BusinessMagazin

Tag: protectie

  • CE distribuie 1,5 milioane de măşti pentru protecţia cadrelor medicale din ţările membre

    Comisia Europeană a anunţat că distribuie 1,5 milioane de măşti, din cele 10 milioane comandate, pentru protecţia cadrelor medicale. Acestea vor fi distribuite unui număr de 17 state membre şi Regatului Unit, se arată întrr-un comunicat al CE.

    Acest lot face parte dintr-o nouă achiziţie de 10 milioane de măşti, finanţată de Comisie, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă. Scopul este de a ajuta direct statele membre pentru a atenua consecinţele imediate ale pandemiei şi pentru a anticipa nevoile legate de relaxarea restricţiilor şi de redresarea economică.

    „Facem tot ce putem pentru a sprijini statele membre să obţină echipamente de protecţie pentru cadrele medicale din prima linie. Ele sunt eroii contemporani ai Europei. Această acţiune reprezintă solidaritatea UE în acţiune şi este menită să contribuie la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene, fiind mobilizate 3 miliarde EUR de la bugetul UE pentru a sprijini în mod direct eforturile statelor membre. Rămânem neclintiţi în angajamentul nostru: împreună, putem câştiga această luptă”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    Măştile vor fi livrate în următoarele şase săptămâni statelor membre şi regiunilor care au nevoie de ele, în tranşe săptămânale de 1,5 milioane de măşti.

    Aceste livrări au loc în plus faţă de sutele de mii de măşti livrate deja din rezerva EU de echipamente medicale în ultimele săptămâni, precum şi faţă de asistenţa mobilizată prin intermediul Mecanismului UE de protecţie civilă, potrivit comunicat CE.

    Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate ale statelor membre, din care 2,7 miliarde vor fi direcţionate prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă şi 300 de milioane prin intermediul capacităţii de echipamente medicale rescEU.

  • Vodafone lansează, în parteneriat cu Poliţia Română, aplicaţia Bright Sky Ro, pentru sprijinul victimelor violenţei domestice

    Fundaţia Vodafone România lansează aplicaţia Bright Sky Ro, un instrument digital gratuit prin care victimele violenţei domestice pot primi asistenţă şi informaţii utile, inclusiv despre cel mai apropiat centru de asistenţă din zonă, şi pot înregistra un jurnal al abuzurilor care poate fi folosit ulterior în instanţă.

    Aplicaţia a fost dezvoltată iniţial  de către Fundaţia Vodafone Grup şi ulterior adaptată pentru România în cadrul unui parteneriat cu Poliţia Română, Asociaţia Necuvinte şi Asociaţia Code for Romania. Bright Sky Ro este disponibilă în App Store şi Google Play Store în limbile română, engleză şi maghiară.

    Aplicaţia descrie care sunt categoriile de violenţă de gen, combate miturile legate de acest fenomen şi permite utilizatorului să evalueze siguranţa unei relaţii prin simpla completare a unui formular electronic. Aplicaţia oferă şi o bază de date cu servicii de asistenţă, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află.

    În plus, meniul aplicaţiei permite accesul utilizatorilor la informaţii despre cauzele şi consecinţele abuzului, planul de siguranţă şi prevederile legale care pot proteja o victimă a violenţei domestice (ordinul de protecţie provizoriu dat de poliţie şi ordinul de protecţie dat de instanţă), precum şi măsurile care pot fi adoptate pentru creşterea siguranţei în mediul online.

    Bright Sky Ro oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidenţial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcţie ce foloseşte text, conţinut audio, video sau foto. Informaţiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanţele de judecată. Aplicaţia oferă informaţii şi sfaturi utile legate de consimţământul în relaţiile sexuale şi de hărţuire, prezentând şi studii de caz care exemplifică tipurile de comportament abuziv afişate cel mai frecvent în relaţiile intime.

    Necesitatea unui astfel de proiect vine în contextul în care peste 80% dintre români consideră violenţa împotriva femeii ca fiind un fenomen naţional foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel naţional, poliţiştii au emis 7.986 de ordine de protecţie provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecţie. De asemenea, anul trecut, instanţele judecătoreşti au emis 7.899 de ordine de protecţie, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor.

