BusinessMagazin

Tag: program

  • Este oficial: 45.000 de lei de la stat să vă schimbaţi maşina. Cum puteţi accesa banii

    Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

    Această suplimentare a venit ca urmare a faptului că bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus a fost epuizat în 2 luni

    Bugetul alocat iniţial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei a fost rezervat integral la aproximativ 2 luni de la lansarea programului, demonstrând interesul cetăţenilor faţă de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

    Pentru Programul Rabla Plus 2021, bugetul este cel mai mare de până acum, 400 de milioane de lei, dublu faţă de bugetul de anul trecut.

     În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă două tipuri de ecotichete, respectiv 45.000 de lei pentru maşinile full electrice şi 20.000 de lei pentru maşinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou. Cei care vor dori să renunţe la o maşină veche, poluantă, şi să achiziţioneze un autovehicul electric vor beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât şi de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.

    Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus a fost extinsă la 240 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziţie a autoturismului nou.

     

     

  • Hai la mare: De azi începe programul ”Litoralul pentru toţi”. Preţurile pornesc de la 40 de lei pe noapte

    O nouă ediţie a programului „Litoralul pentru toţi” începe azi, cu preţuri de la 40 de lei pe noapte, iar biletele se pot cumpăra şi cu vouchere de vacanţă. Până în prezent, un număr de 54 de hoteluri din toate staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Neagre vor participa la programul „Litoralul pentru toţi”, cu aproximativ 4.000 de locuri de cazare pe noapte, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a anunţat lansarea programului „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind 40 de lei pe noapte, începând cu 21 mai până în data de 20 iunie.

    “În ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină sectorul turistic, puternic afectat de efectele economice provocate de apariţia virusului Sars-Cov-2, continuăm tradiţia instituită în urmă cu 19 ani de a oferi tuturor românilor posibilitatea de a petrece o vacanţă la malul mării la tarife mult reduse. În ultimii nouă ani am făcut tot posibilul să menţinem aceleaşi tarife la pachetele turistice oferite, ceea ce reprezintă un efort suplimentar din partea tuturor unităţilor de cazare participante”, afirmă Dragoş Răducan, Prim-Vicepreşedintele Executiv FPTR.

    Tarifele prin programul “Litoralul pentru Toţi” sunt cu până la 65% mai mici faţă de cele din vârf de sezon. Tariful pentru o noapte de cazare începe de la 40 de lei, cel mai ieftin pachet fără mic dejun poate fi achiziţionat la un hotel de 3 stele din staţiunea Neptun si costă 80 lei/noapte pentru 2 persoane.

    La polul opus, se află staţiunea Mamaia, unde la un hotel de 4 stele 2 persoane vor plati pentru un sejur de minim 5 nopţi, care include cazare cu servicii de masa ultra all-inclusive, 520 lei/ noapte.

    Turiştii care vor să se cazeze în staţiunea Eforie Nord beneficiază de tarife pornind de la 85 lei/noapte pentru 2 persoane, pachete de minim 4 nopţi.

    Programul Litoralul pentru Toţi se află la ediţia cu numărul 38. La fel ca în anii trecuţi, sejururile pot fi achitate şi cu vouchere de vacanţă de către cei care nu le-au consumat încă.

     

     

  • EY: Peste jumătate dintre salariaţi de la nivel global şi-ar da demisia dacă nu li se oferă flexibilitate legat de locul de muncă şi program după pandemie. În medie, angajaţii vor regim de telemuncă 2-3 zile pe săptămână

    Nouă din zece angajaţi îşi doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă, iar dacă ar putea opta peste jumătate (54%) ar alege un program flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privinţa locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey.

    Această cercetare, una dintre cele mai extinse din lume pe această temă, a sondat opiniile a peste 16.000 de angajaţi din multiple domenii şi cu diverse poziţii, provenind din 16 ţări.

    În medie, angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între două şi trei zile pe săptămână după încheierea pandemiei.

