemenea, rachete cu rază lungă de acţiune pe mare pentru a distruge un arsenal de rachete S-300 şi a distrus o serie de drone.

    Rusia a început să distrugă depozitele ucrainene de combustibil şi alimente, ceea ce înseamnă că guvernul va trebui să disperseze stocurile în viitorul apropiat, a spus duminică consilierul ministrului ucrainean de Interne Vadym Denysenko.