BusinessMagazin

Tag: propuneri

  • Senatul a stabilit procedura de adoptare a propunerilor de revizuire a Constituţiei

    ”Iniţiativele de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii şi adoptării, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Iniţiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaţilor se transmite Senatului, în vederea dezbaterii şi adoptării. Iniţiativa se prezintă Biroului permanent, care o înaintează comisiilor competente, în vederea avizării, stabilind şi termene pentru depunerea amendamentelor şi a raportului sau, după caz, a avizului”, se arată într-un articol introdus în regulamentul Senatului.

    Apoi legea se dezbate şi se votează în plenul Senatului, care este şi forul decizional. Iniţiativa trece cu votul a cel puţin două treimi din numărul total al senatorilor. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă în care a trecut de Camera Deputaţilor, atunci legea este trimisă Curţii Constituţională, în vederea verificării constituţionalităţii acesteia. În cazul în care Senatul respinge forma adoptată de Camera Deputaţilor, procedura legislativă încetează.

    Legea a fost votată cu 73 de voturi ”pentru” şi unul ”împotrivă”.

  • Primul ”metrou plutitor” din Europa. Va avea o viteză de 534 km/h

    Linia ar putea fi ”cel mai rapid sistem de trenuri subterane din lume”, potrivit planurilor comunicate de compania DCN. Acesta va folosi magneţi ca să plutească deasupra şinelor, reducând astfel frecarea.
     
    Noile trenuri au fost propuse de compania de transport Direct City Networks (DCN) şi ar putea să ajungă între Liverpool şi Hull în jumătate de oră. 
     
    DCN300+ s-ar baza pe un sistem de levitaţie bazat pe magnetism. Dacă planurile DCN vor fi puse în practică, un tunel Maglev (sistem de transport care se bazează pe magneţi, n.red.) se va întinde în nordul Angliei.
     
    Călătoria între Liverpool şi Hull, care se întinde pe 178 de kilometri ar dura doar 20 de minute, potrivit publicaţiei Liverpool Echo. O propunere în acest sens a fost trimisă instituţiei guvernamentale Transport for North; detaliile vor fi dezvăluite în viitorul apropiat, potrivit Daily Mail.
     
    Compania va dezvălui propunerile şi va începe studiile de fezabilitate pe măsură ce va încerca să atragă investitori. Bugetul pentru acest proiect se situează între 2,2 miliarde de dolari şi 3,7 miliarde de dolari. 
     

  • Opinie Tudor Cipăianu, Ensight Management Consulting: Cum este influenţată cota de piaţă de concepte strategice precum propunerea de valoare şi profilul de client

    O dată cu noul an, vin şi noi provocări, spune o zicală. Printre provocările anului 2017 cu siguranţă va fi aceea de a consolida poziţiile câştigate anterior, în contextul unei economii locale favorabile, dar şi al unei perspective pozitive pentru anul în care tocmai am păşit. Lupta pentru cota de piaţă va fi acerbă. Printre cele mai eficiente „arme” folosite în acest tip de „luptă”, unde obiectivul final este creşterea sau menţinerea cotei de piaţă, sunt: identificarea şi promovarea PROPUNERILOR DE VALOARE (VALUE PROPOSITION), respectiv stabilirea PROFILURILOR DE CLIENŢI (CLIENT PROFILE) ce urmează să fie abordaţi pe viitor. Cele două sunt strâns legate şi se dezvoltă în paralel. Prima răspunde la întrebarea „Ce oferim?”, iar a doua răspunde la întrebarea „Pentru cine oferim?”.

    Propunerea de valoare (Value Proposition) este importantă, deoarece se determină elementele prin care compania se poate diferenţia cu adevărat şi astfel oferă clientului motive să aleagă compania în detrimentul competiţiei. Ofertele se generează având două elemente ca puncte de referinţă, clienţii şi produsele/serviciile. În funcţie de clienţi, se vor prezenta beneficiile relevante asociate cu produsele/serviciile oferite de companie. Prezenţa detaliilor concrete susţinute de cifre sau exemple de situaţii relevante în propunerile de valoare va crea din start un avantaj. Astfel, Propunerea de Valoare trebuie să îi demonstreze clientului că unele dintre cele mai importante preocupări ale sale pot avea un răspuns: “VALUE” – să îi aducă plusvaloare, “COST” – să îi scadă costurile, “PEACE OF MIND” – să îi demonstreze că reprezintă un partener de încredere. Este foarte important ca forţa de vânzări să cunoască ce rol are Propunerea de Valoare pentru fiecare dintre clienţi şi să o comunice în consecinţă.

