BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Comentariu Moscow Times: UE ar putea câştiga bătălia pentru vecinii săi din est

    Summitul Parteneriatului Estic care are loc joi şi vineri la Riga şi reuneşte şase foste republici sovietice care încearcă să coopereze cu UE este al doilea astfel de summit şi ar trebui să producă rezultate mai puţin dramatice decât cel de la Vilnius din noiembrie 2013, care a marcat începutul revoltelor din Ucraina.

    Acesta reprezintă însă o ocazie pentru a reflecta serios la orientarea pe termen lung şi direcţia Politicii Europene de Vecinătate. Este clar că Europa şi Rusia nu vor compromisuri în ceea ce priveşte “vecinătatea lor apropiată”. Moscova nu are oficial putere de veto în privinţa vreunui stat membru al Parteneriatului Estic, singura excepţie făcând Belarus, care a primis să formeze o uniune cu Rusia.

    Uniunea Europeană nu se confruntă cu nicio restricţie formală pentru a include noi membri, atât timp cât aceştia respectă normele şi valorile UE aşa cum sunt ele prezentate în articolul 49 al Tratatului de la Lisabona. Ca urmare, toate republicile sovietice vor deveni în cele din urmă parte ale unei Europe extinse. Întrebarea este când se va întâmpla acest lucru, cu ce preţ şi cu ce consecinţe.

    Europenii nu se aşteaptă la o reacţie prea dură din partea Rusiei, dar ei poartă în mod clar mare parte din responsabilitatea evenimentelor recente din Europa de Est. De fapt, Parteneriatul Estic a generat o reacţie în lanţ pe care UE nu poate şi nu ar trebui să o oprească – în primul rând din cauza componenţei acestui bloc politic ciudat care oferă europenilor o mare libertate de manevră.

    Parteneriatul Estic se concentrează în prezent pe Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Republica Moldova avansează şi UE a eliminat vizele pentru cetăţenii săi. Georgia şi Ucraina speră să primească aceleaşi beneficii. Bineînţeles, cooperarea cu Ucraina ar putea fi mai înceată, dar cel mai important în circumstanţele actuale este ca procesul să nu fie oprit, iar având în vedere dimensiunile diferite ale statelor participante, aceasta nu este o misiune dificilă.

    De exemplu, Republica Moldova, cu o populaţie de 3,5 milioane şi un PIB de 11,5 milioane de dolari ar putea primi statutul de candidat în viitorul apropiat şi ar putea adera la UE cel mai devreme în 2020-2022. Acest act ar avea o semnificaţie simbolică, el având doar cheltuieli marginale pentru Europa, în timp ce o treime din populaţia adultă a ţării s-a relocat oricum recent în state UE.

    În doi sau trei ani, Georgia ar putea primi statutul de candidat şi un regim liberalizat de vize: aceasta îşi controlează graniţele, mai ales cele cu Rusia şi regiunile separatiste. Georgia nu face parte din Europa din punct de vedere geografic, iar aderarea sa la UE este oarecum discutabilă.

    Dacă Ucraina implementează reformele necesare, ar putea primi, de asemenea, garanţii că aderarea sa la UE este posibilă şi dezirabilă. Astfel, prin integrarea R.Moldova cu un cost minim şi promisiuni oficiale în cazul Georgiei şi Ucrainei, Uniunea Europeană poate schimba opinia publică din ţările europene în favoarea sa şi poate consolida sentimentul proeuropean în Belarus şi Armenia.

    În al doilea rând, UE poate afirma clar că îşi abandonează politica de a refuza să discute despre statutul de ţară candidată pentru orice ţară afectată de conflicte interne. De fapt, cu excepţia Belarusului, toate celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic sunt afectate de mişcări separatiste.

    În cazul Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, Moscova inspiră şi sprijină clar aceste mişcări şi doar din acest motiv ele sunt greu de rezolvat. Dar renunţând la actuala sa politică, UE ar putea să elimine dorinţa Moscovei de a interfera şi ar avea astfel o contribuţie majoră la instituirea păcii în fostele republici sovietice.

    Deşi Moscova afirmă periodic că nimic nu poate schimba dorinţa de libertate a cetăţenilor din autoproclamatele republici din Donbas sau Transnistria, unele fapte pun la îndoială această afirmaţie. De exemplu, de un an de când R.Moldova a obţinut liberalizarea vizelor, 74.000 de locuitori din Transnistria – o pătrime din populaţia acestei regiuni – a depus actele şi a primit paşaport moldovean. Iar dacă şansele R.Moldova de a adera la UE se consolidează, Transnistria ar putea să renunţe la pretenţiile sale de “independenţă” peste noapte.