  • Dacă va fi vreun lucru sau aspect al actualei crize care-şi va lăsa amprenta asupra culturii omenirii, acesta va fi masca de protecţie

    De asemenea, de acum deja banala mască a scos la lumină paradoxuri economice. Spre exemplu, în timp ce Germania este un producător important de utilaje care fabrică măşti şi materiale, industria germană, până să vină pandemia de COVID-19, nu avea o producţie naţională de măşti.
    Construirea unei astfel de capacităţi de producţie, permanentă sau pentru cazuri de nevoie, pare cu atât mai necesară cu cât este mai mult privită prin prisma unui scandal de fraudă de mai multe milioane de euro cu măşti importate căruia i-a căzut victimă Germania.
    La începutul lunii aprilie, procurorii germani au explicat public cazul. Astfel, spun ei, Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al ţării şi unul dintre cel mai sever lovite de pandemie, a plătit 14,7 milioane de euro pentru aproximativ 10 milioane de măşti în martie doar pentru a descoperi că acestea nu există, scrie Euractiv. Un director executiv german care conduce două companii de distribuţie cu sediul la Zürich şi Hamburg a sunat alarma după ce şi-a dat seama că a fost păcălit.
    Conform raportului poliţiei, bărbatul a primit la mijlocul lunii martie o ofertă pentru furnizarea de măşti de la companii care se presupunea că au sediul în Asia. Presupuşii furnizori asiatici au primit ulterior o comanda mare de la Renania de Nord-Westfalia.  Autorităţile au transferat 14,7 milioane de euro către una dintre companiile gemane, care a făcut apoi o plată în avans de 2,4 milioane de euro.
    Potrivit anchetatorilor bavarezi, au fost mobilizate 52 de vehicule pentru a ridica râvnitele măşti din Olanda şi pentru a le aduce în ţară sub protecţia poliţiei. Dar măştile nu au fost de găsit. Compania de distribuţie a restituit 12,3 milioane de euro autorităţilor de stat. Cu toate acestea, nu este clar dacă restul de 2,4 milioane de euro, care a fost îngheţat în conturi bancare străine, poate fi recuperat.
    Măştile şi alte echipamente medicale de protecţie au devenit mărfuri mult râvnite la nivel mondial, iar procurarea lor este un motiv de bravadă pentru guverne.

    Cancelarul Angela Merkel a spus că o lecţie care trebuie învăţată din pandemie este că Europa trebuie să devină autosuficientă în producerea de echipamente medicale critice precum măştile. Piaţa a fost dominată până acum de producătorii din Asia, mai ales de cei din China.

    „Indiferent dacă această piaţă este actualmente dominată de Asia, avem nevoie de o anumită autosuficienţă, sau cel puţin să construim un pilon al producţiei proprii, în Germania sau în altă parte a Uniunii Europene”, a declarat Merkel la Berlin.
    Măştile au fost pe cale să provoace şi un scandal diplomatic între SUA şi Germania. Astfel, americanii au fost acuzaţi că au deturnat pentru uzul propriu 200.000 de măşti destinate Germaniei, potrivit BBC.
    Guvernul local din Berlin a declarat că un transport de măşti fabricate în SUA a fost „confiscat” la Bangkok. Măştile de tipul FFP2, comandate de forţele de poliţie din Berlin, nu au ajuns la destinaţie, a informat acesta, precizând că, probabil, transportul a fost redirecţionat către SUA.

    Companiei americane care produce măşti (în China), i s-a interzis să exporte produsele medicale în alte ţări în temeiul unei legi din perioada războiului din Coreea, invocată de preşedintele Donald Trump.
    Trump a spus că foloseşte legea privind producţia de apărare pentru a cere firmelor americane să livreze mai multe consumabile medicale pentru a răspunde cererii interne.

    Preşedintele a explicat că autorităţile americane au luat în custodie aproape 200.000 de aparate pentru respiraţie artificială N95, 130.000 de măşti chirurgicale şi 600.000 de mănuşi. El nu a spus de unde au fost luate.

