BusinessMagazin

Tag: qatar

  • Incursiune în istoria Vitol, cel mai mare trader de petrol din lume: ambiţie, oportunism, scandal şi curaj

    În cei 50 de ani de existenţă, Vitol a ajuns cel mai mare trader de petrol independent din lume. A flirtat cu falimentul, a făcut afaceri cu regimuri controversate şi s-a împotmolit în scandaluri. Dar niciodată n-a raportat pierderi anuale. Şi s-a ferit constant de publicitate.

    Din interviuri şi informaţii culese din sute de pagini din documente fiscale şi judiciare, Bloomberg reconstruieşte istoria unui gigant al industriei petroliere.  

    Nici chiar pentru Ian Taylor această călătorie de afaceri nu a fost una obişnuită. În cariera sa de aproape 40 de ani din domeniul petrolului, englezul educat la Oxford a nimerit în tot felul de puncte fierbinţi de pe glob – din Teheran şi Bagdad până în Caracas şi Lagos. Însă destinaţia de acum, Benghazi, din Libia, are ceva diferit: oraşul este devastat de un război civil. Tot ce are de făcut pentru a-şi aminti în ce s-a băgat este să se uite pe gemuleţul avionului privat. Câteva sute de metri dedesubt, o dronă a NATO supraveghează aeronava. Taylor, CEO-ul Vitol Group, şi-ar dori ca în locul robotului zburător să vadă un avion de vânătoare clasic, cu pilot şi tot tacâmul.

    Este începutul anului 2011. Forţele care se revoltă contra dictaturii de 42 de ani a colonelului Muammar Gaddafi tocmai au preluat controlul oraşului şi au format propriul guvern. Întâlnirea cu această adunătură de foşti oficiali militari şi politicieni locali a fost uşor de realizat, însă dacă cineva putea ajunge la o înţelegere cu ei, acesta nu poate fi decât Vitol, se gândeşte Taylor. Cu câteva săptămâni mai devreme, unul dintre locotenenţii săi, Christopher Bake, a primit o solicitare din Doha. După cum a explicat un intermediar, ministrul petrolului din Qatar voia să ştie dacă Vitol ar fi dispus să furnizeze combustibil rebelilor libieni susţinuţi de Qatar. Vitol avea la dispoziţie doar câteva ore pentru a răspunde.

    Bake, aflat în Dubai, a indicat interesul Vitol în „aproximativ patru minute”. Apoi a luat legătura cu colegii săi, dintre care cei mai mulţi lucrau în Londra, pentru a construi o propunere fermă. Vitol, i-a explicat rapid Bake intermediarului, acceptă provocarea. Faptul că echipa a putut avansa atât de rapid cu o astfel de afacere – într-o zonă devastată de un război sângeros – spune enorm de multe despre cultura companiei. Aşa cum poate confirma oricine este implicat în afaceri cu petrol, Vitol este un oportunist agil şi înfometat, întotdeauna pregătit să atace. 

    Acum, cu acest avion, Taylor şi Bake, care arată ca un bodyguard datorită aspectului de jucător de rugby, se duc să încheie afacerea. Însă există o problemă. Rebelii nu au bani. Vitol îşi va primi plata în petrol. Guvernele occidentale au aprobat tacit aranjamentul, deşi în afară de drona de sub avion nu există niciun sprijin oficial. Dacă ceva nu merge bine, Taylor este pe cont propriu. Şi compania sa la fel. Cei doi se ţin bine în timp ce aeronava se zguduie din cauza manevrelor de aterizare. Riscul ca trupele lui Gaddafi să tragă în aeronavă au făcut imposibilă o aterizare convenţională, astfel că pilotul coboară rapid aparatul printr-o serie de viraje ameţitoare.

    În 2011, centrul oraşului Benghazi, o colecţie obosită de construcţii din anii 1970 în jurul unei lagune urât mirositoare, era un loc cu mult mai periculos decât este înfăţişat acum în fimul „13 Hours: The Secret Soldiers of Benghazi”, marca Hollywood, despre atacul care l-a ucis în 2012 pe ambasadorul american din Libia J. Christopher Stevens. La începuturile războiului civil, Benghazi era un oraş în care aproape fiecare bărbat, şi adesea şi copiii, purta câte un Kalaşnikov, iar restul populaţiei trăia sub ameninţarea constantă a ofensivei trupelor lui Gaddafi.

    Vitol a acceptat afacerea, iar lucrurile au luat-o razna în doar câteva zile. Deşi au promis că vor păstra secretul, rebelii au anunţat că au găsit pe cineva căruia să-i vândă petrol. Ca răspuns, trupele lui Gaddafi au aruncat imediat în aer un oleoduct important. Fără petrol, Vitol nu putea fi plătit. Cu toate acestea, compania şi-a onorat angajamentele. În lunile care au urmat, navele-cisternă au livrat încărcătură după încărcătură – benzină, motorină şi păcură – în estul Libiei. „Combustibilul de la Vitol era foarte important pentru armată”, povesteşte Abdeljalil Mayuf, reprezentant al Arabian Gulf Oil din Benghazi, companie controlată de rebeli. Rebelii l-au înlăturat în cele din urmă de la putere pe Gaddafi şi după ce luptele au încetat, Vitol şi-a primit petrolul. La un moment dat, când toată lumea aştepta repornirea producţiei, suma datorată de guvernul format de rebeli era de peste un miliard de dolari.

    Cinci ani mai târziu, Taylor, acum în vârstă de 60 de ani, îşi aminteşte de afacerea Benghazi la un mic dejun în staţia londoneză St. Pancras. La ora 9:18 A.M. are tren spre Paris – spre o altă oportunitate de afaceri. Va merge cu Eurostar. „A fost o afacere care, sincer să fiu, a căpătat o amploare mai mare decât ar fi trebuit”, spune el.

  • Adevărul pe care nu îl spune nimeni despre joburile din cea mai bogată ţară din lume. Peste 2.000 de români deja au plecat. Cât câştigă şi cum arată o zi din viaţa lor

    Qatar, emiratul arab din sud-vestul Asiei care deţine 13% din rezervele globale de gaze naturale, a devenit ţara-gazdă pentru 2.000 de români, majoritatea angajaţi în construcţii, transport aerian şi servicii.

    „Lucrez de un an şi jumătate în Doha şi cred că mai stau un an aici. Am mers la câteva interviuri de angajare şi în Bucureşti, unde mi s-a spus că sunt exact candidatul de care au nevoie, că vorbesc bine limba engleză, dar când a venit vorba de salariu, ofertele nu săreau de 1.500 de lei net pe lună. Aici sunt luni în care câştig de..” 

    Adevărul pe care nu îl spune nimeni despre joburile din cea mai dorită ţară. Peste 2.000 de români deja au plecat. Cât câştigă şi cum arată o zi din viaţa lor 

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • Qatar Airways cumpără 40 de aeronave Boeing, evaluate la 11,7 miliarde de dolari

    Boeing şi Qatar Airways anunţă o comandă de 30 de aeronave Dreamliner 787-9 şi 10 aeronave 777-300ER, aeronave evaluate la un preţ de listă de 11,7 miliarde de dolari. 

    Linia aeriană a semnat şi o scrisoare de intenţie pentru 60 de aeronave 737 MAX 8, evaluate la un preţ de listă de 6,9 miliarde de dolari.

    Noile avioane vor completa flota actuală Qatar Airways de 84 de aeronave Boeing 787 şi 777, cumpărate în ultimii nouă ani. Cu această ocazie, Qatar Airways creşte comanda deja existentă pentru avioane Boeing cu două culoare de la 65, la 105, inclusiv 60 de aeronave 777X.

    Relaţia dintre Qatar Airways şi Boeing a fost reînnoită în 2006. De atunci, au existat mai multe momente de referinţă în cadrul parteneriatului: Qatar Airways a fost prima linie aeriană care a operat modelul 787 în Orientul Mijlociu şi va fi, totodată, prima care va opera Boeing 777X. Mai mult, după finalizarea comenzii pentru 737 MAX 8, acesta ar fi primul model Boeing cu un singur culoar care se alătură flotei Qatar Airways în peste 15 ani.

    Qatar Airways are una dintre cele mai tinere flote din lume. Aflat în al 19-lea an de funcţionare, Qatar Airways dispune de o flotă modernă, formată din 190 de aeronave, care deservesc peste 150 de destinaţii de afaceri şi de vacanţă, pe şase continente.

     

  • Un avion de pasageri a aterizat de urgenţă la Istanbul după ce un motor a luat foc

    Un avion de pasageri aparţinând companiei Qatar Airlines a efectuat, joi, o aterizare de urgenţă pe Aeroportul internaţional Ataturk din Istanbul, după ce un motor a luat foc.

    Avionul, un Airbus A330, decolase de pe Aeroportul Ataturk din Istanbul cu destinaţia Doha (Qatar).

    La scurt timp după decolare, unul dintre cele patru motoare ale aeronavei a luat foc, astfel că piloţii au decis aterizarea de urgenţă.

    Avionul a aterizat în siguranţă, nicio persoană nefiind rănită.

  • Qatar Airways dublează zborurile către Doha de pe aeroportul Henri Coandă. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană Qatar Airways, operatorul naţional al statului Qatar, a introdus cel de-al doilea zbor zilnic Bucureşti – Doha, începând cu luna august 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Conform noului orar de zbor, aeronavele Qatar vor decola de pe aeroportul Henri Coandă spre destinaţia Doha la 13:10 şi 20:35, în fiecare zi.

    „De la inaugurarea rutei Doha – Bucureşti, în urmă cu cinci ani, am ajuns de la patru zboruri pe săptămână via Budapesta, la două zboruri directe în fiecare zi. Ne bucurăm de încrederea pasagerilor din România şi suntem încântaţi să le facilităm accesul către Doha şi alte destinaţii îndepărtate, la bordul unor aeronave moderne, cu cel mai înalt nivel al serviciilor din industrie”, spune Natali Brodnik, commercial manager al Qatar Airways România.

     

    Zborurile pe ruta Bucureşti – Doha sunt deservite de o aeronavă Airbus A320, una dintre cele 190 de aeronave din flota Qatar Airways. Tarifele de zbor pentru ruta Bucureşti – Doha pornesc de la 730 de euro, cu toate taxele incluse.

    Compania Qatar Airways aniversează cinci ani de servicii pentru pasagerii din România. Comoabia se află la al 19-lea an de funcţionare şi dispune de o  flotă formată din 190 de aeronave, care deservesc peste 150 de destinaţii de afaceri şi de vacanţă, pe şase continente. Qatar Airways este membră în cadrul alianţei globale Oneworld.

     

  • A depus plângere că a fost violată, dar ea a fost cea arestată. Acuzaţiile incredibile care i se aduc

    O femeie din Olanda, care a reclamat că a fost violată, în timp ce se afla în vacanţă în Qatar. Cu toate acestea, tânăra a fost cea arestată, poliţiştii aducându-i acuzaţii incredibile.  Femeia, în vârstă de 22 de ani, pe care CNN a identificat-o doar după numele Laura, se afla la barul unui hotel, bând cu o prietenă. La un moment dat, aceasta a început să se simtă rău, potrivit avocatului angajat de familia sa, Brian Lokollo. Ulterior, aceasta s-a trezit într-un loc necunoscut şi a realizat îngrozită că fusese violată.

    “Din ceea ce ştiu, până la acest moment, este ţinută în custodie pentru că a făcut o plângere că a fost abuzată fizic”, a declarat avocatul Lokollo pentru CNN.

    Află aici care sunt acuzaţiile incredibile care i se aduc tinerei care a făcut plângere la poliţie că a fost violată

  • La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se ascunde în spatele persoanei discrete

    O cheamă Sheikha al Massaya este una dintre cele mai puternice femei din lume în domeniul în care activează. Anual, are pe mână un miliard de dolari pe care îi investeşte în numele bogatului emirat arab Qatar-ului, a doua tară din lume ca PIB pe cap de locuitor.

    Sheikha al Massaya refuză să vorbească în general despre meseria ei, fiind o persoană extrem de discretă. A făcut o excepţie într-un intreviu acordat recent CNN. 

    La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se ascunde în spatele persoanei discrete

  • Cel mai important arhitect al lumii s-a stins. Ce proiecte fabuloase a creat – GALERIE FOTO

    Zaha Hadid, una dintre cei mai importanţi arhitecţi din lume, a murit, joi, la vârsta de  65 de ani. 
     
    Hadid a fost cunoscută pentru designul revoluţionar al unor clădiri din marile oraşe ale lumii. Printre creaţiile renumite ale acesteia se numără Galeria Serpentine Sackler din Londra, Muzeul Riverside din cadrul Muzeului Transportului din Glasgow şi Opera din Guangzhou, China, precum şi clădirea Fifa din Qatar pentru Cupa Mondială din 2022.
     
    Zaha Hadid a fost prima femeie care a primit în 2016 Medalia de aur a Institutului Regal al Arhitecţilor Britanici (Royal Institute of British Architects-Riba), în semn de recunoaştere pentru munca sa.
     
    În plus, ea a fost tot prima femeie care a primit Premiul Pritzker pentru arhitectură. Zaha Hadid a murit ca urmare a unui atac de cord, joi, într-un spital din Miami unde a fost internată pentru a-i fi tratată bronşita.
     
    Biroul de arhitectură al Zaha Hadid plănuia să ridice şi în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.
     
    Dorobanţi Tower
    Dorobanţi Tower
     
    Foto: The Guardian