    Odată cu relaxarea restricţiilor sanitare din ţările lor, doar 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre respondenţi şi-ar dori o săptămână de lucru mai scurtă.

    Mai mult, două treimi consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc şi că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

    „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară şi incontestabilă de acum înainte. Întrebările reale se referă la cum trebuie să arate acest lucru în practică, pentru a răspunde aşteptărilor grupului ţintă de angajaţi şi, în acelaşi timp, pentru a îndeplini şi cerinţele organizaţionale.” , spune Claudia Sofianu, lider regional EY CESA, People Advisory Services.

    În schimb, dacă nu li se oferă un anumit grad de flexibilitate în privinţa locului şi programului de muncă, peste jumătate (54%) dintre angajaţii care au participat la studiu ar lua în considerare să plece de la actualul loc de muncă după încheierea pandemiei.

    Printre cei mai hotărâţi în a-şi schimba locul de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără managerii/liderii, angajaţii cu funcţii în departamentele de tehnologie şi financiare şi cei cu persoane în îngrijire.

    Angajaţii care cel mai probabil ar rămâne la actualul loc de muncă sunt membrii generaţiei „baby boomers”, persoanele cu o vechime de peste 10 ani la locul de muncă actual şi cei care activează în sectorul guvernamental sau în educaţie.

    În pofida acestei aparente deschideri spre schimbarea locului de muncă în căutarea unor condiţii de lucru mai flexibile, majoritatea respondenţilor angajaţi (76%) declară că sunt mulţumiţi de locul lor de muncă, iar 93% intenţionează să rămână la actualul loc de muncă în următoarele 12 luni.

    Studiul a sondat, de asemenea, atitudinea faţă de impactul telemuncii în cultura organizaţională. În opinia a aproape jumătate (48%) dintre respondenţi, cultura lor organizaţională s-a îmbunătăţit pe durata pandemiei provocate de COVID-19, în timp ce doar 31% consideră că aceasta s-a deteriorat.

    În privinţa vaccinului împotriva COVID-19, 61% dintre angajaţii sondaţi doresc ca organizaţia lor să impună vaccinarea drept o condiţie prealabilă pentru lucrul de la birou.

    Atitudinea faţă de vaccinare variază însă de la o zonă geografică la alta. Dacă 66% dintre respondenţii din America de Sud consideră că organizaţiile ar trebui să impună vaccinarea tuturor angajaţilor, în zona EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa), procentul celor care sunt de acord cu această condiţie scade la 52%.

  • Programul magazinelor de Paşte 2021. La ce oră închid marile supermarketuri

    Astfel, magazinele PENNY vor fi închise în duminica de Paşti, 2 mai, iar sâmbătă, 1 mai, vor avea program în intervalul orar 6:00 – 18:00. Luni, a doua zi de Paşti, vor fi deschise între orele 9:00 – 17:00.

    În celelalte zile, programul magazinelor PENNY va fi adaptat în funcţie de legislaţie.

    Magazinele reţelei comerciale Kaufland vor fi deschise vineri, 30 aprilie, între orele 6:00 – 20:00, în oraşele cu rata incidenţei mai mare de 4/1.000 locuitori, iar în oraşele cu rata incidenţei sub 4/1.000 locuitori vor avea program între orele 6:00 – 21:00.

    Sâmbătă, 1 mai, magazinele Kaufland vor avea program de funcţionare de la 6:00 la 18:00, iar duminică, 2 mai, în prima zi de Paşti, magazinele Kaufland vor fi închise.

    Luni, 3 mai, magazinele se vor deschide la ora 9.00, iar ora închiderii va varia între 16:00 şi 17:00, în funcţie de magazin.

    Magazinele Lidl vor funcţiona în intervalul orar 7:00 – 21:00 în 30 aprilie şi între 7:00 – 18:00 pe 1 mai.

    În prima şi a doua zi de Paşti, respectiv 2 şi 3 mai, toate magazinele Lidl vor fi închise.