    Guvernul Berlinului pretinde că SUA se fac vinovate de un „act de piraterie modernă”, demn de „vestul sălbatic”, şi a cerut administraţiei Trump să respecte regulile comerciale internaţionale.
    Acuzaţiile aduse de Berlin rezonează cu sentimentele altor oficiali europeni, care s-au plâns cu privire la practicile de procurare şi de diversiune ale SUA. În Franţa, spre exemplu, liderii regionali spun că se luptă să asigure consumabile medicale deoarece cumpărătorii americani le-o iau înainte în licitaţii. Preşedintele regiunii Île-de-France a comparat cursa pentru procurarea măştilor cu o „vânătoare de comori”. Autorităţile franceze s-au plâns că măştile necesare în lupta cu coronavirusul pe care Franţa le-a comandat din China au fost cumpărate de Statele Unite în ultima clipă în timp ce acestea erau pe cale să fie încărcate pe avioanele de marfă cu destinaţia Franţa. „Americanii plătesc de trei sau de patru ori suma pe care o stabilim noi. Şi plătesc în numerar”, a declarat Jean Rottner, şeful regiunii de est a Franţei, notează France Info. Americanii au reuşit să „deturneze” un avion încărcat cu măşti destinate iniţial Franţei chiar de pe pista de decolare.
    O explicaţie a „actelor de piraterie” americane ar fi că măştile aparţineau companei americane 3M, care avea obligaţia să aprovizioneze în primul rând spitalele americane. Confruntat cu lipsuri mari acasă, guvernul american s-a folosit de ceea ce se numeşte Defense Production Act (DPA, Legea pentru producţia de apărare) din 1950. 3M a vândut măştile celor care au oferit preţul cel mai mare şi care au venit cu cash, încălcând astfel Defense Production Act. Guvernul american s-a văzut astfel forţat să intervină şi să redirecţioneze transporturile de măşti pe care 3M le-a produs în China. Însă contracte anterioare activării DPA pentru ţări ca Italia şi Spania au fost onorate.
    Franţa s-a văzut şi ea în rolul SUA, fiind  forţată de Suedia să returneze măşti de faţă pe care le-a confiscat de la Spania. O comandă de 4 milioane de măşti de protecţie a fost programată să sosească de la compania suedeză Molnlycke – cu sediul în Lyon – în Spania. Cu toate acestea, pe 5 martie, guvernul francez a confiscat măştile. Cu două zile mai devreme, preşedintele francez, Emmanuel Macron, semnase un decret care permitea guvernului rechiziţionarea tuturor produselor necesare în lupta împotriva pandemiei.
    După 15 zile de presiune intensă din partea guvernului suedez, Franţa a fost nevoită să returneze măştile atât Spaniei, cât şi Italiei, care erau destinaţiile iniţiale. Dar nu toate măştile au ajuns acolo, Franţa oprind jumătate, fie pentru a fi folosite acolo, fie pentru reexport. În urma incidentului, compania suedeză nu mai permite ca mărfurile sale să circule prin Franţa şi îşi va muta logistica în Belgia, care va deveni centru de distribuţie. Povestea a fost expusă de revista franceză L’Express. Preşedintele Macron speră că Franţa îşi va reconstrui „suveranitatea naţională” în ceea ce priveşte producţia de echipamente medicale până la sfârşitul anului. Mediapart, sursa mai multor scandaluri în care au fost implicate autorităţile franceze, şi France 2 au anunţat că guvernul a ascuns cu bună ştiinţă penuria de măşti timp de peste două luni, schimbându-şi în consecinţă sfaturile de sănătate. Iniţial, ministerul sănătăţii a recomandat ca orice persoană