  • Organizatorii anunţă peste 25.000 de participanţi la marşul unirii de la Chişinău

    Manifestanţii flutură steaguri şi pancarte, în timp ce pe o scenă improvizată se intonează cântece patriotice. În Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost adus şi un tricolor imens.

    La scurt timp după ora 15.00, manifestanţii vor începe un marş al cărui traseu va trece prin faţa ambasadelor Rusiei, Germaniei, Statelor Unite şi României şi care se va încheia în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

    Evenimentul, organizat de Tinerii Moldovei şi Acţiunea 2012, se va încheia în jurul orei 19.00. Acesta are loc pe fondul expulzării liderului Mişcării Acţiunea 2012, George Simion.

    Simion, a fost expulzat miercuri din Republica Moldova, cu interdicţie de intrare în ţară pentru cinci ani. Acesta urma să participe la marşul de sâmbătă.

    Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de asociaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care susţin unirea Republicii Moldova cu România.

    Ministerul de Interne de la Chişinău a explicat că cetăţeanul român George Simion a fost expulzat miercuri de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei legi care permite o astfel de decizie “ca măsură asigurătorie” împotriva unui străin care ar putea pune în pericol securitatea naţională.

  • Protestele ameninţă Guvernul fragil de la Chişinău, avertizează Stratfor

    În pofida faptului că din Guvern fac parte două partide prooccidentale – Partidul Democrat (PDM) şi Partidul Liberal-Democrat (PLDM) -, Executivul minoritar îşi poate promova legislaţia în Parlament doar cu susţinerea comuniştilor proruşi (PCRM), în urma alegerilor legislative de la 30 noiembrie.

    În plus, ţara se confruntă cu provocări economice semnificative, în contextul în care economia sa este strâns legată de Rusia, mai ales prin banii trimişi de moldovenii aflaţi la muncă. Fluctuaţiile rublei au condus la o slăbire a leului moldovenesc, iar embargoul impus de ruşi i-a afectat pe agricultori, care au încercat să găsească pieţe alternative de export.

    Preşedintele Parlamentului Adrian Candu a publicat la începutul lui mai un raport despre “dispariţia” sumei de un miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, exacerbând nemilţumirea moldovenilor. Raportul, comandat de către Banca centrală firmei americane Kroll, reprezenta o etapă confidenţială în primele faze ale anchetei, însă mai multe grupuri de opoziţie au profitat şi au organizat demonstraţii ample împotriva corupţiei. Zeci de mii de persoane au răspuns apelului, pe 3 mai, cerând Guvernului paşi în lupta împotriva corupţiei şi demiterea unor oficiali.

    Principala forţă din spatele protestelor a fost Platforma Civică pentru Demnitate şi Adevăr, înfiinţată recent şi finanţată de Viorel şi Victor Topa, doi oameni de afaceri “exilaţi”, aflaţi în conflict cu vicepreşedintele PDM Vladimir Plahotniuc. Protestatarii au dat Guvernului termen două săptămâni să demită vinovaţii şi să treacă la fapte cu privire la dispariţia miliardului de dolari. Ei au anunţat o grevă şi, în cazul în care puterea nu le îndeplineşte revendicările, o acţiune de protest după 17 mai.

    Tineretul Moldovean, un grup care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, se foloseşte de asemenea de scandalul bancar pentru a atrage oponenţii Guvernului. Grupul plănuieşte o acţiune de protest sâmbătă, la Chişinău, la care ar urma să participe şi membri ai Platformei.

    În pofida plasării sub arest la domiciliu a omului de afaceri Ilan Shor, suspectat în cazul dispariţiei miliardului, moldovenii sunt îngrijoraţi în continuare de modul în care Guvernul abordează cazul. În contextul nemulţumirilor de natură politică şi economică, aceste proteste pot destabiliza “semnificativ” Executivul, scrie Stratfor, care nu exclude prăbuşirea acestuia. Guvernul a dat deja semne că este îngrijorat de impactul protestelor, expulzându-l şi interzicându-i intrarea în ţară liderului grupului Acţiunea 2012 George Simion, care susţine unificarea Republicii Moldova cu România.

    De asemenea, în contextul alegerilor locale din iunie, nemulţumirile şi tulburările provocate de scandaluri de corupţie ar putea afecta partidele prooccidentale şi favoriza partidele proruse, apreciză Stratfor.