    DE REGULĂ, CELE MAI SEMNIFICATIVE PROPUNERI DE VALOARE SUNT REFERITOARE LA:

    • Experienţa în piaţă – dobândită prin proiectele încheiate cu succes, clienţii mulţumiţi de produsele/ serviciile oferite, specialiştii recunoscuţi etc;
    • Portofoliul vast de produse pe care îl oferă compania;
    • Serviciile complete pe care le oferă;
    • Beneficiile asociate cu produsele/serviciile oferite ş.a.m.d.

    Este recomandat ca o companie să-şi aleagă un număr limitat de Propuneri de Valoare, important fiind, aşa cum am precizat anterior, ca propunerile să se concentreze pe ceea ce compania are certitudinea că poate să livreze. În cadrul unor serii de exerciţii strategice cu top managementul unor companii din Romania, pe durata cărora am urmărit să definim împreună respectivele propuneri de valoare, am observat o ruptură între statu- quo-ul cunoscut de aceştia şi realitatea produselor şi a serviciilor livrate.

    Acest lucru poate să apară atât la companii de dimensiuni mari, cât şi la cele mici. Astfel, baza de la care se va porni pentru dezvoltarea propunerilor trebuie să fie situaţia curentă, cu aspectele pozitive şi negative, împreună cu viitoarele planuri de dezvoltare, toate documentate structurat, astfel încât să fie cunoscute de către toţi cei care vor asista la acest exerciţiu.

    După definire, pentru propagarea ofertelor în organizaţie şi în piaţă, următorul pas este dezvoltarea SISTEMULUI DE LIVRARE A VALORII, unde se vor stabili mijloacele prin care vor fi livrate propunerile (produsele/serviciile cheie, angajaţii cheie etc.), şi căile de COMUNICARE A VALORII, unde vor fi stabilite canalele de comunicare a propunerilor. Acestea reprezintă două componente esenţiale pentru orice companie care doreşte să fie aproape de clienţii săi.

    A doua „armă” care va ajuta în lupta pentru cota de piaţă este aceea de a defini PROFILURILE DE CLIENT (CLIENT PROFILE). Aceste profiluri vor fi poziţionate drept referinţe în momentul căutării de clienţi noi. Se va ţine cont de Propunerile de Valoare definite anterior şi care vor reprezenta unul din pilonii prezentărilor către viitorii clienţi. Prin urmare, fiecare Profil de Client relevant va avea o propunere de valoare specifică, diferenţierea fiind esenţială prin simplul fapt că nu toţi clienţii sunt în totalitate asemănători (există posibilitatea unor elemente comune).

    Obiectivul este optimizarea efortului de colectare a clienţilor noi (cunoscând Profilul Clienţilor doriţi, aceştia pot fi mai uşor identificaţi). Prin urmare, scade şi efortul cu gestiunea clienţilor consideraţi nestrategici şi neprofitabili, care nu s-ar încadra în mod normal în specificul Profilurilor de Clienţi. De obicei se definesc în urma unor ateliere de lucru, în care se discută structurat despre fiecare caracteristică pe care Profilul de Client o va avea, iar atributele rezultate vor sta la baza identificării potenţialilor clienţi. Probabil veţi întreba, care este diferenţa dintre un Profil de Client şi o segmentare de clienţi? În mare parte sunt similare, doar că segmentarea de regulă este făcută pentru companii cu un număr de clienţi foarte mare (industrii precum retail, e-commerce, servicii financiare retail etc.), de regulă pe segmentul B2C, iar Profilurile de Client se realizează de către companii care se adresează segmentului B2B, unde numărul de clienţi este mai restrâns şi unde abordarea lor trebuie să fie personalizată, în majoritatea cazurilor datorită faptului că produsele/ serviciile oferite de vânzători nu au ca destinaţie întreaga piaţă (niche market products).

    PROFILURILE DE CLIENŢI SE DEFINESC ÎN FUNCŢIE DE URMĂTOARELE ELEMENTE:

    • Clienţii cu nevoi speciale;
    • Disponibilitatea la achiziţia de produse speciale;
    • Situaţia financiară;
    • Tipul de relaţionare necesar;
    • Condiţiile pentru livrarea produsului/serviciului;
    • Condiţiile industriei etc.

    Majoritatea clienţilor Ensight care au trecut printr‑un proces de redefinire a Propunerilor de Valoare şi de identificare a Profilurilor de Clienţi ajung, de regulă, să obţină beneficiile asociate cu business case-urile calculate anterior, în următoarele 6 până la 12 luni de la finalizarea implementării măsurilor. Esenţială în cadrul implementării este stabilirea unui plan concret de acţiune, cu termene clare şi responsabili pentru fiecare activitate. În plus, un element la fel de important este implicarea top managementului în monitorizarea şi corectarea derapajelor.