    Cora anunţă că în Vinerea Mare, 30 aprilie, magazinele se vor deschide mai devreme, respectiv la ora 6:00 şi se vor închide la 21:00, cu excepţia cora Baia Mare, care va deschide la 8:00, cora City Park şi cora Brătianu, care vor deschide la 7:00.

    Pe 1 mai programul va fi între orele 6:00-18:00 (cora City Park şi cora Brătianu 7:00-18:00).

    În prima zi de Paşti, magazinele cora vor fi închise.

  • Programul magazinelor Lidl cu ocazia Sărbătorilor Pascale

    Lidl anunţă că cele peste 290 de magazine vor fi închise în prima şi a doua zi de Paşte, pe 2 şi 3 mai. Astfel, clienţii îşi vor putea face cumpărăturile în magazinele reţelei până sâmbătă, 1 mai, inclusiv, activitatea magazinelor fiind reluată marţi, 4 mai.

    „În această perioadă, orarul de funcţionare a magazinelor Lidl din toată ţara este adaptat constant la măsurile impuse de autorităţi, în funcţie de situaţia epidemiologică locală”, precizează reprezentanţii companiei într-un comunicat. 

  • Programul de lucru la bugetari: Vineri după ora 14.00 nu-ţi mai răspunde nimeni la telefon

    ♦ Clotilde Armand, primarul sectorului 1, afirmă că va face prima breşă în programul scurt al bugetarilor: „Vom schimba regulamentul intern pentru ca în ziua de vineri să nu se mai lucreze până la ora 14.00. Să se lucreze până la ora 16.30.

    O parte importantă dintre bugetari lucrează vineri până la ora 14.00, justificând cu un program prelungit cu o jumătate de oră în timpul primelor patru zile ale săptămânii. Acest program însă nu ia în considerare nicio pauză, inerentă unei activităţi de 8 ore. În sectorul privat, programul de lucru este de 8,5-9 ore, cu pauze incluse de cel puţin o oră în total.

    „Organizarea şi modul concret de stabilire a programului de lucru pentru toţi salariaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se realizează în conformitate cu prevederile legale (…) durata normală a timpului de lucru este de 40 de ore/săptămână. Repartizarea acestora este reglementată prin Regulamentul intern al instituţiei, astfel: de luni până joi, în intervalul orar 8:00 – 16.30, şi vineri, în intervalul orar 8.00 – 14.00“, a răspuns la solicitarea ZF Ministerul Muncii.

    Primarul sectorului 1 Clotilde Armand, spune că intenţionează să regândească programul scurt al angajaţilor din Primăria Sectorului 1.

    Aceeaşi situaţie a programului scurt de vineri se poate regăsi în mai multe instituţii ale statului, inclusiv la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Consiliul Con­curenţei, ANAF etc.

    Guvernul se luptă cu un deficit bugetar uriaş şi încearcă reducerea acestuia în special pe baza unei creşteri economice încă neconfirmate de date. În aceeaşi vreme, salariile bugetarilor au însemnat 110 mld. lei în 2020, adică mai mult de o treime din veni­turile fiscale ale statului. Împre­ună cu pensiile, salariile înghit 93% din veniturile fiscale. Salariile din sectorul public din România sunt cu 70% mai mari decât salariul mediu pe economie, din acest punct de vedere, cea mai mare diferenţă din Europa, arată o analiză a lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

    Ziarul Financiar a trimis soli­citări instituţiilor statului pentru a cere lămuriri privind pontajul anga­ja­ţilor cu program scurt vinerea şi dacă şi salariile sunt în concordanţă cu programul scurtat.

    Ministerul Muncii şi Primăria Sectorului 1 au avut un răspuns similar: de luni până joi programul angajaţilor este de la 8.00 la 16.30, deci 8,5 ore timp de 4 zile pe săptămână şi vinerea 6 ore.

    În total, se adună 40 de ore – norma întreagă.