    Slăbirea sau un eventual colaps al Guvernului moldovean înainte de Summitul Parteneriatului Estic prevăzut la Riga în perioada 19-20 reprezintă totodată un semnal, pentru Uniunea Europeană, potrivit căruia procesul deja dificil al integrării europene poate încetini sau chiar se poate inversa, apreciază Stratfor.

    Interdicţia impusă cetăţeanului român Simion urmează să complice relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti, principalul său aliat în cadrul UE, consideră agenţia americană de analiză, adăugând că tulburările sociale şi disensiunile din cadrul Executivului moldovean consolidează obiectivului Kremlinului de a bloca integrarea Republicii Moldova în UE şi NATO.

    Prin aşezarea sa geografică între Ucraina şi România şi prin conflictul îngheţat din regiunea separatistă moldoveană prorusă Transnistria, Republica Moldova reprezintă un partener strategic pentru Occident, însă nemulţumirea generalizată şi protestele vor slăbi poziţia ţării şi-i vor submina planurile de integrare occidentală, subliniază Stratfor.

  • Ministerul de Interne de la Chişinău explică de ce a fost expulzat George Simion din Republica Moldova

    Într-un comunicat de presă dat publicităţii de MAI se precizează că, potrivit articolului 55 al Legii 200 din 2010, autorităţile naţionale sunt în drept să adopte decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă ca o măsură asigurătorie, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională, relatează site-ul Unimedia.info.

    Articolul 55 stipulează de asemenea că, “atunci când decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe raţiune de securitate naţională, în decizie nu vor fi menţionate motivele care stau la baza ei”.

    Potrivit aceleiaşi legi, “măsura declarării străinului persoană indezirabilă se consemnează în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului”.

    Liderul mişcării “Acţiunea 2012”, George Simion, a fost expulzat miercuri din Republica Moldova, cu interdicţie de intrare în ţară pentru cinci ani. Acesta urma să organizeze la 16 mai un marş al unirii în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

    Simion susţine că a fost oprit de câţiva ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) în scuarul din faţa liceului Gheorghe Asachi şi escortat până la vama Leuşeni. “Clasa politică de la Chişinău a deziluzionat dramatic speranţele europene ale alegătorilor după 30 noiembrie 2014. Tot mai mulţi oameni au participat la manifestaţiile unioniste, văzând reîntregirea ca unica salvare pentru viitorul lor. Asta cred că a speriat: sâmbătă, de la ora 14.00, zeci de mii de oameni vor cere Unirea, şi o vor face paşnic, cum am făcut-o întotdeauna”, a declarat George Simion pentru Unimedia.

    Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de asociaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care susţin unirea Republicii Moldova cu România.

    Ministerul de Externe al României a emis miercuri seara un comunicat în care precizează că a solicitat explicaţii autorităţilor Republicii Moldova.

    “Misiunea diplomatică a luat imediat legătura cu autorităţile competente ale Republicii Moldova – Ministerul Afacerilor Interne şi Biroul Migraţie şi Azil – şi a solicitat clarificări. O cerere formală în acest sens a fost adresată Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. În paralel, Ambasada l-a contactat pe cetăţeanul român, pentru a asigura întreaga asistenţă care ar fi putut fi necesară. Domnul George Simion a informat misiunea diplomatică cu privire la situaţia sa, fără a formula solicitări concrete. În prezent, cetăţeanul român este în drum spre România”, se arată în comunicat.

    La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Vlad Filat, a solicitat ca şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan, să se prezinte joi în faţa deputaţilor pentru a explica motivele care au stat la baza deciziei de expulzare a lui George Simion.

    “Avem foarte multe speculaţii şi extrem de multă manipulare. Ar fi util ca, la sfârşitul şedinţei de astăzi, să vină directorul SIS în faţa Parlamentului şi să explice de ce s-a luat această decizie. Care au fost motivele care au stat la baza acestei decizii”, a declarat Vlad Filat.

  • Donald Tusk îndeamnă Republica Moldova, “partener-cheie” al UE, să continue reformele

    “Am venit în Republica Moldova pentru a arăta că această ţară este un partener-cheie al Uniunii Europene. Puteţi conta pe susţinerea mea”, a declarat Donald Tusk după întrevederea pe care a avut-o la Chişinău cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti.