aflată în contact cu un pacient cu coronavirus să poarte o mască. Dar, pe măsură ce stocurile au început să scadă, a insistat că măştile nu sunt folositoare decât pentru cei care care prezintă simptome de boală sau iau contact cu bolnavii. Când rezervele de măşti au crescut, a urmat o întoarcere la 180 de grade şi Académie Nationale de Médecine a anunţat că măştile de protecţie ar trebui să fie obligatorii pentru oricine iese din casă. Unele ziare germane au remarcat această „treabă franţuzească”. Un renumit doctor francez a descris ceea ce a făcut guvernul ca fiind o „minciună pentru o cauză bună”, anume pentru a se asigura că personalul medical are suficient echipament de protecţie.
    Şi Finlanda are o poveste fabuloasă cu măşti. Este vorba de un scandal care a lovit agenţia pentru aprovizionarea în situaţii de urgenţă a guvernului.
    O livrare de 2 milioane de măşti de protecţie a ajuns la începutul lunii aprilie din China pentru a ajuta la combaterea pandemiei, scrie Politico. Însă organismul guvernamental care coordonează furnizarea de bunuri esenţiale în situaţii de urgenţă NESA a anunţat că testele de laborator arată că măştile nu sunt conforme cu standardele şi nu sunt adecvate pentru utilizare în spital.
    Câteva ore mai târziu, Tiina Jylha – o celebritate de tabloid, vedetă de reality show-uri şi proprietară a unei clinici de chirurgie plastică din Estonia – a anunţat că a fost înşelată cu milioane de euro care i se cuvin pentru rolul său în procurarea măştilor.
    Potrivit lui Jylha, compania ei, Look Medical Care, a semnat un acord de 5 milioane de euro cu guvernul finlandez pentru a obţine măşti din China. În ultimul moment, Jylha a declarat pentru revista Suomen Kuvalehti că banii au fost deturnaţi într-un cont bancar belgian al omului de afaceri finlandez Onni Sarmaste. „Jaful s-a petrecut peste noapte“, a spus Jylha.
    Sarmaste are o versiune diferită a evenimentelor. El susţine că firma sa a fost cea care a încheiat un acord cu guvernul finlandez şi că doar a contactat-o pe Jylha pentru a se informa despre utilizarea clinicii sale ca furnizor de măşti. „Au spus că nu au marfă”, a povestit Sarmaste pentru ziarul Helsingin Sanomat. Aşa că el a cumpărat măştile din altă parte.
    Sarmaste a adăugat că Jylha şi soţul ei Tape Valkonen l-au ameninţat şi au angajat gaşca de motociclişti Hell’s Angels pentru a încerca să obţină 5 milioane de euro de la el. Omul de afaceri a spus că cineva a încercat să intre în apartamentul său în toiul nopţii şi că o piatră a fost aruncată prin fereastra lui. Jylha a negat acuzaţiile. Şeful agenţiei guvernamentale a recunoscut că a fost necesară scurtarea drumului pentru procurarea cât mai rapidă a măştilor. Tomi Lounema, CEO-ul NESA, a spus că agenţia a cumpărat măşti de protecţie şi de la Sarmaste şi de la Jylha, afacerile valorând fiecare câte 5 milioane de euro. Oficialul a precizat că loturile lui Sarmaste conţineau măştile substandard. Omul de afaceri susţine că cele 2 milioane de măşti erau la standarde de spital, dar pentru spitale chineze, nu pentru cele finlandeze.
    „Cel mare, cel rapid şi cel bogat îi vor mânca pe toţi ceilalţi. Condiţiile de pe piaţă sunt foarte dificile”, s-a plâns Lounema. Ulterior, acesta şi-a oferit demsia, care a fost acceptată de guvern. Premierul Sanna Marin a spus că şi-a pierdut încrederea în acest oficial.