    Primăria Sectorului 1 a răspuns: „Programul zilnic de lucru pentru salariaţii care în ziua de vineri lucrează până la ora 14:00 este de luni până joi de la ora 08:00 la ora 16:30, respectiv 4 zile*8 ore şi oră/ zi â 34 de ore, iar vinerea de la ora 08:00 la ora 14:00, respectiv 1 zi â 6 ore. În consecinţă, este respectată durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, întrucât 34 de ore (de luni până joi) Ă 6 ore (vineri) â 40 de ore.“

    Din răspunsurile celor două instituţii se înţelege fie că angajaţii lucrează fără pauze, fie că pauzele sunt incluse în programul de lucru.

    Potrivit Codului muncii „timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contrac­tului individual de muncă, con­tractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.“

    Despre pauze, Codul Muncii spune „Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.“

    Cele două ore jumătate libere vinerea pentru unii angajaţi bugetari, adunate într-un an, înseamnă practic încă 16 zile de concediu. Un angajat normal are dreptul la 21 de zile de concediu de odihnă pe an.

    Cum este în mediul privat?

    Bogdan, 25 de ani, este angajat la o companie multinaţională din telecomunicaţii, cu normă de lucru întreagă. Programul său zilnic este de luni până vineri de la 9:00 la 18:00.

    „Practic, am 7,5 ore de lucru efectiv zilnic şi o oră şi jumătate de pauză, care este împărţită în 4: două pauze de jumătate de oră şi două pauze de un sfert de oră“ spune Bogdan.

    Andrei, angajat într-un call-center, are un program de 8,5 ore zilnic împărţit astfel: 7,5 ore timp de lucru efectiv şi trei pauze, una de jumătate de oră şi două de un sfert de oră.

     

  • Multă lume se plânge că munceşte mult, cu mult peste programul de 8 ore, dar nimeni nu ar renunţa ca să se ducă într-o fabrică, la un program fix

    În martie, dincolo de pandemie, vaccinare şi prăbuşirea fondului Greensill, care îl trage după el şi pe noul magnat al oţelului, miliardarul Sanjeev Gupta (care deţine Sidex Galaţi şi o bancă în România), cel mai comentat subiect din lume a fost plângerea anonimă a unui analist de la Goldman Sachs, care a declarat că munceşte prea mult, că şefii îl exploatează, că nu are nicio zi liberă şi, în final, că este plătit prost pentru efortul depus. Alături de analistul de la cea mai influentă, dar şi cea mai hulită bancă de investiţii americană, au mai venit şi alţi analişti de la Londra, ceea ce în final a dus la o reacţie din partea conducerii băncii, care le-a spus că va studia problema, că se gândesc să le dea duminica liber, dar până când aceste lucruri se vor rezolva, le-a trimis analiştilor tineri cutii cu fructe şi sărăţele.

    Un analist de la Goldman Sachs, conform site-urilor de resurse umane,  se apropie de 100.000 de dolari pe an brut, dublu faţă de cât este venitul mediu din New York şi de 3 ori mai mult decât venitul mediu din SUA. Toată lumea ştie că în investment banking, în marile firme de avocatură, în firmele de consultanţă se lucrează non-stop, că noţiunea de a dormi mai mult de câteva ore nu există, că şansa de a avea un lunch în afară, în timpul programului, este foarte mică, dar în continuare sunt cozi uriaşe de tineri dornici să lucreze în aceste domenii.

    Selecţia la locul de muncă este extrem de dură, rezistă numai cel care are rezultate cuantificabile în veniturile încasate de la clienţii gestionaţi. Ideea este că dacă promovezi, dacă ajungi la etajele superioare, câştigul este practic nelimitat, managing directorii ajungând şi la 20 de milioane de dolari pe an, bineînţeles, cea mai mare parte din bonusuri. Deci îi putem înţelege pe şefi că îşi exploatează angajaţii din subordine, în special pe tineri.