    “Am discutat cu preşedintele Timofti despre implementarea Acordului de Asociere, de care vor beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova. Intensificarea substanţială a relaţiilor comerciale bilaterale în 2014 este un semnal că mergem în direcţia cea bună”, a spus Tusk, potrivit unui comunicat oficial.

    “În acelaşi timp, sunt necesare eforturi suplimentare pentru avansarea reformelor într-un sens care să genereze o schimbare autentică, inclusiv pentru cetăţenii de rând. Am discutat despre necesitatea reformării sistemului judiciar şi despre combaterea corupţiei, acestea fiind priorităţi”, a subliniat Tusk.

    “Am văzut în propria mea ţară (Polonia – n.red) că merită să fie asumate reformele dificile. În acest moment, Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi atât pe plan intern, cât şi pe fondul instabilităţii şi incertitudinii regionale. Vrem să oferim asistenţă Republicii Moldova pentru a construi o poziţie puternică faţă de exterior şi pentru a deveni credibilă pe plan intern, o problemă pe care o vom aborda în continuare la summitul Parteneriatului Estic, programat la Riga luna viitoare”, a insistat Tusk.

  • Donald Tusk îndeamnă Republica Moldova, “partener-cheie” al UE, să continue reformele

    “Am venit în Republica Moldova pentru a arăta că această ţară este un partener-cheie al Uniunii Europene. Puteţi conta pe susţinerea mea”, a declarat Donald Tusk după întrevederea pe care a avut-o la Chişinău cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti.

    “Am discutat cu preşedintele Timofti despre implementarea Acordului de Asociere, de care vor beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova. Intensificarea substanţială a relaţiilor comerciale bilaterale în 2014 este un semnal că mergem în direcţia cea bună”, a spus Tusk, potrivit unui comunicat oficial.

    “În acelaşi timp, sunt necesare eforturi suplimentare pentru avansarea reformelor într-un sens care să genereze o schimbare autentică, inclusiv pentru cetăţenii de rând. Am discutat despre necesitatea reformării sistemului judiciar şi despre combaterea corupţiei, acestea fiind priorităţi”, a subliniat Tusk.

    “Am văzut în propria mea ţară (Polonia – n.red) că merită să fie asumate reformele dificile. În acest moment, Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi atât pe plan intern, cât şi pe fondul instabilităţii şi incertitudinii regionale. Vrem să oferim asistenţă Republicii Moldova pentru a construi o poziţie puternică faţă de exterior şi pentru a deveni credibilă pe plan intern, o problemă pe care o vom aborda în continuare la summitul Parteneriatului Estic, programat la Riga luna viitoare”, a insistat Tusk.

  • Cinci sute de mii de cetăţeni moldoveni au călătorit în spaţiul Schengen de la eliminarea vizelor

    Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în Uniunea Europeană a fost un succes remarcabil pentru Republica Moldova, fiind prima ţară din Parteneriatul Estic (PaE) care beneficiază de acest drept, au apreciat, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Natalia Gherman, şi şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, cu ocazia împlinirii unui an de la eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

    Potrivit ministrului de Externe, pe parcursul acestui an aproximativ 500.000 de cetăţeni moldoveni au intrat în spaţiul Schengen, inclusiv cei din regiunea transnistreană, iar riscul migraţional din partea Republicii Moldova este în continuare unul mic.

    “Solicitările pentru paşapoartele biometrice sunt în creştere, inclusiv pentru cetăţenii din stânga Nistrului. Şaptezeci şi cinci de mii de cetăţeni rezidenţi transnistreni au aplicat şi au primit paşaportul biometric. Totuşi, nicio referinţă statistică nu poate reflecta bucuria cetăţenilor din Republica Moldova care şi-au revăzut familiile plecate peste hotare. Noi continuăm să fim un partener responsabil (…), deja împărtăşind din experienţa acumulată pentru ţările din PaE care merg pe acelaşi drum”, a declarat Gherman.

    Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a felicitat cetăţenii moldoveni pentru acestă posibilitate de a călători fără vize în spaţiul UE şi a mulţumit autorităţilor din Republica Moldova pentru campania de informare privind oportunităţile regimului liberalizat de vize.

    Moldovenii pot călători, din 28 aprilie 2014, fără vize în spaţiul european pentru o perioadă de scurtă şedere (90 de zile pe parcursul a şase luni). Doar în primele şase luni, până pe 28 octombrie 2014, 297.178 de cetăţeni moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize.

  • NATO va ajuta Republica Moldova astfel încât niciun conflict să nu progreseze, afirmă generalul Bradshaw

    NATO susţine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, a mai afirmat generalul Adrian Bradshaw, care a apreciat drept excelentă contribuţia militarilor moldoveni în misiunile de menţinere a păcii din Kosovo.

    El a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru, că NATO va continua să contribuie la menţinerea păcii în această regiune.

    “Sperăm că va fi pace în Ucraina. Nu vom permite ca un stat să abuzeze de integritatea altui stat. NATO va susţine securitatea şi va ajuta Republica Moldova astfel încât niciun conflict să nu progreseze”, a precizat generalul Bradshaw.

    La rândul său, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, a menţionat că a discutat cu adjunctul comandantului suprem al Forţelor Aliate în Europa despre asistenţa pe care NATO poate să o acorde Republicii Moldova pentru reforma sectorului de securitate şi apărare.

    “Vizita domnului general reprezintă un pas important în consolidarea relaţiilor de parteneriat dintre ţara noastră şi NATO. În cadrul întrevederii, am trecut în revistă aspectele cooperării dintre Republica Moldova şi NATO, accentul fiind pus pe reforma sectorului de securitate şi apărare, asistenţa pe care poate să o ofere NATO la acest capitol, precum şi posibilitatea de a valorifica noi proiecte benefice pentru ambele părţi”, a declarat ministrul Apărării.

    Totodată, cei doi oficiali au discutat şi despre prestaţia militarilor moldoveni care participă la misiunile de menţinere a păcii din Kosovo.

    “M-am bucurat să aud că ofiţerii şi subofiţerii Armatei Naţionale sunt apreciaţi pentru modul impecabil în care îşi execută misiunile. Este un semn bun şi o încurajare de a extinde participarea Republicii Moldova în astfel de operaţiuni”, a declarat ministrul.

    Din 1994, armata moldoveană a detaşat la exerciţii NATO aproape 2.000 de militari. Aceste aplicaţii au avut drept obiectiv pregătirea efectivului pentru misiuni de menţinere a păcii, la care militarii moldoveni participă şi în prezent. Cel de-al doilea contingent al Armatei Naţionale, format din 32 de infanterişti, şapte genişti şi un ofiţer de stat major, a fost detaşat în Kosovo în septembrie 2014.

  • Caz INCREDIBIL în Republica Moldova: Autorităţile investighează dispariţia unui MILIARD de dolari. “Se pare că o parte din bani a ajuns la bănci din Rusia”

    Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul bancar al fostei republici sovietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând “foarte mult” pentru acest stat sărac, comentează site-ul.

    Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării.

    Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.

    Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie.

    Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi, iar banii par să fi “dispărut”.

    “Nu pot să explic cum poate cineva să fure o sumă atât de mare de bani dintr-o ţară atât de mică”, a declarat recent Pirkka Tapiola, reprezentantul UE la Chişinău.

    Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci ruseşti.

    Liderul opoziţiei socialiste Igor Dodon a declarat că el bănuieşte că banii au ajuns în conturile unor firme offshore, “unde s-a pierdut urma”. “Banii au fost daţi ştiindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a declarat el pentru AFP.

  • Vladimir Voronin susţine că PLDM şi PD i-au promis demiterea a cinci miniştri

    Dintre cei cinci, doar Oleg Efrim nu se mai regăseşte în Guvern, a declarat Voronin, adăugând că nu se ştie cum va acţiona dacă solicitările sale nu vor fi îndeplinite până la termenul care expiră peste o săptămână. Ceilalţi patru sunt ministrul Educaţiei, Maia Sandu, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, ministrul Mediului, Sergiu Palijovici, şi ministrul Tineretului, Serghei Afanasenco.

    “Şefii grupurilor parlamentare ne-au dat asigurări că după două luni aceste persoane nu vor mai fi în funcţie, numai unul dintre ei a fost eliberat, Oleg Efrim, restul – Viorel Cibotaru, Sergiu Palijovici, Maia Sandu, Sergiu Afanasenco – nu”, a declarat Voronin.

    “Din ultimele discuţii, ei şi-au cam modificat promisiunile. Au spus că de fapt, oricărui guvern i se dă 100 de zile. Încă nu am discutat paşii noştri de mai departe”, a mai spus Voronin.

    Vlad Filat şi Marian Lupu nu au comentat încă declaraţiile.

    Guvernul Gaburici a fost învestit de Parlament cu votul deputaţilor PLDM, PD şi PCRM pe 18 februarie.