  • PSD şi ALDE vor avea o propunere comună pentru funcţia de premier. Liviu Dragnea: “Nu există nicio listă scurtă de propuneri de premier. Va fi doar o singură propunere”

    Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat marţi că alianţa dintre PSD şi ALDE se menţine, el precizând că această alianţă presupune că cele două formaţiuni vor avea o propunere comună pentru funcţia de prim-ministru.

    „Este menţinută alianţa dintre PSD şi ALDE şi această alianţă presupune o propunere comună pentru funcţia de prim ministru. Nu există nicio listă scurtă de propuneri de premier. Va fi doar o singură propunere pe care o vom face publică după o discuţie, aşa cum e firesc, în cadrul PSD în Comitetul Executiv Naţional”, a spus Dragnea.

    El a precizat că marţi sau miercuri va discuta cu ALDE despre alianţa de guvernare.

    „Urmează – sper să reuşim – să avem o discuţie cu colegii de la ALDE, astăzi sau mâine (marţi sau miercuri – n.r.) şi, aşa cum am spus, după această discuţie, vom stabili şi calea de urmat”, a adăugat liderul PSD, menţionând că încă nu a avut o discuţie cu cei de la UDMR.

  • Implementarea Kaizenului în fabrică

    Inspiraţi de eficienţa proceselor unor firme celebre precum Toyota, cei din managementul Ana Pan au introdus în 2015 programul japonez Kaizen.  „Alături de institutul Kaizen am implementat acest sistem de management centrat pe operatori, care identifică şi rezolvă problemele de care se lovesc la muncă”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Aplicarea sistemului Kaizen într-o fabrică de patiserie pe plan local.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Cu o echipă de o singură persoană dedicată Kaizenului şi alte două implicate part-time în acest program, a fost redus cu 50% costul cu ambalajele, ca urmare a unui număr mai mic de ambalaje de carton folosite. Productivitatea în laboratorul de patiserie a crescut cu 20%. În plus, a fost redus la jumătate timpul mediu de servire a clienţilor în perioada sărbătorilor: de la 3 minute la 1,5 minute. Conform estimărilor companiei, economiile cumulate ca urmare a acestui program depăşesc 150.000 de euro în 2016.
    DESCRIERE:

    Kaizen nu implică mari costuri, oricând se poate reveni la situaţia anterioară dacă ceva nu funcţionează la parametri, iar îmbunătăţirile sunt mici şi graduale, reducând rezistenţa (naturală) la schimbare.

    Cei trei piloni Kaizen urmăriţi la Ana Pan sunt: 5S, Sistemul de propuneri şi Standardizarea. Alexandra Copos de Prada spune că Şantierele 5S înseamnă să faci ordine în GEMBA (acea zonă unde se adaugă valoare), pentru a face problemele mai vizibile şi pentru a începe rezolvarea lor. Sistemul de propuneri implică operatorii în rezolvarea problemelor identificate, „făcându-i pe aceştia mai responsabili, entuziaşti şi ducând la creşterea numărului celor care se gândesc la soluţii”. Astfel, o problemă nu este lăsată doar în seama unui manager, care este de altfel limitat la propriile cunoştinţe şi experinţe, ci implică toţi operatorii.

    Standardizarea este cea care aduce cele mai multe beneficii, ajutând la eliminarea tuturor categoriilor de pierderi sau acţiuni care nu aduc valoare adăugată, sau MUDA.

    Principalul obiectiv Kaizen în 2016 la Ana Pan este, conform Alexandrei Copos, instruirea tuturor departamentelor în această metodă de lucru, urmând să fie identificate rezultatele acestei decizii. „Astfel, am făcut numeroase şantiere 5S care au atins zonele de producţie din Laboratorul Central, din magazinele Ana Pan şi Ana Baking Co. În spiritul Kaizen, am implicat operatorii în multiple concursuri şi competiţii între secţii.” Rolul competiţiilor este de a identifica problemele din diferite zone ale Laboratorului Central, de a oferi soluţii, dar şi de a motiva operatorii pentru a se dezvolta continuu. „Cu ajutorul Sistemului de Propuneri, am reuşit să identificăm problemele cu care se confruntă operatorii în activitatea zilnică, primind astfel feedback referitor la procese ce se pot îmbunătăţi prin standardizare.”

  • Proiect: preţurile RCA îngheţate pentru şase luni

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, miercuri, că Guvernul va adopta, în şedinţa de miercuri, o ordonanţă de urgenţă care să prevadă îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii – RCA – pentru o perioadă de şase luni.

    ”După mai multe discuţii avute cu ASF, cu asiguratorii şi cu transportatorii, am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună şi cea mai rapidă pentru a rezolva această problemă care trenează şi care riscă să pună în dificultate sectorul transportatorilor din România, am decis să venim cu o propunere de OUG, care include foarte multe din propunerile făcute de transportatori, cred că din circa 14 propuneri, 12 se regăsesc în acest proiect de ordonanţă”, a declarat Dacian Cioloş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COTAR: Guvernul României intenţionează să modifice legea RCA printr-o Ordonanţă de Urgenţă

     “Din informaţiile noastre, Guvernul României are în intenţie să dea OUG pentru modificarea legii RCA şi înţelegem că s-au păstrat în conţinut şi propunerile făcute de patronate. Dacă informaţiile noastre sunt corecte, conform celor discutate în data de 3 august, Executivul ar trebui să-şi declare public intenţiile, după ce a intrat în posesia ultimului raport al ASF”, se specifică într-un comunicat al COTAR.

    Asociaţiile transportatorilor locali au solicitat guvernului să intervină asupra preţurilor pentru asigurările auto obligatorii (RCA) în sensul îngheţării acestora la valorile medii calculate de ASF pentru luna iunie a acestui an.

    Astfel, potrivit calculelor ASF, prima medie pe segmentul transportatorilor se situa în luna iunie a acestui an la 3.064 de lei (700 euro), în scădere cu 4% faţă de luna mai a acestui an, dar încă cu 53% mai mare faţă de luna iunie din 2015. Transportatorii spun însă că în practică s-au lovit de preţuri mult mai mari decât mediile calculate de ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorii au respins propunerile BNR cu plafonul creditului de 150.000 euro şi gradul de îndatorare

    Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

    Banca Naţională a propus instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oscar 2016: 14 pelicule concurează pentru propunerea României la categoria “cel mai bun film străin”

    “Cel ales”, de Cristian Comeagă, “Quod Erat demonstrandum”, de Andrei Gruzsniczki, “Poarta albă”, de Nicolae Mărgineanu, “Ana”, de Alexa Visarion, “De ce eu?”, de Tudor Giurgiu, “Aferim!”, de Radu Jude, “Live”, de Vlad Păunescu, “Comoara”, de Corneliu Porumboiu, “Carmen”, de Doru Niţescu, “Doar cu buletinul la Paris”, de Şerban Marinescu, “Terapie pentru crimă”, de Cristian Vasilescu, “Cuscrii”, de Radu Potcoavă, “Alt Love Building”, de Iulia Rugină, şi “Fata cu ochii verzi”, de Mihai Mihăiescu, sunt producţiile care au intrat în cursa pentru a deveni propunerea României pentru o nominalizare la categoria “cel mai bun film străin” la ediţia din 2016 a premiilor Oscar, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Potrivit regulamentului Academiei de film americane, care acordă premiile Oscar, producţiile eligibile la categoria “cel mai bun film într-o limbă străină” trebuie să fie lungmetraje produse în afara Statelor Unite ale Americii, cu un dialog preponderent într-o altă limbă decât engleza. Pentru anul viitor, sunt considerate eligibile filmele lansate în ţara de origine nu mai devreme de 1 octombrie 2014 şi nu mai târziu de 30 septembrie 2015. De asemenea, filmele eligibile trebuie să fi rulat cel puţin şapte zile consecutiv într-un cinematograf din ţara de origine şi să aducă încasări producătorului şi distribuitorului.

    Propunerile ţărilor trebuie să fie primite de Academia de film americană până la data de 1 octombrie a anului în curs. Fiecare ţară poate avea o singură propunere.

    Fiecare ţară poate propune o producţie proprie pentru această distincţie, iar, dintre zecile de propuneri, este alcătuită mai întâi o listă scurtă de nouă pelicule, dintre care sunt apoi desemnate cele cinci nominalizări.

    Drama poloneză “Ida”, de Pawel Pawlikowski, a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film străin la ediţia din 2015 a acestor prestigioase premii.

    Anul trecut, propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film străin a fost pelicula “Câinele japonez”, de Tudor Cristian Jurgiu.

    Nominalizările pentru cea de-a 88-a ediţie a premiilor Oscar vor fi anunţate pe 14 ianuarie 2016, iar gala de decernare a prestigioaselor trofee va avea loc pe 28 februarie.

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.