  • Ministerul Muncii a publicat un ghid util pentru cetăţenii care doresc să plece la muncă în străinătate

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a publicat un ghid cu informaţii utile pe care orice lucrător român trebuie să le cunoască înainte să semneze un contract de muncă cu un angajator din străinătate, în condiţiile în care, odată ajunşi în statul de destinaţie, lucrătorii români intră sub jurisdicţia statului respectiv, conform celui mai recent comunicat publicat pe site-ul insitutţiei.

    Ghidul publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale cuprinde informaţii despre legalitatea contractelor de muncă, lista agenţiilor de plasare autorizate şi cea a agenţilor de muncă temporară şi include datele de contact ale ambasadelor şi consulatelor, precum şi Ghidul lucrătorului român, elaborat în colaborare cu Ambasadele României şi Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale.

    Ghidul poate fi consultat aici: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/mobilitatea-fortei-de-munca/5895

    Totodată, având în vedere interesul crescut al lucrătorilor români sezonieri de a pleca să muncească în străinătate, dar şi condiţiile de muncă pe care aceştia le reclamă odată ce ajung la destinaţie, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a decis să pună la dispoziţia tuturor celor interesaţi o linie telefonică cu tarif normal, astfel încât lucrătorii să se poată consulta cu specialişti din Inspecţia Muncii înainte de semnarea unui contract, pentru a evita abuzurile.

    Numerele de telefon la care cetăţenii români pot cere informaţii despre munca în străinătate sunt: 021.302.70.52 şi 021.302.70.53 şi pot fi apelate de luni până vineri, în intervalul orar 8.00-18.00.

  • Cum se reprofilează costumierii de la Hollywood după ce au rămas fără obiectul muncii


    Aceştia s-au aliat cu scenografi, cusători şi persoane specializate în tăiatul materialelor textile care lucrau pentru industria cinematografică sau în teatre pentru a confecţiona măşti pentru personalul medical şi pentru public, scrie LA Times. La Los Angeles aceştia au reuşit deja să confecţioneze câteva mii de măşti şi colaborează cu filiala din oraş a Universităţii din California pentru a îmbunătăţi gradul de protecţie al măştilor. Un astfel de grup este condus de costumierul Nickolaus Brown, căruia i-a venit ideea de reprofilare după ce a aflat de lipsa de materiale de protecţie de la sora sa, asistentă medicală.
    Un alt grup, care şi-a ales numele de Masked Crusaders, are ca membri cusători, curieri care aleargă să facă rost de materiale şi voluntari care adună donaţii în bani şi materiale necesare şi este condus de scenografa Lauren Oppelt. Măştile confecţionate de aceste grupuri nu sunt folosite ca atare în prima linie, neoferind gradul de protecţie necesară. Ele sunt însă acceptate de o parte din personalul medical ca rezervă în caz de nevoie sau pentru a acoperi măştile medicale cu grad maxim de protecţie care se poate să fie nevoie să fie refolosite din cauza crizei de astfel de articole. 

  • UNIQA Asigurări a decis să acopere riscurile asociate pandemiei de coronavirus

    „Să asigurăm protecţia clienţilor noştri pornind de la nevoile reale ale acestora, adresând astfel diverse etape şi împrejurări din viaţa lor, este esenţa activităţii pe care o desfăşurăm. Decizia de a acoperi riscurile asociate COVID-19 are la bază promisiunea făcută clienţilor noştri de a le oferi valoare prin produsele şi serviciile UNIQA, precum şi prioritatea noastră principală, de a acţiona mereu cu toată responsabilitatea, indiferent de situaţie”, a declarat Lidia Drăgan, Director Dezvoltare Produse şi Servicii UNIQA Asigurări.

    Astfel, pentru o plajă largă de produse de asigurare, în special pentru asigurările de viaţă, dar şi pentru asigurări de sănătate şi asigurări medicale de călătorie, UNIQA nu va aplica excluderile referitoare la epidemii/pandemii, aşa cum sunt prevăzute în condiţiile de asigurare, pentru evenimentele legate de COVID-19.  

    În plus, pentru a veni în sprijinul clienţilor care se află în imposibilitatea de a se întoarce în România în perioada imediat următoare, ca urmare a restricţiilor de călătorie impuse de diverse state, UNIQA extinde cu 30 de zile valabilitatea asigurării, pentru clienţii care deţin asigurări medicale de călătorie şi sunt afectaţi de această situaţie. Condiţia este însă ca data plecării în călătorie şi data achiziţionării asigurării de călătorie să fie anterioare datei la care Ministerul Afacerilor Externe din România şi / sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un avertisment de călătorie în legătură cu existenţa unor factori de risc pentru o anumită regiune în ţară, spun reprezentanţii companiei.

    În următorul interval, UNIQA va continua să comunice măsurile dictate de actualul context, ce vizează produsele de asigurare oferite clienţilor.

    În ceea ce priveşte măsurile dezvoltate pentru clienţi şi angajaţi luate de UNIQA Asigurări în această perioadă în sensul limitării riscurilor de infectare cu noul coronavirus, acestea au fost implementate încă din luna februarie, în baza unui plan de acţiune recomandat la nivelul grupului internaţional, care vizează toate unităţile teritoriale ale companiei. Pentru a limita riscurile generate de evoluţia pandemiei, UNIQA Asigurări şi UNIQA Asigurări de viaţă au luat decizia ca, începând din 16 martie, activitatea de la nivelul sediului central să se desfăşoare în regim de lucru de acasă.

    Iar migrarea celei mai mari părţi a interacţiunii cu clienţii a avut loc pe un cadru deja existent. Soluţiile digitale dezvoltate anterior cu scopul de a îmbunătăţi experienţa clienţilor se dovedesc acum extrem de utile, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În ceea ce priveşte plata primelor pentru poliţele de asigurare, clienţii au la dispoziţie mai multe canale digitale prin care pot rezolva acest lucru la distanţă, rapid şi eficient: plata online direct în cadrul paginii UNIQA şi prin transfer bancar online, utilizând aplicaţiile de Internet Banking sau Mobile Banking.

    Procesul de emitere de poliţe este susţinut de o platformă online de vânzări, iar legătura cu agentul UNIQA rămâne constantă, via telefon şi email pentru transmiterea ofertelor. Poliţele sunt emise în format electronic şi transmise clienţilor prin email.

    Legat de evoluţia pieţei de asigurări în perioada următoare, reprezentanţii companiei se aşteaptă ca schimbările de acum să impulsioneze întreaga industrie să pună mai mult accent pe servicii online.


     


     

  • Producătorul de echipamente de protecţie Matei Conf Grup din Bucureşti: Putem produce 1.000 de combinezoane pe zi. „Nu am fost contactaţi de autorităţi până acum pentru a produce echipamente medicale de protecţie.“

    Producătorul de echipamente de protecţie Matei Conf Grup vrea să înceapă să producă combine­zoa­ne de protecţie pentru personalul me­dical, deşi autorităţile nu au con­tactat com­pania cu o astfel de cerere până acum.

    „Vrem să începem să producem combinezoane în perioada următoare, suntem în proces de analiză cu materialele. Nu am fost contactaţi de reprezentanţii statului să producem altfel de echipamente de protecţie până acum, dar sunt sigur că există deschidere din partea lor. Noi putem produce circa 1.000 de combinezoane pe zi. Putem adapta liniile de producţie şi pentru altfel de produse, avem oameni, avem capacitatea”, a declarat pentru ZF Valeriu Matei, directorul general al companiei Matei Conf Grup.

    El a adăugat că materia primă necesară pentru producţia echipa­mentelor medicale de protecţie este o problemă în această perioadă.

    „Problema cu producţia acum este legată de resursele pe care le putem strânge noi, trebuie să primim materialele necesare. Există şi problema transportului, transportul materialelor cu avionul costă foarte mult în perioada asta”, a adăugat Valeriu Matei. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de lei în 2018, în creştere cu 17% faţă de anul precedent. De asemenea, în 2018 compania a avut un număr mediu de 102 angajaţi, conform datelor mfinante.

    Compania este deţinută de Matei Cezarina Mariana, potrivit datelor confidas.ro. Printre clienţii companiei sunt Alstom, Apa Nova, Cargill, Cez Ro­mânia, Dalkia, Electrica S.A., Electrica Serv, Enel, Hidroelectrica, Lukoil, Ministerul Apărării Naţionale, Me­trorex, Petrom, Slovenské elektrárne, Telekom, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabonţ“ şi institute din străinătate.

    Compania se afla în 2018 pe locul patru în topul firmelor care au ca obiect de activitate declarat fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru (cod caen: 1412). În acest cod caen existau în 2018, ultimul an pentru care sunt date publice disponibile, 388 de firme cu 4.500 de angajaţi şi afaceri de 470 mil. lei, potrivit datelor platformei de analiză confidas.ro. În acelaşI an, întreaga industrie textilă şi de îmbrăcăminte din România avea afaceri de 17 mld. lei şi peste 150.000 de salariaţi.

     

  • Miroslav Majoros, şeful Telekom România: „Dacă vrei cu adevărat, poţi obţine echipamentele de protecţie”

    „Am distribuit măşti, mănuşi, mulţi oameni spun că sunt foarte greu de obţinut, dar dacă vrei cu adevărat, le poţi obţine” a spus Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, într-o conferinţă de presă organizată pe 30 martie exclusiv în mediul virtual,   axată pe strategia companiei în contextul crizei generate de coronavirus.

    CEO-ul Miroslav Majoros a spus că Telekom România a reuşit să obţină câteva sute de mii de astfel de echipamente pentru angajaţii care nu pot lucra în regim remote şi intră în contact cu clienţii – consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice.

    Mai mult decât atât, CEO-ul Telekom România a spus că de cel puţin două ori, livrări ale echipamentelor companiei au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    „Ni s-a întâmplat – cred că cel puţin de două ori, ca livrări ale echipamentelor noastre să fie direcţionate către spitale autorităţilor şi am înţeles acest lucru – este ceva ce trebuie să înţelegem, că spitalele au prioritate, dar am tot încercat şi am reuşit să obţinem câteva sute de mii de mănuşi şi măşti, astfel că angajaţii care interacţionează cu clienţii sunt protejaţi  cât de mult se poate cu aceste mijloace de protecţie.”

    Întrebat care sunt modalităţile prin care se pot obţine aceste materiale, în contextul în care multe dintre spitalele din România spun că nu au acces la furnizori, CEO-ul Telekom a spus că responsabilii din companie reuşesc să obţină echipamentele fie din alte ţări UE unde compania este prezentă, fie din China.

    „Nu ştiu exact care sunt resursele autorităţilor pentru aceste obiecte – noi avem însă o reţea europeană, cooperăm cu mulţi furnizori, o parte dintre acestea vin din ţări ale Uniunii Europene, altele vin din China, aşadar acum, după problemele iniţiale, primim aceste stocuri. Dar oamenii noştri axaţi pe procurement îşi folosesc resursele şi obţin ceea ce este nevoie”, a spus Majoros.

    Potrivit Telekom România, compania a implementat programul Work from Home pentru majoritatea angajaţilor, astfel, din cei 5.000 de angajaţi ai companiei, 3.200, reprezentând 64% din numărul total de angajaţi, lucrează de acasă.

    Strategia anunţată de companie se concentrează în jurul a cinci măsuri: protejarea angajaţilor şi munca de acasă, furnizarea de echipamente de protecţie pentru colegii din prima linie: (consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice, regândirea tuturor proceselor pentru a asigura continuitatea afacerii), pregătirea reţelei pentru creşterea traficului, cât şi lansarea unei campanii de educaţie pentru a sprijini eforturile de prevenire a coronavirusului.

     


     

  • Revolta personalului medical într-un spital din România. Demisii în lanţ de la ATI, în lipsa echipamentului de protecţie

    Mai multe cadre medicale din secţia de Terapie intensivă a Spitalului din Orăştie au demisionat luni. Acestea susţin că nu au echipamente de protecţie şi că sunt expuse îmbolnăvirii cu noul coronavirus.

    Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Hunedoara, Lucian Morogan, a declarat, pentru MEDIAFAX, că şi-au dat demisia un medic cu specializare ATI, cinci asistente şi cinci infirmiere.

    Aceştia ar fi invocat şi lipsa echipamentelor de protecţie împotriva noului coronavirus.

    „Instituţia Prefectului a aflat de acele demisii. Se încearcă să se ia legătura cu primarul, în subordinea căruia este spitalul şi se încearcă deblocarea situaţiei, demisiile fiind un act unilateral, asta se întâmplă. 

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cine sunt câştigătorii contractelor de achiziţie de echipamente de protecţie? Pe listă sunt firme înfiinţate în 2019, cu activităţi de comerţ de alimente şi băuturi, companii fără bilanţ sau intermediari cu 2 angajaţi. Lista COMPLETĂ a firmelor

    Compania Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, figurează cu două contracte de 55 mil. lei, respectiv 33 mil. lei, pe lista companiilor care au câştigat contracte de achiziţie pentru produse precum măşti, combinezoane, viziere, mănuşi de protecţie şi ventilatoare, în contextul epidemiei de coronavirus şi a achiziţiilor derulate de stat.

    Viggo Fashion International SRL a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Viggo, un brand a cărui imagine este creatorul de modă Cătălin Botezatu, a îmbrăcat echipa naţională de fotbal la campionatul european de fotbal din 2016.

    Viggo Fashion International SRL, companie care a câştigat cele 2 contracte pentru echipamente de protecţie, este deţinută de Marin Ionuţ Marius, are un număr mediu de 20 de angajaţi, afaceri de 5,1 mil. lei şi o pierdere de 300.000 de lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice disponibile, potrivit platformei confidas.ro, care analizează riscul financiar al firmelor. Compania are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Viggo are magazine stradale în Bucureşti, Târgu-Mureş şi Chişinău şi mai multe unităţi în malluri în Bucureşti şi în ţară, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Un alt contract, de 55 mil. lei, pentru furnizarea a 1,75 milioane de măşti de protecţie, a fost câştigat de o firmă din satul Uzunu, din Giurgiu, Romwine & Cofee S.R.L, firmă înfiinţată în martie 2019, care nu are bilanţ financiar depus şi care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe. Firma este deţinută de Cristian Maria, 57 de ani, potrivit datelor confidas.ro.

    Mai mulţi producători români au arătat în ultimele zile că pot produce intern, că îşi pot adapta fluxurile de producţie la nevoile actuale ale sistemului de sănătate şi cer doar ca statul să le spună de ce are nevoie pentru a putea produce şi livra echipamente în cel mai scurt timp.

     

    Citiţi AICI Ziarul Financiar de vineri în format e-paper 

     

     

    Cine sunt beneficiarii celor mai mari contracte de achiziţie de echipamente de protecţie

    Vedeţi AICI lista completă a firmelor 

     

    @VIGGO FASHION International srl (Bucureşti)

    Ce va furniza: combinezoane şi viziere de protecţie

    Contracte de 55 mil. lei şi 33 mil. lei

    Acţionar: Marin Ionuţ Marius (100%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 5,1 mil. lei

    Profit/pierdere 2018: -300 mii lei

    Număr mediu de salariaţi : 20

    Cod Caen: comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate

     

    @ Romwine & Cofee S.R.L.  (Giurgiu)

    Ce va furniza: măşti de protecţie de tip FFP2 sau FFP

    Contracte de 55 mil. lei

    Acţionar: Cristian Maria (100%)

    An înfiinţare: martie 2019

    Cifră de afaceri: nu are depus pe 2019

    Profit/pierdere: nu are depus pe 2019

    Număr mediu de salariaţi : nu are depus pe 2019

    Cod Caen: Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe

     

    @ Nanosystems Mc S.R.L.  Loc. Vârteju, Oraş Măgurele, Str. Galaxiei, Nr. 1 C1, Judeţ Ilfov

    Ce va furniza: Camere de izolare cu presiune negativă

    Contracte de 29 mil. lei

    Acţionar: Codrin Mardare (100%)

    An înfiinţare: 2016

    Cifră de afaceri 2018: 504 mii lei

    Profit/pierdere: 21 de mii de lei

    Număr mediu de salariaţi : 2

    Cod Caen: Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane

     

    @ Chronos Trade Medical S.R.L. CUI

    Ce va furniza: Mănuşi de unică folosinţă cu manşetă medie’

    Contract de 11 mil. lei

    Acţionar: Călin Răzvan Mihai (100%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 5,2 mil. lei

    Profit/pierdere: 1,3 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 5

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

     

     

    @ Brains M & A Consulting S.R.L. CUI: 34353490 Bucureşti

    Ce va furniza : ventilatoare medicale

    Contract de 10,8 mil. lei

    Acţionar: Creangă Florin Mircea (55%) şi Mihai Paul Alexandru (45%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 29,7 mil. lei

    Profit/pierdere: 8,9 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 4

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

     

    @ E.m.p. Trade S.R.L. CUI: 6544850 Bucureşti

    Ce va furniza: scanner termice

    Contract de 4,2 mil. lei

    Acţionar: Preda Eugen Mircea (100%)

    An înfiinţare: 1994

    Cifră de afaceri 2018: 21,8 mil. lei

    Profit/pierdere: 6,1 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 22

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata nespecializat