    Ca să lucreze pentru numele mari de pe Wall Street sau City-ul londonez tinerii fac orice, pentru că au şansa să scape de «sărăcia» comună şi pot să stea la masa bogaţilor. Capitalismul este dur la vârf şi rezistă numai cei care au o determinare de fier şi pot să „calce pe cadavre” în atingerea obiectivelor personale şi a ţintelor financiare. Îmi amintesc că un bancher român, care a lucrat mulţi ani la Londra, mi-a spus la un moment dat că fusese angajat de o bancă, iar din scaunul pe care îl obţinuse trebuia să facă un profit anual de 10 milioane de lire sterline. Dacă nu făcea, pleca.

    Pentru băncile de investiţii, eşti pur şi simplu obligat să lucrezi non-stop, deoarece clienţii acestora cer acest lucru şi plătesc ca atare. Acest model câştigă teren şi în alte sectoare, având în vedere cât de dură este lupta pentru fiecare contract, fiecare client.

    Învăţând din America, unde a lucrat la Microsoft, Daniel Dines, cel care este unul dintre cofondatorii UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, a spus într-o prezentare că se aşteaptă ca cei care lucrează pentru el să fie disponibili 24/7, respectiv „dacă îl sun la ora 2 noaptea să discut ceva, să răspundă la telefon şi să fie prezent”. Şi pentru acest lucru, de a fi disponibili non-stop, angajaţii primesc acţiuni  în cadrul companiei, care s-ar putea să fie extrem de valoroase. Când UiPath se va lista la Bursa de la New York, mulţi dintre aceşti angajaţi vor vedea dacă merită sau nu să aibă telefonul deschis.

    Păstrând proporţiile şi reducând sumele în discuţie, care sunt mult mai mici, şi în România se lucrează non-stop când sunt proiecte de consultanţă, de finanţare, de audit care implică sume mari de bani, din care pot rezulta bonusuri consistente. Dar încă nu suntem ca americanii.

    În America, în marile centre financiare ale lumii, nimeni nu este obligat să lucreze la băncile de investiţii, acolo unde şansele de burnout sunt mult mai ridicate. Dar toată lumea o face pentru bani, pentru că diferenţa faţă de media societăţii este destul de mare.

    Cine vrea o viaţă liniştită se poate duce într-o fabrică cu program fix, de 8 ore.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • OTP Bank dă credite Noua Casă şi în 2021 cu o dobândă de aproximativ 3,7%

    OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.

    Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.

    La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.

    Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.

    „OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.

    În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.

    „Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.

    Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.

  • OTP Bank dă credite Noua Casă şi în 2021 cu o dobândă de aproximativ 3,7%

    OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.

    Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.

    La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.

    Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.

    „OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.

    În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.

    „Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.

    Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.

  • Ce le transmite Raed Arafat romanilor care spun ca nu pot ajunge la supermarket pana in ora 18:00

    Restricţiile de weekend au stârnit nemulţumiri în rândul românilor. Magazinele se închid la ora 18:00, iar acest lucru a produs aglomerări. Raed Arafat, şeful DSU, susţine că oamenii pot să plece de la serviciu la magazin.

    Restricţiile aplicate în weekend au stârnit numeroase controverse în rândul românilor. În primul weekend de la aplicarea acestor noi măsuri, oamenii s-au îngrămădit la magazine pentru a reuşi să facă cumpărăturile necesare înainte de ora 18:00.

    Totuşi, multe persoane sunt nemulţumite de această măsură, conform căreia magazinele se închid la această oră, deoarece programul de la serviciu nu le permite să-şi facă cumpărăturile în timp util. În prezent, sunt în vigoare două măsuri care îi vizează pe angajaţi: telemunca şi programul de lucru decalat.

    Soluţia lui Raed Arafat este ca angajaţii să solicite angajatorului dreptul de a merge la cumpărături înainte de ora 18:00. „Mai sunt încă două măsuri care au fost adoptate şi nu sunt ridicate: telemunca care îţi permite să fragmentezi programul, să ieşi într-o pauză, să cumperi şi să te întorci, şi decalarea programului. Orice angajat trebuie să solicite angajatorului să o facă”, a declarat Raed Arafat, marţi seară

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro